România: candidatura lui Crin Antonescu la prezidențiale, în incertitudine? Declarație: „Consider acordul suspendat”

Crin Antonescu, candidatul comun al coaliției Partidul Social Democrat (PSD)-Partidul Național Liberal (PNL)-Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) la alegerile prezidențiale, a numit acordul prin care a fost desemnat reprezentantul coaliției în cursa pentru Palatul Cotroceni „suspendat”, la fel fiind și „calitatea” lui de candidat. El și-a motivat declarațiile prin faptul că „a fost lăsat singur”, relatează Hotnews. „Eu nu dau înapoi”, a adăugat el, menționând că a stabilit cu liderii coaliției „ca alegerile să aibă loc cât mai repede”. „Eu aştept din partea lor să se comporte responsabil şi să anunţe de îndată data alegerilor prezidenţiale, să se hotărască în cât timp doresc care este candidatul lor la prezidențiale. Ştiu de unde să mă ia şi atunci o să le dau și eu un răspuns”, a comunicat el. 

În legătură cu calitatea mea de candidat, cunoscută și recunoscută public până acum, aceea de candidat comun al coaliției aflate la guvernare, încep prin a anunța că în mod unilateral, adică eu, candidatul, consider acordul privitor la această candidatură suspendat. (…) Eu nu am ezitat, eu nu dau înapoi, eu sunt dispus, dar cred că trebuie să fim oameni de onoare şi oameni serioşi”, a declarat Crin Antonescu, la Digi24.

Vreau sa clarificăm fiecare ce face. (…) Dacă dânșii vor sa fiu din nou candidat, să mă caute”, a mai spus fostul lider PNL.

El a adăugat că „cei patru lideri politici care au făcut această propunere și au luat acest angajament nu au fost suficient de împuterniciți”.

Eu nu îmi retrag această candidatură, eu nu dau înapoi, am asumat cu tot ce înseamnă ea, toate dificultățile și tot parcursul, și eu sunt în orice moment dispus să o duc până la capăt. Ceea ce am constatat este că cealaltă parte a acestui acord, adică cei patru lideri politici care au făcut această propunere și au luat acest angajament, nu au fost suficient de împuterniciți, ca să spun așa, sau nu au avut toate acreditările la ei atunci când au pus semnătura pe acest acord. Când se hotărăsc dacă au un candidat și ce candidat au, dacă doresc ca tot pe mine să mă dorească, atunci știu unde mă găsesc. Din acest motiv îl consider suspendat, până când domniile lor clarifică dacă acest acord revine în vigoare, sau dacă, eventual, au alte opțiuni. Pe scurt, ce s-a întâmplat? Ei au făcut această propunere, eu am acceptat-o, le-am spus de atunci că dacă mai au consultări de făcut în partid, să le facă și poate după aceea să anunțăm. Dânșii au spus «nu, avem responsabilitatea și calitatea ca lideri politici să angajăm acest lucru, și este urgent». Am înțeles urgența, am acceptat urgența. De asta s-a legat și o discuție privitoare la o dată cât mai rapidă a alegerilor prezidențiale”, a mai spus el.

În continuare, el a menționat că „acordul a fost făcut la data de 22 decembrie”.

Și am stabilit că alegerile să aibă loc cât mai repede. Suntem în 4 ianuarie 2025, nu avem încă, deși s-au vehiculat niște date, dar ele nu s-au concretizat, deși între timp avem un nou guvern, au fost câteva ședințe de guvern, s-a vorbit despre fixarea datelor alegerilor, și totuși nu avem o dată, ceea ce, din punctul meu de vedere, este greu de explicat și, în orice caz, destul de greu de acceptat pentru opinia publică. (…) Eu aştept din partea lor, ca cetăţean, să se comporte responsabil şi să anunţe de îndată data alegerilor prezidenţiale, să dea toate informaţiile și explicațiile în legătură cu ce s-a întâmplat în România cu anularea primului tur de scrutin, să garanteze că în această ţară există democraţie şi să se hotărască în cât timp doresc care este candidatul lor la prezidentiale. Ştiu de unde să mă ia şi atunci o să le dau și eu un răspuns. (…) Eu nu dau înapoi, răspunsul urmează să-l dea dânşii. Eu nu sunt forță de muncă disponibilă la candidatură, n-am cerut nimănui candidatura. Sunt amatori destui pe piaţă, slavă Domnului, deci au de unde găsi, nu e cazul meu”, a conchis el.

***

Pe 23 decembrie 2024, Crin Antonescu a fost anunțat candidat comun al PSD, PNL, UDMR și Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale pentru președinție în România. Antonescu a fost profesor și muzeograf până să intre în politică în anii ’90. Din 1992 a avut patru mandate succesive de deputat, fiind ales pe listele CDR sau PNL. Între 2008 și 2016 a fost senator. Antonescu (65 de ani) este cunoscut drept unul dintre co-autorii tentativei de lovitură de stat din 2012. Atunci, Uniunea Socială Liberală condusă de Antonescu, Victor Ponta și Dan Voiculescu a schimbat toată conducerea statului și a vrut să-l demită pe președintele Traian Băsescu, fiind împiedicați de aliații occidentali și de faptul că referendumul de demitere nu a făcut cvorumul. Anul trecut, el nu a obținut nici un venit. De altfel, a scris presa, în ultimii zece ani el nu a avut nici un job cunoscut publicului. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Ministerul Educației va cere Comratului anularea așa-zisei „legi a educației”: „Autonomia nu poate institui standarde proprii”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a criticat așa-numita „lege a educației” din Găgăuzia, adoptată recent de Adunarea Populară de la Comrat, menționând că MEC este singura autoritate care poate aproba standardele educaționale de stat. Instituția a menționat că actul normativ nu a fost consultat prealabil cu MEC și a precizat că va solicita anularea sa.

MEC a transmis, într-un comunicat, că actul normativ local în domeniul educației „încalcă grav” prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice.

Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat. În același sens, doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare”, a menționat instituția.

Totodată, ministerul a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale din 10 decembrie 2013, în care se menționează că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie, Înalta Curte a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale”, a adăugat ministerul.

MEC a subliniat că susține inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, însă „aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie”.

Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative”, a spus Ministerul Educației.

Totodată, MEC a spus că așa-numita „lege a educației” a fost adoptată fără consultare prealabilă cu ministerul, catalogând acest lucru drept o încălcare a principiilor fundamentale ale procesului legislativ.

Ministerul Educației a mai precizat că urmează să analizeze „în detaliu” conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii.

Precizăm că, pe 3 noiembrie, Adunarea Populară a Găgăuziei a aprobat, în lectură finală, cu majoritate de voturi, așa-numita „lege a educației”.

Potrivit presei locale, documentul a fost elaborat de Direcția Generală a Educației din autonomie. Potrivit autorilor, acesta are scopul de a moderniza sistemul educațional, ținând cont de standardele naționale și de particularitățile culturale ale regiunii.

Un element-cheie este consolidarea rolului limbii găgăuze, studierea acesteia urmând să devină obligatorie pentru toți elevii, indiferent de limba de instruire.

Printre principalele prevederi ale actului normativ se numără:

  • predarea limbii și literaturii găgăuze, a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz în toate școlile din regiune;
  • dreptul elevilor de alte naționalități de a studia limba maternă, în cazul în care există un număr suficient de doritori și resurse în instituția de învățământ;
  • crearea condițiilor pentru studierea limbii găgăuze, inclusiv extinderea numărului de discipline predate în limba găgăuză, editarea manualelor și organizarea cursurilor pentru cadrele didactice;
  • organizarea de activități extracurriculare (concursuri, seri literare etc.) în limbile oficiale ale autonomiei;
  • indicarea denumirilor instituțiilor de învățământ în limbile găgăuză, română și rusă (și în prezent, în autonomie, plăcuțele de pe școli sunt redactate în cele 3 limbi).

Un punct separat al legii este dedicat educației civice și patriotice. Articolul 17 prevede că aceasta are ca scop formarea identității naționale, respectului față de organizarea statală, patrimoniul istoric, limba, cultura și tradițiile poporului găgăuz, precum și ale celorlalte popoare care locuiesc în Republica Moldova.

Instituțiile de învățământ trebuie să includă în programă activități privind „păstrarea adevărului istoric”, cultivarea mândriei pentru realizările strămoșilor și conștientizarea importanței patrimoniului istoric. Elevilor li se propune să participe la evenimente dedicate promovării cunoștințelor istorice, dezvoltării inițiativelor de cercetare și documentare, precum și la proiecte de importanță publică.

În context, în aprilie 2025, în școlile din autonomie se desfășoară așa-numitele „careuri patriotice”. Majoritatea dintre ele au fost dedicate victoriei URSS în cel de-al doilea război mondial, participării găgăuzilor la acesta, precum și organizării acțiunii „Regimentul nemuritor”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: