România, gata să ajute Moldova în lupta cu dezinformarea și războiul hibrid. Nicușor Dan: „Avem expertiză”

Bucureștiul este pregătit să ofere Chișinăului expertiză în domeniul războiului hibrid, inclusiv în combaterea atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare. Declarația a fost făcută de președintele României, Nicușor Dan, în marja Summitului NATO.

„Noi avem o anumită expertiză pe războiul hibrid, care înseamnă și pentru regiunea noastră atacuri cibernetice și dezinformare. Pe aceste chestiuni, pe măsura în care autoritățile din Moldova ne vor solicita ajutorul, îi vom ajuta”, a afirmat Nicușor Dan.

Referitor la atacurile cibernetice, președintele a precizat că asistența constă în „moduri de a proteja infrastructuri critice”. În privința dezinformării, el a menționat că România și R. Moldova au experiență, „cu campanii agresive de manipulare pe rețelele sociale”.

În context electoral, Nicușor Dan a subliniat importanța scrutinului parlamentar din 28 septembrie pentru Republica Moldova: „Sunt foarte importante alegerile din 28 septembrie. Este important ca votul cetățenilor să aibă loc fără interferența Rusiei.”

***

La Haga se desfăşoară summitul NATO, unde pe 25 iunie a fost adoptată o Declaraţie care califică Rusia drept „o ameninţare pe termen lung” la adresa securităţii euro-atlantice şi reafirmă „angajamentul neclintit” faţă de articolul 5 privind apărarea colectivă. Aliaţii confirmă sprijinul „pe termen lung” pentru Ucraina, iar cheltuielile alocate acesteia vor intra în calculul bugetelor naţionale de apărare. Totodată, statele membre convin să-şi majoreze bugetele militare până la 5% din PIB până în 2035, încurajate de SUA să achiziţioneze echipamente americane.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Procuratura Generală confirmă că a suspendat extrădarea unui cetățean străin până la o hotărâre definitivă a CtEDO

Republica Moldova nu va extrăda un cetățean al Tadjikistanului către țara sa de origine până când Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu va pronunța o decizie definitivă în cauza respectivă. Informația a fost comunicată de către Procuratura Generală într-un răspuns oferit pentru NewsMaker. CtEDO emisese pe 20 martie o măsură provizorie prin care a solicitat Republicii Moldova să suspende extrădarea, invocând riscul unor consecințe iremediabile pentru persoana în cauză. Bărbatul fusese arestat în iunie 2025 la cererea Tadjikistanului, care îl urmărește penal pentru trafic de droguri în proporții deosebit de mari.

Potrivit Procuraturii Generale, cetățeanul tadjik a fost reținut pe teritoriul Moldovei ca fiind în căutare internațională, la solicitarea autorităților de la Dușanbe, pentru trafic ilegal de droguri în scop de înstrăinare, săvârșit de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Cererea de extrădare a fost recepționată de Procuratura Generală a Moldovei pe 7 iulie 2025, în baza Convenției CSI privind asistența juridică.

„Urmare a examinării cererii de extrădare, Procuratura Generală a Republicii Moldova a decis, în temeiul art. 544 alin. (6) CPP al RM înaintarea în Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a demersului de extrădare a numitului. Prin încheierea din 26 septembrie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a admis cererea de extrădare, apreciind-o ca întemeiată și reținând că toate condițiile legale și convenționale pentru admiterea demersului de extrădare sunt întrunite. Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Centru din 13 martie 2026, încheierea a fost menținută fără modificări”, a comunicat instituția pentru NM.

Procuratura a precizat că cererea depusă de persoana vizată la CtEDO nu a fost încă comunicată Curții, iar decizia din 20 martie reprezintă o măsură provizorie — autoritățile moldovenești urmând să aștepte pronunțarea unei hotărâri definitive înainte de a lua orice decizie privind predarea.

„Prin scrisoarea Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerul Justiție din 23 martie 2026, Procuratura Generală a fost informată cu privire la faptul că, la data de 20 martie 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o Decizie prin care, în conformitate cu prevederile articolului 39 din Regulamentul Curții, a indicat Guvernului Republicii Moldova să nu procedeze la extrădarea unei persoane către un stat din cadrul CSI. Menționăm că cererea depusă de persoana vizată nu a fost încă comunicată Curții, iar decizia din 20 martie 2026 reprezintă o măsură provizorie. În vederea respectării acestei decizii, autoritățile competente vor dispune asupra posibilității predării persoanei solicitate pentru extrădare, doar după pronunțarea unei decizii definitive de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza respectivă”, a adăugat Procuratura Generală.

Cazul a devenit public pe 23 martie, când avocatul Victor Munteanu, care îl reprezintă pe reclamant, a anunțat decizia CtEDO. Munteanu a invocat riscul de tortură și absența garanțiilor judiciare în Tadjikistan, menționând că Moldova nu dispune de ambasadă în această țară pentru a verifica respectarea angajamentelor asumate de autoritățile tadjike. Avocatul a avertizat că nerespectarea deciziei Curții ar putea repeta scenariul extrădării profesorilor turci — un episod care a atras critici internaționale la adresa Moldovei. Bărbatul se află în prezent în detenție la Penitenciarul nr. 13.

***

Tadjikistanul figurează în raportul Amnesty International 2025 ca un stat unde tortura și relele tratamente rămân practici răspândite, iar accesul organizațiilor internaționale la informații despre situația drepturilor omului este sever limitat.

Persecuția disidenților este sistematică: activiști, jurnaliști independenți și critici ai guvernului — inclusiv cei aflați în exil — sunt vizați prin intimidare și urmăriri penale cu motivație politică. Libertatea de asociere și de întrunire pașnică sunt suprimate, iar procesele se desfășoară frecvent cu ușile închise, inclusiv pe acuzații de terorism și extremism.

Raportul documentează cazul lui Bilol Kurbonaliyev, deportat din Germania în 2023 și condamnat în februarie 2024 la 10 ani de închisoare pentru presupusa afiliere la mișcarea de opoziție Grupul 24, interzisă arbitrar. Un alt caz, cel al lui Sulaimon Jobirov, returnat forțat din Rusia în aprilie, s-a soldat cu o condamnare la șase ani pentru acuzații similare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: