president.gov.ua

România solicită „clarificări”, după un discurs al președintelui Zelenski, cu ocazia Zilei unităţii Ucrainei

Secretarul de stat al României, Dan Neculăescu, a solicitat de la ambasadorul Ucrainei în România clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al președintelui Ucrainei, se arată într-un comunicat publicat de Ministerul de Externe de la București, astăzi, 23 ianuarie. 

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) subliniază „necesitatea unei înţelegeri corecte a istoriei” și „și-a exprimat surprinderea” față de referirile la România a președintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, se mai arată în comunicat.

Precizăm că, miercuri, 22 ianuarie, preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a făcut un apel la solidaritate către conaţionali într-un discurs cu ocazia Zilei unităţii Ucrainei, în care susţine, printre altele, că „Bucovina de Nord a fost luată de români”, potrivit discursului publicat pe pagina administrației prezidențiale.

„Ambiţiile politicienilor i-au împiedicat să realizeze adevărata unitate statală. Unitate nu în cuvinte, ci în fapte. Curând, RPU a părăsit Kievul sub presiunea bolşevicilor, majoritatea teritoriului Galiţiei a fost luată de trupele poloneze. Bucovina de Nord – de români, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia. Au trecut peste o sută de ani. Am tras vreo concluzie din această poveste? Ea ne învaţă un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina: doar împreună suntem puternici”, a spus şeful statului ucrainean în discursul postat pe site-ul preşedinţiei

Teritoriul Bucovinei a făcut parte din Principatul Moldovei, până când, în urma tratatului de la Kuciuk-Kainargi, care a încheiat războiul ruso-turc (1768-1774), a fost cedat Imperiului Habsburgic. În 1774, 10.442 de kilometri pătrați din partea de nord-vest a Moldovei sunt anexați de Imperiul Habsburgic. După destrămarea imperiului Austro-Ungar, Bucovina s-a unit cu România, în 1918, act recunoscut internațional prin Tratatul de pace cu Austria, încheiat la Saint-Germain-en-Laye, pe 10 septembrie 1919, între aliații din Primul Război Mondial și nou creata Republică a Austriei. În 1940, Bucovina de Nord, Basarabia și Ținutul Herța, au fost încorporate în Uniunea Sovietică (partea sudică a Basarabiei, Bugeacul, și nordul Bucovinei au fost alipite la Republica Socialistă Sovietică Ucraineană), prin Pactul Ribbetrop-Molotov, semnat pe 23 august 1939. Destrămarea URSS a avut loc pe 26 decembrie în 1991, scrie Europa Liberă.

Actul Zlukî (Sluca) nu a putut să intre efectiv în vigoare. Republica Populară Ucraineană, parțial recunoscută internațional, a fost invadată de armata bolșevică, Kievul fiind ocupat la scurt timp după semnarea actului, și incorporată viitoarei Uniuni Sovietice.

Pe 21 ianuarie 1999, președintele Ucrainei de la acea vreme, Leonid Kucima, a dat un decret prin care „Ziua Unirii Ucrainei” se sărbătorește în fiecare an pe 22 ianuarie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: