România, gata să ajute Moldova, la necesitate: E o chestiune de o oră de când se cer gazele, până când ajung la Chișinău

România este pregătită să ajute Moldova, dacă ar avea nevoie de gaze. O spune Ion Sterian, directorul general Transgaz. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă România, acesta a menționat că Bucureștiul este pregătit oricând și ar dura doar o oră de la solicitare, până când gazele ar ajunge la Chișinău.

Gazprom a redus joi livrările de gaze către România de la o medie de peste 3 milioane de metri cubi pe zi, la 300.000. Directorul Transgaz spune într-un interviu pentru Europa Liberă că cea mai probabilă cauză este scăderea cererii de pe piața românească.

Directorul TransGaz România, Ion Sterian spune, într-un interviu pentru Europa Liberă că nu există motive de îngrijorare ca urmare a scăderii exportului de gaze rusești.

Depozitele sunt umplute la un nivel de 67%, producția de gaze din noile zăcăminte din Marea Neagră va crește cu un milion de metri cub de gaz pe zi, iar România produce pe perioada verii mai mult gaz decât folosește, așa că poate înmagazina în continuare.

O iarnă blândă ar putea face ca România să nu aibă nevoie de niciun metrul cub de gaz din import.

Întrebat dacă România ar putea ajuta Republica Moldova, în caz de necesitate, Ion Sterian a spus: Bineînțeles! Am construit și gazoductul Ungheni – Chișinău, e funcțional de anul trecut. Suntem pregătiți oricând, e o chestiune de o oră de când se cer gazele, până când ajung la Chișinău”.

Transgaz vehiculează 90% din gazele naturale consumate în România. Compania a asigurat cea mai mare parte din finanțarea construcției gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău. Totodată, Transgaz deține 75% din capitalul Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, companie ce deține și gestionează interconectorul Iași – Chișinău.

Potrivit datelor companiei, capacitatea de export a conductei cu diametrul DN 500, la Pmin=39,5 bar. este de 1,88 miliarde de metri cubi pe an, iar cea de import este de 0,73 miliarde de metri cubi la Pmin=24 bar, notează Mold-Steet.md.

***

Anterior, consilierul în cadrul Cancelariei premierului Românei, George Agafitei, a menționat într-o emisiune televizată că Bucureștiul ia în considerare ajutorul pentru Republica Moldova.

„Chiar dacă va fi o iarnă grea, nu cred că va depăși ceea ce avem în depozite și ceea ce producem. Suntem și în discuții cu partenerii externi pentru import de gaze, import de gaze pe care o să îl facem nu doar pentru România, ci și pentru a-i ajuta pe vecinii noștri,  Republica Moldova sau Ucraina, sau alți parteneri din UE. Ajunge gazul și pentru moldoveni și o companie de stat care se ocupă de transportul de gaze a reușit să termine lucrările de interconectare între noi și Republica Moldova”, a precizat consilierul român.

„Dacă gazul curge într-o direcție, acum poate pleca gazul și de la noi la ei. Dacă ei au nevoie, noi le putem oferi”, a mai menționat consilierul în cadrul Cancelariei premierului Românei.

Amintim că în cadrul vizitei la București din 29 iulie curent a președintei Maia Sandu, omologul ei român Klaus Iohannis a spus că România nu va abandona Republica Moldova și va găsi soluții, inclusiv pe subiectul securității energetice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.


If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: