Externe

România a devenit lider al UE la exportul de grâu. Ce cantitatea a livrat timp de două luni

Ana-Maria Dolghii
| 4 septembrie, 2023
12:29

În primele două luni ale acestui an comercial, care a început în iulie, România a livrat în afara spațiului comunitar 1,26 milioane de tone de grâu, puțin peste cantitățile exportate în aceeași peroadă a anului trecut. România este momentan lider de piață, în contextul în care Franța, cel mai mare exportator al ultimilor ani, a livrat doar 765 000 de tone. Importurile sunt mai mici decât aul trecut, relatează Economica.net.

Peste 20% din grâul comun care a plecat din Europa în primele două luni ale acestui an comercial ( 1.07-27.08) este originar din România, fermierii locali fiind momentan lideri de piață pe acest segment cu livrări de 1,26 milioane de tone, înaintea Poloniei, care a livrat peste 927 000 de tone, a Bulgariei care a exportat peste 877 000 de tone și a Franței – 765 600 tone, potrivit datelor Comisiei Europene analizate de Economica.

Spre exemplu, potrivit datelor Grain Trade, într-o licitație din data de 2 august, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a cumpărat 60 000 de tone de grâu românesc de la traderul internațional Viterra la un preț de 262.05 dolari tona C&F(preț și navlu).

Ulterior, într-o licitație din 22 august, Egiptul a cumpărat alte 60 000 de tone din cel mai ieftin grâu românesc de la Agro Chirnogi, cu livrare în perioada 5-20 octombrie și plată imediată. Prețul a fost, potrivit UkrAgroConsult, de 256 dolari tona preț FOB + 14,25 dolari /tona costul de transport, adică în total 270,25 dolari tona C&F (preț și navlu), cu 3% sub prețul de achiziție al grâului rusesc la licitația din 8 august, care a fost de 278,5 dolari C&F, cu plata în 180 de zile.

Grâul românesc a avut cel mai scăzut preţ la licitaţie, de 261 dolari /tonă FOB (free on board), iar traderii spun că plafonul neoficial de preţ stabilit de Rusia face grâul rusesc mai puţin competitiv. Egiptul este cel mai mare cumpărător mondial de grâu, un produs de bază necesar pentru a menţine programul de subvenţionare a pâinii, de care depind peste 70 de milioane dintre cei 103 de milioane de egipteni.

Exporturile din primele două luni ale lui 2023 sunt similare cu cele din aceeași perioadă a anului trecut când au plecat peste granițele UE 1,25 milioane de tone. În anual comercial 2021/2022, exporturile din primele două luni ale anului comercial au fost ceva mai mari de 1,7 milioane de tone.

Importurile scad

Cât despre importuri, acestea au scăzut și ca urmare a interdicțiilor impuse exporturilor ucrainene și care sunt valabile până în data de 15 septembrie. Astfel, în perioaa analizată, România a importat aproximativ 59 500 de tone de grâu comun, cu aproximativ 60% mai puțin decât în perioada similară a anului comercial trecut când s-au importa 148 000 de tone, din care aproximativ 92 000 de tone din Ucraina.

În primele două luni din anul comercial 2021-2022, importurile României de grâu comun au fost de 2 800 de tone, Ucraina nefiind pe lista exportatorilor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

a livrat, an comercial, exporturi, grâu, importuri, în afară, românia, spațiul comunitar, лидер

Știri similare

Politică

Președintele României, invitat la prima reuniune a Consiliului de Pace. Cum răspunde Nicușor Dan

Politică

Sandu, despre raportul SUA privind alegerile și rețelele sociale: „Libertatea de expresie este pentru oameni, nu conturi false”

Viață

„Nu a fost declarat apatrid”: șeful ASP, despre cazul lui Pavel Vicol și numărul persoanelor în situații similare

Mihaela Conovali
| 8 februarie, 2026
17:17

Peste 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai R. Moldova, nu au niciun act de identitate. Datele au fost comunicate de directorul Agenției Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, în timpul unui podcast pentru Ziarul de Gardă. Eșanu s-a referit și la cazul lui Pavel Vicol, făcut public de către deputatul Vasile Costiuc. Șeful ASP a spus că tânărul, fără buletin de identitate, nu a fost declarat apatrid. Totodată, a menționat că Vicol „nu poate rămâne fără cetățenia R. Moldova” și a explicat de unde „a apărut și marea confuzie cu apatridia”. Eșanu a anunțat și măsuri care ar putea fi implementate „foarte curând”, ca urmare a situației generate de cazul lui Vicol.

