Politică

România pentru Georgescu, românii din Moldova — pentru Lasconi. De ce votează altfel diaspora din Moldova?

Екатерина Дубасова
| 4 decembrie, 2024
08:24

La alegerile parlamentare recente din România, primul loc a fost câștigat de Partidul Social Democrat (PSD). În același timp, cetățenii români care locuiesc în Moldova au preferat Uniunea Salvați România (USR). Cu o săptămână mai devreme, în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, câștigător a fost candidatul independent Călin Georgescu. În Moldova, acesta a fost susținut de puțin peste 3% dintre votanți, în timp ce majoritatea au votat pentru lidera USR, Elena Lasconi. NewsMaker vă explică de ce România alege anumiți politicieni, iar cetățenii români din Moldova îi prefer pe alții.

Cum au votat România și Moldova

Pe 1 decembrie, în România au avut loc alegeri parlamentare, iar cu o săptămână mai devreme – primul tur al alegerilor prezidențiale. Aproximativ 80 000 de cetățeni români din Moldova au votat în cadrul acestor scrutine.

Rezultatele primului tur al prezidențialelor au fost neașteptate: Călin Georgescu, care în sondaje era creditat cu mai puțin de 10%, a câștigat cu 22,94% dintre voturi. Georgescu este cunoscut pentru pozițiile sale ultranaționaliste și simpatiile pentru președintele rus Vladimir Putin și dictatorul român din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Ion Antonescu. Georgescu critică NATO și promovează mesaje mistico-religioase. De exemplu, el a susținut că băutura Fanta conține cipuri, că COVID-19 nu există și că nașterea prin cezariană „rupe legătura divină dintre mamă și copil”.

Conform rezultatelor primului tur, Călin Georgescu a obținut 22,94% dintre voturi. Totuși, pentru alegătorii din Moldova el a rămas practic neobservat, acumulând doar 3,11%. În schimb, diaspora românească în ansamblu i-a acordat 43,16% dintre voturi.

Majoritatea alegătorilor români din Moldova (56%) au sprijinit-o pe Elena Lasconi, lidera USR, un politician pro-euroatlantic. Lasconi nu face parte din partidele mari și tradiționale ale României (PSD și PNL), deși și acestea promovează o agendă pro-europeană.

În primul tur al prezidențialelor, la nivel național, Lasconi a obținut 19,17% dintre voturi, depășindu-l la limită pe premierul PSD Marcel Ciolacu, care a avut 19,14%. Potrivit expertului WatchDog Andrei Curăraru, diaspora din Moldova a avut un rol decisiv în calificarea Elenei Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale. În ansamblu, diaspora i-a acordat 26,95% dintre voturi.

La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din România (cele două camere ale Parlamentului), alegătorii votează separat pentru cele două camere (alegerile au loc pe liste electorale de partid). La alegerile pentru Senat, primul loc a fost ocupat de PSD, cu 22,3% dintre voturi, urmat de partidul unionist de extremă dreaptă AUR, cu 18,3%, iar pe locul trei s-a clasat Partidul Național Liberal (PNL) cu 14,28%. Avansul așteptat al USR, după calificarea Elenei Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale, nu s-a materializat — partidul a ocupat locul patru, cu 12,26%. Pe locul cinci s-a situat S.O.S. România, partid condus de Diana Șoșoacă, cunoscută pentru pozițiile sale ultranaționaliste și comportamentul excentric. Clasamentul primelor cinci partide este similar și în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților.

În Moldova, cetățenii români au votat diferit. Aici, majoritatea au sprijinit din nou USR, atât la Senat (54,84%), cât și la Camera Deputaților (61,44%). La alegerile pentru Senat, primele cinci locuri au fost ocupate cum urmează: USR, PNL, AUR, PSD și S.O.S. România. În cazul Camerei Deputaților, clasamentul a fost ușor diferit: USR, Forța Dreptei, PSD, AUR și S.O.S. România.

Diaspora, în general, a votat cu o orientare puternică spre dreapta: la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților, pe primul loc s-a clasat AUR, pe al doilea — USR, iar pe al treilea — S.O.S. România.

În topul primelor cinci partide se află, de asemenea, POT („Partidul Oamenilor Tineri”) — un partid de extremă dreapta și singurul care l-a sprijinit pe Georgescu înainte de primul tur. Locul cinci a fost ocupat de PNL în Senat și de PSD în Camera Deputaților.

De ce România, Moldova și diaspora au votat diferit?

Experții argumentează prin câteva motive diferența dintre voturile din România și Moldova.

Primul motiv, potrivit lui Curăraru, este că alegătorii din Moldova s-au orientat spre forțele politice care au acordat mai multă atenție Moldovei. Elena Lasconi a fost în Chișinău înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale și s-a întâlnit cu jurnaliști și activiști civici. Și alți candidați și partide au acordat atenție Moldovei. De exemplu, PSD are o filială în Moldova, condusă de fostul șef al CEC, Iurie Ciocan, care, de altfel, a candidat pentru Camera Deputaților.

Cu toate acestea, potrivit lui Curăraru, PSD nu a reușit să atragă electoratul moldovean. Decizia alegătorilor a fost probabil influențată și de scandalurile de corupție asociate cu PSD, precum și posibila legătură a lui Ciocan cu liderul socialiștilor Igor Dodon. O investigație la acest subiect a fost publicată de jurnaliștii de la RISE Moldova cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din România.

PNL a avut un rezultat bun în Moldova, fiind susținut activ de PAS, partidul de guvernare din Moldova, iar activiștii PNL au distribuit materiale de campanie pe străzile Chișinăului.

Al doilea motiv menționat de Curăraru este faptul că „alegătorii din Moldova au imunitate la populism”. Moldova, explică expertul, este de mai mult timp expusă amenințărilor hibride, iar aici campaniile de dezinformare au fost mai frecvente. Acest lucru i-a ajutat pe alegători să fie mai bine informați.

Al treilea motiv este mobilizarea alegătorilor din Moldova.

„Alegătorii pro-europeni sunt încă mobilizați după alegerile prezidențiale din Moldova și referendumul pentru integrarea europeană. Ei nu vor o repetare a scenariului din Georgia, de aceea votează activ pentru forțele pro-europene din România”, a explicat expertul.

Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, consideră că românii din Moldova au votat pentru forțele pro-europene, fiind motivați de speranța unei vieți mai bune.

„USR este un partid relativ tânăr, care nu a fost implicat în scandaluri de corupție. Alegătorii din Moldova văd în USR un partid care poate conduce România și sprijini Moldova pe calea integrării europene”, a spus Tulbure.

În ceea ce privește orientarea spre dreapta a voturilor din România, Tulbure a calificat acest fenomen ca pe un protest: „În România există o dezamăgire profundă față de guvernarea coaliției PSD/PNL.”

Ce urmează?

Urmează continuarea, sau mai degrabă finalizarea, „maratonului electoral” din România: pe 8 decembrie va avea loc turul doi al alegerilor prezidențiale, în cadrul căruia Călin Georgescu se va confrunta cu Elena Lasconi.

În Moldova, PAS și unele partide extraparlamentare au îndemnat alegătorii să voteze pentru Elena Lasconi.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Politică

„Ce, Radu, nu mai ai fantezie?” Costiuc acuză PAS că i-a „furat” un proiect de lege

Video

(VIDEO) Gândaci la spitalul de copii/ 2 deputați au „furat” o mașină/ Rețelele sociale, interzise minorilor?

Viață

Preot de la Mitropolia Basarabiei, despre violențele de la Dereneu: „Statul de drept în Moldova este la terapie intensivă”

Ecaterina Arvintii
| 11 februarie, 2026
19:13

Mitropolia Basarabiei cere tragerea la răspundere, conform legii, a primarului din Dereneu și a arhiepiscopului de Ungheni și Nisporeni, în urma incidentelor din seara de 10 februarie, când un grup de preoți și enoriași a rupt cordonul poliției și a intrat în biserică. Avocatul Mitropoliei, Constantin Turuta, susține că disputa legată de acest lăcaș de cult nu „este o problemă politico-religioasă”, dar „o problemă juridică”. Potrivit acestuia, manifestările violente – nu doar în cazul Dereneu – arată că sunt necesare modificări legislative modificări legislative.

Avocatul Mitropoliei Basarabiei susține că ceea ce se întâmplă la biserica din Dereneu reprezintă dezordini în masă și acțiuni ilegale, deși în spațiul public s-ar încerca validarea unui drept care ar fi inexistent – de „reîntoarcere a bisericii”.

„Acțiunile au caracter infracțional, din perspectiva noastră. Nu ne putem expune dacă este cu siguranță așa, pentru că nu avem competență în acest sens – o are doar organul de urmărire penală – însă este strigător la cer că în acea seară s-a ajuns la acele acțiuni, fiind într-o etapă destul de evoluată inclusiv la capitolul integrare europeană, când statul Moldova își asigură respectarea tuturor libertăților și drepturilor fundamentale conform Convenției europene”, a declarat Constantin Turuta în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 11 februarie la agenția IPN.

Acțiunile enoriașilor și ale preoților – în frunte cu episcopul Petru – au fost criticate și de vicarul Mitropoliei Basarabiei, Gabriel Andrei Gherasa. Potrivit acestuia, în seara zilei de 10 februarie, „Moldova a dat un examen de protejare a statului de drept”.

„Mă tem să vă spun că trăiesc cu impresia – în pofida intervenției autorităților – că statul de drept în Moldova este la terapie intensivă. De ce vă spun asta: faptul că acest episcop are astfel de comportări, faptul că angajați care sunt în protecția și respectarea legii ajung să plece acasă, după ce își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, cu capul spart de către un episcop, și în potriva acestuia nu se declanșează niciun act de urmărire penală, este un lucru deosebit de grav. Am dat aseară un examen al statului de drept pe care mă tem că suntem pe punctul de a-l pica”, a declarat Gabriel Andrei Gherasa.

Scandalul de la Dereneu: tot ce trebuie să știi

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns, potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, „forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Oficialul a confirmat, pe 9 februarie, că clădirea este la moment un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. Aceasta a reamintit, însă, că la solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă – în 2019 – clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”.

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica, în urma deciziei Curții Supreme de Justiție care i-a dat dreptate în acest litigiu. Exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, se opun deschis preluării lăcașului. Sunt deja două săptămâni de când preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, stă baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, iar Poliția – păzește lăcașul. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

NewsMaker a scris AICI despre soarta celor trei copii minori care rămân baricadați în biserica din Dereneu de două săptămâni și cum au intervenit autoritățile în acest caz.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

Cum comentează politicienii, dar și reprezentanți ai societății civile scandalul de la Dereneu, aflați – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!