flickr.com

România, Polonia și Letonia, apel către NATO: cer întărirea apărării antiaeriene după incidentele cu dronele rusești 

Miniștrii apărării din România, Polonia și Letonia au semnat o declarație comună prin care au cerut conducerii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) să întărească apărarea antiaeriană a alianței la granițele sale de est în legătură cu amenințarea sporită din partea Rusiei. Anterior dronele rusești au zburat nu numai pe teritoriul României și Poloniei, vecinii Ucrainei, ci și al Letoniei – scrie BBC News

Pe 18 septembrie, în România, a avut loc o întâlnire a miniștrilor apărării din țările participante la Iniţiativa „Bucureşti9”. La ședință, ministrul apărării al României a cerut NATO să dea un „răspuns puternic” la incidentele în care rachetele și dronele rusești zboară în spațiul aerian al membrilor alianței. Ministrul polonez al apărării a declarat că la întâlnirea șefilor apărării NATO din octombrie va fi necesar să se discute despre posibilitatea distrugerii dronelor care trec granițele țărilor blocului.

Anterior, dronele rusești au zburat nu numai pe teritoriul României și Poloniei, vecinii Ucrainei, ci și al Letoniei. Conducerea Forțelor Armate letone a declarat pe 9 septembrie că o dronă rusă s-a prăbușit în apropierea orașului leton Rēzekne. Armata crede că drona a intrat accidental în Letonia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Procuratura Generală vrea pedepse pentru cei care nu denunță violența în familie: proiect de lege, după cazul Vartic

Persoanele care știu despre cazuri de violență în familie și nu le denunță ar putea fi trase la răspundere penală sau contravențională. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Procuratura Generală. Anunțul a fost făcut, pe 16 aprilie, de Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, în timpul unei conferințe de presă despre cazul Ludmilei Vartic. Acesta a precizat că o analiză a cauzelor penale din 2025 a arătat că multe persoane apropiate victimelor sau din comunitate cunoșteau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente. Deși legea le obligă să denunțe cazurile, în practică faptele ajung la organele de drept când sunt deja consumate, a precizat Russu.

Russu a declarat că, la inițiativa Procuraturii Generală, pentru consolidarea reacției la infracțiunile de violență în familie, a fost efectuată o analiză a cauzelor penale instrumentate pe parcursul anului 2025.

„S-a constatat că o mare parte din cazuri, fie persoane din cercul apropiat a victimelor, fie persoane din comunitate, au cunoscut sau știau despre actele de violență, însă nu au sesizat organele competente”, a comunicat adjunctul procurorului general, pe 16 aprilie.

Potrivit lui Russu, Legea cu privire la violența în familie „instituie obligația persoanelor să denunțe astfel de cazuri”. „Cu toate acestea, în practică, de cele mai multe ori, astfel de fapte ajung să fie cunoscute de către organele de drept când infracțiunile sunt deja consumate”, a adăugat el.

Proiect de lege

În context, a anunțat Russu, Procuratura Generală a elaborat un proiect de lege, „fundamentat pe analiza practicii naționale și a modelelor din alte state, inclusiv România”. Potrivit lui Russu, proiectul prevede „instituirea răspunderii contravenționale sau, după caz, penale pentru nedenunțarea acestor tipuri de incidente, similar reglementărilor existente în cazul nedivulgării faptelor de corupție sau terorism”.

„Totodată, au fost formulate propuneri pentru consolidarea respectării obligației de sesizare a organelor de drept de către profesioniștii din domeniul cheie, precum personalul medical, cadrele didactice și asistenții sociali, în situații în care există suspiciuni rezonabile de violență în familie sau tentativă de suicid. Proiectul formulat este amplu și include și alte propuneri de lege aferentă pentru legislația adiacentă”, a adăugat el.

Între timp, a adăugat Russu, procurorul general interimar a dispus desemnarea în cadrul procuraturilor teritoriale a procurorilor specializați responsabili de gestionarea acestor cazuri.

Totodată, potrivit lui Russu, Procuratura Generală a inițiat elaborarea unei metodologii de investigare a infracțiunilor din această categorie. El a adăugat că o metodologie similară a fost aprobată și dezvoltată „de către colegii din România, care, în cadrul cooperării interinstituționale, și-au exprimat disponibilitatea de a transmite acest document în vederea valorificării bunelor practici”.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din capitală. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins de mai multe ori acuzațiile din spațiul public. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit. În cadrul cauzei penale au fost audiați peste 30 de martori, printre care foști colegi și prieteni ai victimei. 

Pe 24 martie, Inspectoratul General al Poliției a declarat, cu referire la expertiza medico-legală, că victima a murit în urma traumatismelor pe care le-a suferit după căderea de la înălțime. De asemenea, echipa de pe ambulanță care a intervenit la fața locului a infirmat că femeia ar fi fost deja moartă în momentul căderii.

Pe 26 martie, directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței, Viorica Țîmbalari, a anunțat că avocata Ludmilei Vartic a depus o cerere de exhumare a corpului femeii pentru efectuarea unor expertize suplimentare, la solicitarea mamei victimei. Totodată, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că va fi dispusă și o expertiză post-mortem, alături de expertizele telefoanelor și ale corespondenței. Între timp, exhumarea cadavrului Ludmilei Vartic, solicitată de mama acesteia, a fost admisă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: