Roberta Metsola, despre garanțiile pe care le-ar putea cere Bulgaria pentru minoritatea bulgară din Moldova și Ucraina: Vom lucra cu toate țările candidate și le vom sprijini

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a comentat discuțiile apărute în spațiul public privind garanțiile suplimentare pe care le-ar putea cere Bulgaria în cadrul negocierilor de aderare, pentru protecția etnicilor bulgari din Ucraina și Republica Moldova. Într-un interviu acordat pentru NewsMaker, înalta oficială a explicat că protecția minorităților rămâne una dintre valorile centrale ale Uniunii Europene, fiind prevăzută explicit în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le respecte pentru a adera. Metsola a precizat că Legislativul UE va ajuta țările candidate pentru a le sprijini în această direcție.

„Protecția minorităților este una dintre valorile aflate în centrul Uniunii Europene. Ea se regăsește în criteriile de la Copenhaga, pe care fiecare țară trebuie să le îndeplinească pentru a adera la Uniunea noastră. Aceste criterii reflectă ceea ce apărăm: democrația, libertatea, statul de drept, egalitatea și respectarea drepturilor omului”, a declarat Metsola.

Aceasta a subliniat totodată că procesul de extindere nu trebuie privit ca un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci ca un parcurs comun către un viitor comun pentru toate țările implicate.

„Procesul de extindere nu este un simplu exercițiu de bifare a unor condiții, ci un parcurs comun, orientat spre un viitor comun. Parlamentul European va lucra cu toate țările candidate și le va sprijini pe acest drum, prin împărtășirea expertizei, încurajarea cooperării, consolidarea instituțiilor și respectarea drepturilor fundamentale. Despre asta este extinderea: să devenim mai puternici împreună”, a adăugat Metsola.

Precizăm că toamna trecută, consilierii Consiliului Raional Taraclia au adoptat în unanimitate un apel adresat conducerii bulgare și europarlamentarilor bulgari, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la posibila lichidare a raionului în cadrul reformei administrativ-teritoriale și solicită Bulgariei să intervină pentru protejarea drepturilor comunității bulgare, potrivit Radio Bulgaria. Documentul cere ca raionul să fie păstrat ca „Regiune culturală națională Taraclia”.

Amintim că, pe 8 aprilie, Guvernul prezentase un concept de reformă administrativă potrivit căruia raionul Taraclia ar putea deveni al 14-lea municipiu al Republicii Moldova, fără să fie comasat după modelul general aplicat celorlalte raioane. Conform conceptului prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, administrația raională ar fi unită cu cea a orașului Taraclia, funcția de președinte de raion ar fi înlocuită cu cea de primar general, iar Consiliul raional ar deveni Consiliu municipal, păstrând în același timp identitatea locală și culturală a regiunii, unde aproximativ 65% din populație este de etnie bulgară, potrivit recensământului din 2024.

Pe 10 iunie, prim-ministrul Alexandru Munteanu s-a întâlnit cu omologul său bulgar, Rumen Radev, la Sofia, în marja Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Munteanu a reconfirmat angajamentul autorităților de la Chișinău pentru protejarea identității lingvistice și culturale a minorității bulgare, inclusiv în contextul reformelor administrative, și a menționat importanța dezvoltării filialei din Taraclia a Universității „Angel Kanchev”. Premierul a mulțumit Bulgariei pentru sprijinul acordat Republicii Moldova în educație, infrastructură, eficiență energetică și dezvoltare locală, care a depășit 600 de mii de euro în perioada 2024-2025.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

mediu.gov.md

Hajder, după ce a inspectat punctele critice de pe Nistru, pe teritoriul Ucrainei: “Situația este îngrijorătoare”

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, și o echipă de specialiști, care au efectuat o vizită de lucru în Ucraina, pe 4 august, au inspectat mai multe puncte critice de pe râul Nistru, în contextul scăderii nivelului apei. Oficialii moldoveni și ucraineni au evaluat situația la stații de captare și la lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, discutând măsuri pentru asigurarea alimentării cu apă a populației și gestionarea rezervelor disponibile.

Potrivit unui comunicat Ministerului Mediului, delegația a inspectat stația de captare a apei care asigură alimentarea cu apă potabilă a orașului Hotin. Din cauza nivelului scăzut al Nistrului, au fost aplicate măsuri suplimentare pentru a menține fluxul de apă către zona de captare și pentru a evita întreruperea aprovizionării populației.

Un alt punct verificat a fost în apropierea orașului Halych, situat în amonte pe Nistru. Măsurătorile efectuate de echipele tehnice din cele două țări au arătat că debitul râului era de doar 17 metri cubi pe secundă la momentul vizitei.

Situația este și mai îngrijorătoare, pentru că punctul de măsurare de la Halych se află la aproximativ 400 km în amonte (mai sus) de lacul de acumulare Novodnistrovsk, pe un sector în care râul este alimentat și de mai mulți afluenți”, a transmis Hajder într-o postare pe Facebook.

Oficialii au vizitat și lacul de acumulare de la Novodnestrovsk, principala rezervă de apă a Nistrului. Conform datelor prezentate, în ultimele zile în lac au intrat, în medie, aproximativ 30 de metri cubi de apă pe secundă, în timp ce evacuările au fost de circa 85 de metri cubi pe secundă. În aceste condiții, autoritățile utilizează apa din rezerva strategică pentru a asigura alimentarea populației și menținerea debitelor necesare în aval.

În cadrul vizitei au avut loc discuții cu reprezentanții Agenției de Stat a Resurselor de Apă din Ucraina, ai Serviciului Hidrometeorologic al Ucrainei și cu responsabilii de exploatarea stațiilor de captare a apei. Părțile au analizat prognozele hidrologice, posibilele evoluții ale situației și măsurile care urmează să fie aplicate pentru reducerea riscurilor.

Ministerul Mediului explică scăderea nivelului apei prin deficitul prelungit de precipitații, afluxul redus de apă în lacul de acumulare Nistrean și condițiile climatice dificile.

Instituția mai subliniază că seceta hidrologică afectează în prezent mai multe regiuni ale Europei, inclusiv bazine hidrografice importante precum Dunărea, Rinul și Elba, care se confruntă cu debite reduse. Potrivit ministerului, fenomenul are efecte asupra transportului fluvial, agriculturii, producției de energie electrică și alimentării cu apă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: