În primele două luni ale acestui an comercial, care a început în iulie, România a livrat în afara spațiului comunitar 1,26 milioane de tone de grâu, puțin peste cantitățile exportate în aceeași peroadă a anului trecut. România este momentan lider de piață, în contextul în care Franța, cel mai mare exportator al ultimilor ani, a livrat doar 765 000 de tone. Importurile sunt mai mici decât aul trecut, relatează Economica.net.
Peste 20% din grâul comun care a plecat din Europa în primele două luni ale acestui an comercial ( 1.07-27.08) este originar din România, fermierii locali fiind momentan lideri de piață pe acest segment cu livrări de 1,26 milioane de tone, înaintea Poloniei, care a livrat peste 927 000 de tone, a Bulgariei care a exportat peste 877 000 de tone și a Franței – 765 600 tone, potrivit datelor Comisiei Europene analizate de Economica.
Spre exemplu, potrivit datelor Grain Trade, într-o licitație din data de 2 august, Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achiziţiile strategice de grâu în numele statului egiptean, a cumpărat 60 000 de tone de grâu românesc de la traderul internațional Viterra la un preț de 262.05 dolari tona C&F(preț și navlu).
Ulterior, într-o licitație din 22 august, Egiptul a cumpărat alte 60 000 de tone din cel mai ieftin grâu românesc de la Agro Chirnogi, cu livrare în perioada 5-20 octombrie și plată imediată. Prețul a fost, potrivit UkrAgroConsult, de 256 dolari tona preț FOB + 14,25 dolari /tona costul de transport, adică în total 270,25 dolari tona C&F (preț și navlu), cu 3% sub prețul de achiziție al grâului rusesc la licitația din 8 august, care a fost de 278,5 dolari C&F, cu plata în 180 de zile.
Grâul românesc a avut cel mai scăzut preţ la licitaţie, de 261 dolari /tonă FOB (free on board), iar traderii spun că plafonul neoficial de preţ stabilit de Rusia face grâul rusesc mai puţin competitiv. Egiptul este cel mai mare cumpărător mondial de grâu, un produs de bază necesar pentru a menţine programul de subvenţionare a pâinii, de care depind peste 70 de milioane dintre cei 103 de milioane de egipteni.
Exporturile din primele două luni ale lui 2023 sunt similare cu cele din aceeași perioadă a anului trecut când au plecat peste granițele UE 1,25 milioane de tone. În anual comercial 2021/2022, exporturile din primele două luni ale anului comercial au fost ceva mai mari de 1,7 milioane de tone.
Importurile scad
Cât despre importuri, acestea au scăzut și ca urmare a interdicțiilor impuse exporturilor ucrainene și care sunt valabile până în data de 15 septembrie. Astfel, în perioaa analizată, România a importat aproximativ 59 500 de tone de grâu comun, cu aproximativ 60% mai puțin decât în perioada similară a anului comercial trecut când s-au importa 148 000 de tone, din care aproximativ 92 000 de tone din Ucraina.
În primele două luni din anul comercial 2021-2022, importurile României de grâu comun au fost de 2 800 de tone, Ucraina nefiind pe lista exportatorilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova: Avocații din Republica Moldova au participat la cursuri de formare continuă în cadrul a trei seminare tematice
În anul 2025, în colaborare cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova, echipa Ambasadei Drepturilor Omului a susținut trei lecții publice pentru avocați, care au avut loc în format mixt (offline – la Centrul de Instruire a Avocaților al Uniunii Avocaților din Republica Moldova, și online – prin platforma Zoom) și au reunit peste o 100 de participanți – avocați și avocați-stagiari din Barourile de avocați din Chișinău, Bălți și Cahul.
Lecțiile publice au fost susținute de către: Iurie Levinte, jurist, expert senior al Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, avocata Natalia Țurcan și juristul Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, experți – dezvoltatori ai Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova.
Prima lecție publică a fost dedicată tematicii „Limitele aplicabilității articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în procedurile naționale”. A doua lecție publică sa referit la „Derogările de la drepturile omului in situații de urgență potrivit standardelor internaționale”. La a treia lecție publică experții au relatat despre „Cauze privind discriminarea: aspecte materiale și procedurale ale activității unui avocat”. În cadrul instruirilor Lela Metreveli, directoarea Ambasadei Drepturilor Omului, a povestit despre platforma Ghidului privind Drepturile Omului ca o sursă utilă pentru avocați, ce poate fi utilizată de către avocați pentru apărarea eficientă a clienților săi, care să adresează cu probleme privind violarea și/sau restrângerea drepturilor omului.
Lecție publică cu tema „Limitele aplicabilității articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil) în procedurile naționale”
Evenimentul a reunit avocați și stagiari interesați de aprofundarea cunoștințelor privind practica Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil și a felului în care acesta poate fi invocat în fața instanțelor naționale. Iurie Levinte, expert senior al Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova, a invitat participanții să exploreze distincția dintre percepția generală a echității și aplicarea juridică exactă a principiilor Convenției. Discuția a pornit de la întrebarea: când se aplică, în realitate, articolul 6 al Convenţiei Europene și când este el invocat în mod excesiv sau impropriu?
Formatorul a explicat de ce dreptul la un proces echitabil nu este o formulă universală, ci o construcție juridică specifică, a cărei aplicabilitate depinde de natura litigiului și de obiectul procedurii, calificarea lor pe latura civilă sau penală. A fost subliniat faptul că articolul 6 nu se extinde automat asupra tuturor tipurilor de proceduri, iar această înțelegere este esențială pentru o apărare profesionistă și pentru coerența argumentării juridice.
Participanții au avut ocazia să discute despre concepte precum „a patra instanță” sau sensul autonom al unor noțiuni din Convenție, despre modul în care Curtea Europeană trasează limitele propriei competențe și despre importanța pătrunderii esenței echității garantate de articolul 6 al Convenţiei, una de natură procedurală. Fiecare exemplu a fost însoțit de reflecții privind impactul direct asupra muncii avocatului — de la formularea plângerilor până la strategia în fața instanței. Mesajul central al întâlnirii a fost unul de responsabilizare profesională : înțelegerea limitelor articolului 6 nu diminuează protecția persoanei, ci o face mai eficientă, pentru că orientează energia juridică acolo unde este cu adevărat justificată.
Lecție publică cu tema „Derogările de la drepturile omului in situații de urgență potrivit standardelor internaționale”
Lecție publică a fost susținută de avocata Natalia Țurcan și juristul Iurie Levinte, experți ai Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova. Evenimentul a reunit avocați și stagiari interesați de aprofundarea cunoștințelor privind tematica derogărilor de la drepturile omului în conformitate cu abordările organismelor Națiunilor Unite și practica Curții Europene a Drepturilor Omului. Formatorii au invitat participanții să exploreze distincția conceptuală extrem de importantă dintre restrângerile drepturilor omului (limitări în condiții generale) și derogările în caz de stare de urgență.
Experții au pus în discuție testul proporționalității în cazul restrângerii drepturilor omului și au expus cerințele pentru ca derogările să fie valide potrivit dreptului internațional. Mai exact, s-a atras atenție că orice derogare trebuie să fie realizată în baza legii, necesară pentru a răspunde unei situații de urgență și nu în ultimul rând proporțională. Cu privire la limitele derogării, audienți au cunoscut că unele drepturi fundamentale (de exemplu, interzicerea torturii și a sclaviei etc.) nu pot fi supuse derogărilor și necesită întotdeauna același standard de protecție în garantarea lor, indiferent dacă statul se confruntă cu o situație de urgență ”ce ameninţă viaţa naţiunii”. Obligația statului de respectare a dreptului internațional umanitar rămâne valabilă și în caz de derogare, iar ca aceasta din urmă să fie valabilă va îndeplini condițiile de nediscriminare prin măsurile luate și va fi notificată conform cerințelor tratatului internațional corespunzător.
Lecție publică cu tema „Cauze privind discriminarea: aspecte materiale și procedurale ale activității unui avocat”
Lecție publică a fost susținut de Evghenii Alexandrovici Goloșceapov și Iurie Levinte, juriști și experți ai Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova. Evenimentul a reunit peste 30 de avocați și stagiari (în format mixt – offline și online) interesați de aprofundarea cunoștințelor privind tematica discriminării și aspectele importante pentru avocați în activitatea Consiliului pentru egalitate. Experții au prezentat participanților o privire de ansamblu asupra legislației cheie din Moldova în domeniul combaterii discriminării, date statistice în acest domeniu, au discutat nuanțele procedurale ale activității în cauzele privind discriminarea în cadrul Consiliului pentru egalitate și în instanțele de judecată. De asemenea, participanților le-au fost prezentate hotărârile organismelor internaționale în care au fost utilizate deciziile Consiliului pentru egalitate: hotărârea Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW) în cauza Natalia Ciobanu v. Moldova (nr. 104/2016), hotărârile CEDO în cauzele Cosovan v. Moldova (nr. 13472/18), Machina v. Moldova (nr. 69086/14) și Clipea și Grosu v. Moldova (nr. 39468/17). Aceste cazuri demonstrează nivelul înalt de analiză și argumentare al deciziilor Consiliului și importanța acestora în depunerea plângerilor la organismele internaționale.
Participanții au discutat subtilitățile jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului privind discriminarea și provocările întâmpinate, explorând diferențele cu implicație practică dintre articolul 14 al Convenției și articolul 1 din Protocolul nr. 12. Analiza a scos în evidență modul în care testul aplicat de Curtea Europeană evaluează existența unui tratament diferențiat, necesitatea justificării obiective și rezonabile, precum și rolul crucial al distribuirii sarcinii de probă în cauzele privind egalitatea de tratament. Prin exemple practice, s-a discutat despre responsabilitatea profesioniștilor în domeniul dreptului de a identifica corect și de a valorifica remediile naționale efective disponibile, reieșind din particularitățile specifice ale speței și strategia avocatului de apărare a drepturilor victimei discriminării.
Aducem mulțumiri Centrului de Instruire a Avocaților al Uniunii Avocaților din Republica Moldova pentru cooperare și suportul în organizarea seminarelor tematice pentru avocați!
Cursuri de formare continuă a avocaților din Republica Moldova s-au înscris în seria activităților desfășurate în cadrul proiectului „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice” implementat de Ambasada Drepturilor Omului și finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este o inițiativă care promovează cultura drepturilor fundamentale prin instrumente accesibile, resurse vizuale și exemple din contextul național, și face parte din Platforma digitală europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost lansat oficial pe Platforma Europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului în noiembrie 2023 și a devenit disponibil publicului larg pe platforma online – humanrightsguide.md – în limba română, rusă și engleză. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova acoperă zece subiecte, douăzeci de drepturi și mai multe teste tematice pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului, în parteneriat cu organizația Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS) din Riga. Partenerii proiectului în Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.