În contextul în care mai mulți cetățeni se află în străinătate, Eșanu a fost întrebat dacă există riscul ca copiii lor să rămână fără cetățenie dacă nu le perfectează actele până la 18 ani. Șeful ASP a spus că nu există asemenea risc și că „dreptul la cetățenie este unul garantat de Constituție”.

„Copiii născuți din cetățeni ai Republicii Moldova sunt cetățeni ai Republicii Moldova”, a adăugat el, menționând că „tot ce face actuala lege” a cetățeniei este „să instituie o procedură a autenticității actelor prezentate”. „Problema e că multe din actele de naștere cu care ei vin, care urmează să fie transcrise, sunt de peste hotare. Vin din zone și din țări transparente și mai puțin transparente. Doar în ultimul an, din circa 11-12 mii de cereri de cetățenie, am identificat cel puțin 430-440 de cazuri de falsuri în actele prezentate. (…) De aici a survenit această necesitate de a modifica (nota red. legea)”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, anterior „determinarea cetățeniei se întâmpla timp de o zi”, însă „legea asta a avut menirea principală să ofere suficient timp, dar rezonabil, să se facă aceste verificări”.

Despre cazul lui Vicol

„Noi suntem în situația în care trebuie să verificăm dacă el este cine pretinde. Iată, am vrut să-l întreb pe domnul Costiuc dacă el e sigur că pe acest tânăr îl cheamă Vicol. Inclusiv i-aș întreba și pe cei de la Ministerul Apărării. Din punctul nostru de vedere, ei nu trebuiau să-i facă înrolarea fără un act de identitate. (…) Am văzut declarația Ministerului Apărării”, a spus directorul ASP.

Ulterior, Eșanu a fost întrebat dacă certificatul de naștere este un act de identitate, în condițiile în care tânărul a fost încorporat în armată pe baza acestuia. „El este sursa și o confirmare în acest proces. Sigur, el e un act oficial emis inclusiv de autoritățile noastre, dar actul de identitate este considerat cartea de identitate sau pașaportul de călătorie”, a spus directorul ASP.

„De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia”

Potrivit lui Eșanu, o persoană care a împlinit 18 ani, dar nu are buletin de identitate, „nu este în niciun caz” apatrid.

„Statutul de apatrid presupune o procedură extrem de minuțioasă și acest mandat de verificare și de atribuire a acestui statut îl are exclusiv Inspectoratul General pentru Migrație. (…) De aici a apărut și marea confuzie cu apatridia: Inspectoratul General pentru Migrație a inițiat procedura de determinare. El nu are statut de apatrid, nouă ne este clar că este cetățean cu toate drepturile de a obține și a se reconfirma de fapt cetățenia, doar că noi trebuie să o facem într-un mod calculat și verificat (nota red. determinarea). (…) Acesta este un proces care poate dura inclusiv până la un an. Există o separare pe partea ce poate face ASP și când intervin atribuțiile Inspectoratului. (…) Dar până la determinare, el nu are niciun statut de apatrid. (…) Până în 2022, ASP putea să facă aceste operațiuni complet autonom”, a precizat Eșanu.

Șeful ASP a dat asigurări că „va trece o perioadă scurtă de timp până domnul Vicol va fi cu actele în regulă”, menționând că „el nu poate rămâne fără cetățenia Republicii Moldova în niciun caz, fiind din ambii părinți cetățeni ai țării”.

Peste 26 de mii de persoane, fără act de identitate

Întrebat câte persoane se află în această situație, directorul ASP a spus că este vorba despre circa 26 de mii de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, născute din cetățeni ai Republicii Moldova după declararea independenței. „26 spre 27 de mii. (…) S-ar putea să fie mai mulți”, a adăugat el. Potrivit șefului ASP, aceste persoane dețin „un act de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova și nu au niciun act de identitate eliberat”.

Urmează modificări

Eșanu a spus că „procedura de verificare în sine va rămâne intactă”. „Presupun că pentru persoanele născute din cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent în țară sau peste hotare, proba de limbă și de Constituție va fi exclusă. Va fi doar o verificare documentală, care poate fi făcută destul de rapid. (…) Și vom avea un termen rezonabil în care noi vom examina aceste cereri și vorbesc nu de luni sau jumătate de an, dar sigur până la o lună”, a spus Eșanu. Potrivit directorului ASP, acestea sunt soluțiile care s-au discutat și vor fi implementate „foarte curând”.

***

Amintim că situația tânărului a fost făcută publică de către deputatul Vasile Costiuc. Acesta menționa că Pavel Vicol, născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării, a fost declarat apatrid. Potrivit lui Costiuc, situația s-a întâmplat după ce tânărul nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere. Agenția Servicii Publice a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. ASP a mai preciza că autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).