președinte.md

Roșca, învestit vicepremier pentru Reintegrare. Sandu: „Misiunea principală – să asigurăm stabilitatea, mai ales în următoarele săptămâni”

Noul vicepremier pentru Reintegrare, Roman Roșca, a depus jurământul de învestire în funcție. Ceremonia a avut loc în prezența președintei Maia Sandu și a prim-ministrului Dorin Recean, care l-a desemnat în această funcție pe 21 iulie.

Roșca, care figurează și în lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, preia, astfel, unul dintre cele mai dificile portofolii – cel de reintegrare, devenind responsabil de soluționarea conflictului transnistrean în Guvernul condus de Dorin Recean.

În cadrul ceremoniei, președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-au mulțumit fostului vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, pentru efortul „consecvent și consistent” și contribuția „semnificativă” la „păstrarea păcii în țară”, precum și pentru ajutorul acordat cetățenilor de pe malul stâng al Nistrului.

„Mulțumesc că ați acceptat această provocare. (…) Misiunea principală este siguranța oamenilor noștri pe malul stâng și drept, iar pentru asta e nevoie să asigurăm stabilitatea, mai ales în următoarele săptămâni și luni, pentru că știm care sunt riscurile și provocările”, a declarat Maia Sandu.

„Bine ață venit în Guvernul Republicii Moldova. Avem în față o sarcină destul de dificilă, dar realizabilă – să asiguram pacea în Republica Moldova”, a declarat Dorin Recean.

Reamintim că funcția de vicepremier pentru Reintegrare a devenit vacantă după ce fostul vicepremier Oleg Serebrian a fost numit ambasador al Republicii Moldova în Turcia.

Cine este Roman Roșca?

Roman Roșca are 43 de ani și este masterand în drept economic la Universitatea de Stat din Moldova. Și-a început cariera în 2006, în calitate de inspector superior pentru resurse umane în cadrul Comisariatului de poliție din Tighina. Ulterior, a avansat în structurile Ministerului Afacerilor Interne, ocupând diverse funcții.

În 2012, a renunțat la cariera în poliție și s-a orientat spre mediul de afaceri. Respectiv, a fondat și administrat compania „Invest Market” SRL.

În 2019, Roșca a fost ales consilier municipal din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deținând și funcția de secretar adjunct al Organizației Teritoriale Chișinău a formațiunii.

În iulie 2022, a devenit pentru prima dată deputat în Parlament, după ce colegul său de partid, Dorel Iurcu, a renunțat la mandat pentru a prelua funcția de primar.

Din martie 2024, Roman Roșca a deținut funcția de președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru monitorizarea și controlul realizării politicii de reintegrare a Republicii Moldova, structură creată la inițiativa președintelui Parlamentului, Igor Grosu. Scopul comisiei este apropierea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: