DefenseRomânia.ro

România cere Ucrainei să recunoască inexistența „limbii moldovenești” după schimbările în Constituția Republicii Moldova

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut ca autoritățile ucrainene să renunțe la sintagma „limba moldovenească”, după ce limba română a devenit limba oficială în Republica Moldova, iar acest lucru a fost trecut inclusiv în constituția țării. Aurescu a discutat acest subiect într-o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba. 

Cei doi oficiali au discutat despre drepturile persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina, respectiv comunității ucrainene din România. Ei s-au referit la dialogul instituțional la nivel de experți între cele două țări, care s-a desfășurat în baza celor convenite între cei doi miniștri de externe în ianuarie 2023, în vederea obținerii de rezultate concrete, în ceea ce privește prezervarea și promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând celor două comunități, potrivit unui comunicat al MAE, relatează digi24.

Aurescu și Kuleba au agreat continuarea discuțiilor într-un ritm susținut, iar Kuleba s-a angajat să susțină implicarea autorităților ucrainene în acest sens.

„Evocând demersurile recente ale Chișinăului de implementare a deciziilor Curții Constituționale din Republica Moldova privind denumirea corectă a limbii oficiale a acestui stat – limba română, Aurescu a reiterat solicitarea ca autoritățile ucrainene să adopte măsurile necesare pentru recunoașterea inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești””, se mai arată în comunicatul MAE.

Amintim că, pe 22 martie, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a promulgat legea prin care sintagma „limba moldovenească” va fi înlocuită cu „limba română” pe 22 martie. Șefa statului a declarat că a fost confirmat „un adevăr istoric și incontestabil – limba de stat a Republicii Moldova este cea română”.

În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.

 

Documentul a fost elaborat de un grup de deputați ai Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Printre prevederile proiectului mai figurează considerarea desuetudinii textului „funcționând pe baza grafiei latine” din articolul 13 din Constituție.

De asemenea, în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, autoritățile publice cu competență de adoptare, aprobare sau emitere a actelor normative inferioare legii vor opera modificările ce se impun.

Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum este denumită în prezent în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare și zilele de odihnă și în Codul muncii, va fi numită „Limba română”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ex-judecătoarea Victoria Sanduța, înregistrată la parlamentare: „Începe oficial drumul nostru comun”

Comisia Electorală Centrală a aprobat pe 22 august înregistrarea ex-judecătoarei Victoria Sanduța la alegerile parlamentare. Aceasta va concura în calitate de candidat independent.

Voi candida ca independent, pentru că vocea cetățenilor liberi trebuie să se audă în Parlament. (…) Cu acest pas începe oficial drumul nostru comun. Mergem înainte, cu încredere și curaj!”, a scris Victoria Sanduța pe Facebook, după hotărârea CEC.

Cine este Victoria Sanduța

Amintim că fosta judecătoare Victoria Sanduța este cunoscută pentru pozițiile sale critice față de sistemul judecătoresc. Anterior a activat în cadrul Judecătoriei Chișinău. Aceasta este fondatoarea Asociaței Judecătorilor „Vocea Justiției“.

În iunie 2022 a devenit cunoscut faptul că președinta Maia Sandu a respins candidaturile a 13 magistrați, propuși de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru numirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, printre care se număra și cea a magistratei Victoria Sanduța. Aceasta a calificat drept „eronat și neîntemeiat” refuzul șefei statului și s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu solicitarea de a i se propune repetat președintei candidatura sa pentru numirea în funcție, până la atingerea plafonului de vârstă.

Mai târziu, Maia Sandu a explicat de ce a refuzat numirea celor 13 magistrați până la atingerea plafonului de vârstă. Aceasta a menționat că unii dintre ei „nu merită să fie judecători”, din cauza deciziilor pe care le-au luat anterior, dar și pentru că au anumite „semne de întrebare” în ceea ce privește raportul dintre cheltuielile și veniturile prezentate.

Ulterior, în iulie 2024, CSM a refuzat numirea în funcție a judecătoarei Victoria Sanduța și a încă trei judecători până la atingerea plafonului de vârstă (65 de ani). Membrii CSM i-au adresat mai bine de o oră întrebări Victoriei Sanduța despre publicațiile și comentariile ei de pe Facebook. Și, până la urmă, i-au recomandat președintei țării să o destituie din funcție. NewsMaker a scris ce i-a înfuriat și nemulțumit pe membrii CSM și de ce nu toți membrii au fost de acord cu decizia de a o demite pe Sanduța. Detalii AICI.

În septembrie 2024, Maia Sandu a semnat un decret prin care șase judecători au fost eliberați din funcție. Printre aceștia se număra și Victoria Sanduța.

Victoria Sandu a făcut și o tentativă de a se lansa în politică, aderând în decembrie 2024 la Coaliția pentru Unitate și Bunăstare – formațiune pro-europeană. Însă, la mai puțin de o lună, aceasta a anunțat că părăsește CUB, invocând „divergențe fundamentale” de viziune cu privire la organizarea și dezvoltarea partidului pe viitor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: