La alegerile parlamentare recente din România, primul loc a fost câștigat de Partidul Social Democrat (PSD). În același timp, cetățenii români care locuiesc în Moldova au preferat Uniunea Salvați România (USR). Cu o săptămână mai devreme, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, câștigător a fost candidatul independent Călin Georgescu. În Moldova, acesta a fost susținut de puțin peste 3% dintre votanți, în timp ce majoritatea au votat pentru lidera USR, Elena Lasconi. NewsMaker vă explică de ce România alege anumiți politicieni, iar cetățenii români din Moldova îi prefer pe alții.
Cum au votat România și Moldova
Pe 1 decembrie, în România au avut loc alegeri parlamentare, iar cu o săptămână mai devreme – primul tur al alegerilor prezidențiale. Aproximativ 80 000 de cetățeni români din Moldova au votat în cadrul acestor scrutine.
Rezultatele primului tur al prezidențialelor au fost neașteptate: Călin Georgescu, care în sondaje era creditat cu mai puțin de 10%, a câștigat cu 22,94% dintre voturi. Georgescu este cunoscut pentru pozițiile sale ultranaționaliste și simpatiile pentru președintele rus Vladimir Putin și dictatorul român din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu. Georgescu critică NATO și promovează mesaje mistico-religioase. De exemplu, el a susținut că băutura Fanta conține cipuri, că COVID-19 nu există și că nașterea prin cezariană „rupe legătura divină dintre mamă și copil”.
Conform rezultatelor primului tur, Călin Georgescu a obținut 22,94% dintre voturi. Totuși, pentru alegătorii din Moldova el a rămas practic neobservat, acumulând doar 3,11%. În schimb, diaspora românească în ansamblu i-a acordat 43,16% dintre voturi.
Majoritatea alegătorilor români din Moldova (56%) au sprijinit-o pe Elena Lasconi, lidera USR, un politician pro-euroatlantic. Lasconi nu face parte din partidele mari și tradiționale ale României (PSD și PNL), deși și acestea promovează o agendă pro-europeană.
În primul tur al prezidențialelor, la nivel național, Lasconi a obținut 19,17% dintre voturi, depășindu-l la limită pe premierul PSD Marcel Ciolacu, care a avut 19,14%. Potrivit expertului WatchDog Andrei Curăraru, diaspora din Moldova a avut un rol decisiv în calificarea Elenei Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale. În ansamblu, diaspora i-a acordat 26,95% dintre voturi.
La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din România (cele două camere ale Parlamentului), alegătorii votează separat pentru cele două camere (alegerile au loc pe liste electorale de partid). La alegerile pentru Senat, primul loc a fost ocupat de PSD, cu 22,3% dintre voturi, urmat de partidul unionist de extremă dreaptă AUR, cu 18,3%, iar pe locul trei s-a clasat Partidul Național Liberal (PNL) cu 14,28%. Avansul așteptat al USR, după calificarea Elenei Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale, nu s-a materializat — partidul a ocupat locul patru, cu 12,26%. Pe locul cinci s-a situat S.O.S. România, partid condus de Diana Șoșoacă, cunoscută pentru pozițiile sale ultranaționaliste și comportamentul excentric. Clasamentul primelor cinci partide este similar și în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților.
În Moldova, cetățenii români au votat diferit. Aici, majoritatea au sprijinit din nou USR, atât la Senat (54,84%), cât și la Camera Deputaților (61,44%). La alegerile pentru Senat, primele cinci locuri au fost ocupate cum urmează: USR, PNL, AUR, PSD și S.O.S. România. În cazul Camerei Deputaților, clasamentul a fost ușor diferit: USR, Forța Dreptei, PSD, AUR și S.O.S. România.
Diaspora, în general, a votat cu o orientare puternică spre dreapta: la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, pe primul loc s-a clasat AUR, pe al doilea — USR, iar pe al treilea — S.O.S. România.
În topul primelor cinci partide se află, de asemenea, POT („Partidul Oamenilor Tineri”) — un partid de extremă dreapta și singurul care l-a sprijinit pe Georgescu înainte de primul tur. Locul cinci a fost ocupat de PNL în Senat și de PSD în Camera Deputaților.
De ce România, Moldova și diaspora au votat diferit?
Experții argumentează prin câteva motive diferența dintre voturile din România și Moldova.
Primul motiv, potrivit lui Curăraru, este că alegătorii din Moldova s-au orientat spre forțele politice care au acordat mai multă atenție Moldovei. Elena Lasconi a fost în Chișinău înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale și s-a întâlnit cu jurnaliști și activiști civici. Și alți candidați și partide au acordat atenție Moldovei. De exemplu, PSD are o filială în Moldova, condusă de fostul șef al CEC, Iurie Ciocan, care, de altfel, a candidat pentru Camera Deputaților.
Cu toate acestea, potrivit lui Curăraru, PSD nu a reușit să atragă electoratul moldovean. Decizia alegătorilor a fost probabil influențată și de scandalurile de corupție asociate cu PSD, precum și posibila legătură a lui Ciocan cu liderul socialiștilor Igor Dodon. O investigație la acest subiect a fost publicată de jurnaliștii de la RISE Moldova cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din România.
PNL a avut un rezultat bun în Moldova, fiind susținut activ de PAS, partidul de guvernare din Moldova, iar activiștii PNL au distribuit materiale de campanie pe străzile Chișinăului.
Al doilea motiv menționat de Curăraru este faptul că „alegătorii din Moldova au imunitate la populism”. Moldova, explică expertul, este de mai mult timp expusă amenințărilor hibride, iar aici campaniile de dezinformare au fost mai frecvente. Acest lucru i-a ajutat pe alegători să fie mai bine informați.
Al treilea motiv este mobilizarea alegătorilor din Moldova.
„Alegătorii pro-europeni sunt încă mobilizați după alegerile prezidențiale din Moldova și referendumul pentru integrarea europeană. Ei nu vor o repetare a scenariului din Georgia, de aceea votează activ pentru forțele pro-europene din România”, a explicat expertul.
Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, consideră că românii din Moldova au votat pentru forțele pro-europene, fiind motivați de speranța unei vieți mai bune.
„USR este un partid relativ tânăr, care nu a fost implicat în scandaluri de corupție. Alegătorii din Moldova văd în USR un partid care poate conduce România și sprijini Moldova pe calea integrării europene”, a spus Tulbure.
În ceea ce privește orientarea spre dreapta a voturilor din România, Tulbure a calificat acest fenomen ca pe un protest: „În România există o dezamăgire profundă față de guvernarea coaliției PSD/PNL.”
Ce urmează?
Urmează continuarea, sau mai degrabă finalizarea, „maratonului electoral” din România: pe 8 decembrie va avea loc turul doi al alegerilor prezidențiale, în cadrul căruia Călin Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi.
În Moldova, PAS și unele partide extraparlamentare au îndemnat alegătorii să voteze pentru Elena Lasconi.
