Secole la rând, limba română (moldovenească) și limba rusă conviețuiesc pe teritoriul actual al Moldovei. Și, firește, «fiind vecine», ele nu pot să nu se influențeze reciproc. În ajunul sărbătorii «Limba Noastră», cu sprijinul dnei Tatiana Mlecico, doctor habilitat în filologie, președintă a Asociației profesorilor de limba și literatura rusă din Moldova, NM a decis să afle cum a influențat graiul românesc asupra celui rus în Moldova și dacă putem afirma că, în consecință, a apărut limba «rusă moldovenească» ori dialectul moldovenesc al limbii ruse.

Limba română este o reprezentantă a grupului limbilor romanice de est din familia limbilor romanice. Strămoșul comun al tuturor limbilor romanice de est, la fel ca și al celor romanice de vest, este latina colocvială (populară).

Pe teritoriul Moldovei și al României de astăzi, ea a apărut după ce spațiul respectiv a fost cucerit de către romani, în anul 106. Însă aici s-a conservat o parte a lexicului din limba dacilor, unele cuvinte păstrându-se și în limba română literară contemporană. În forma sa inițială, limba română sau, mai bine spus, protoromână, a apărut în secolele X-XI.

Iar în forma sa contemporană, limba română există din a doua jumătate a secolului XIX.

În secolele VI-VII, pe teritoriul actual al Moldovei, au venit triburile slave. Limba slavă a fost limba oficială a Țării Moldovei până în secolul al XVII-lea. Primele letopisețe moldovenești au fost scrise în limba slavă bisericească. Limba rusă s-a răspândit cel mai mult pe teritoriul Moldovei după anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, în anul 1812.

În regiunile în care se vorbesc mai mult de două limbi, acestea se influențează reciproc întotdeauna. Este un fenomen firesc, tipic nu doar pentru Moldova. Graiul rusesc este receptiv la împrumuturi. De aceea vecinătatea cu graiul românesc a avut un impact asupra graiului rusesc în Moldova.

Însă nu putem afirma că, în consecință, a apărut o limbă «rusă moldovenească» sau dialectul moldovenesc al limbii ruse. Este vorba doar de un specific regional. În pofida influenței limbii române, limba rusă rămâne neschimbată. Ea se bazează pe dicționarele academice ale limbii ruse, care sunt editate în Rusia. Nu există un dicționar al limbii ruse pentru Moldova.

Este important de menționat că ajungând în graiul rusesc, cuvintele din alte limbi sunt rusificate. Altfel spus, vorbitorii de rusă le pot folosi la plural sau singular ori în diferite cazuri gramaticale, pot crea cuvinte cu aceeași rădăcină, cu ajutorul sufixelor și al prefixelor.

Românismele sunt prezente și în comunicarea oficială, și în cea neoficială, în graiul rusesc scris și cel oral din Moldova.

Sub influența limbii române, în graiul rusesc al locuitorilor Moldovei au intrat multe cuvinte românești din stilul oficial și cel de afaceri. Aici este vorba despre denumirile actelor, instituțiilor, funcțiilor. În graiul rusesc din Moldova, poți auzi adesea cuvintele «primar» («примар»), «primărie» («примэрия»), «buletin» («булетин»). Aceste cuvinte au fost supuse procesului de rusificare.

De exemplu, în anul 1993, când în Moldova abia era introdusă noua monedă, bancnotele se numeau «leu» («леу») la numărul singular și «lei» («лей») la numărul plural, iar monedele – «ban» («бан») la numărul singular și «bani» («бань») la numărul plural. Aceste cuvinte nu se declinau.

În prezent, cuvintele «lei» («лей») și «ban» («бан») sunt rusificate. Cuvintele împrumutate se modifică prin analogie cu cele asemănătoare din limba rusă. Cuvântul «lei» («лей») se declină conform modelului cuvântului «юбилей» («jubileu»), iar «ban» («бан») – ca «стакан» («pahar»). Însă chiar și acum, mulți vorbitori de limba rusă din Moldova spun greșit «двадцать лей» («douăzeci de lei») în loc de «двадцать леев» («douăzeci de lei») (Acesta este specificul declinării numeralelor în limba rusă. – nota trad.).

Limba română a influențat și denumirile titlurilor științifice în Moldova. În prezent, chiar și în graiul rusesc, sunt utilizate titlurile «doctor habilitat» («доктор хабилитат»), «doctor» («доктор») și «conferențiar» («конференциар») în loc de «doctor în științe», «candidat în științe» și «docent».

Din graiul românesc în cel rusesc au ajuns mai multe denumiri de articole de îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic și de cultură. Aici este vorba despre denumiri de specialități naționale (mămăligă, zeamă), băuturi (tulburel, divin), instrumente muzicale (nai, fluier), obiecte de uz casnic (căruță).

Din graiul românesc au ajuns în graiul rusesc numeroase cuvinte care semnifică gradul de rudenie. De exemplu, cumătru («кумэтр»), nănaș («нанаш»), cumnat («кумнат»). Aceste cuvinte au fost rusificate, apărând și derivatele: «cumătrism»( «кумэтризм»), «nănășism» («нанашизм»).

Limba română a influențat și modul în care se pronunță numele și denumirile localităților în graiul rusesc. Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova conține o listă a denumirilor oficiale ale localităților. Astfel, conform legii, trebuie să se utilizeze toponimele «Dubăsari» («Дубэсарь»), «Basarabeasca» («Басарабяска»), «Bălți» («Бэлць»), «Ungheni» («Унгень»), «Telenești» («Теленешть»). În textele autorităților publice și în actele oficiale sunt admise doar aceste variante de ortografiere a denumirilor.

Însă astfel de împrumuturi nu sunt firești pentru vorbirea rusă, pentru că ele nu se declină. Respectiv, adesea, la utilizarea numelor proprii românești, se impune schimbarea structurii propoziției: de exemplu, în loc de «унгенские улицы» («străzile unghenene»), se scrie «улицы Унгень» («străzile din Ungheni»). De aceea în vorbirea rusă, multe toponime moldovenești sunt «rusificate».

Influența reciprocă a limbilor provoacă interferențe inerțiale. Este vorba despre niște abateri de la normele lingvistice în vorbirea persoanei bilingve din cauza contactului celor două sisteme lingvistice.

Cea mai răspândită interferență în Moldova este utilizarea în vorbirea rusă a cuvântului «ставить» («a pune», «a așeza») în loc de «класть» («a pune», «a culca»), «положить» («a pune») și «расположить» («a aranja», «a orândui», «a amplasa»), pentru că în limba română, pentru a exprima toate aceste acțiuni, există un singur verb – «a pune».

Uneori, putem auzi unele persoane confundând cuvintele «где» («unde») și «куда» («unde», «încotro»), pentru că în limba română ele sunt redate doar prin «unde».

O altă particularitate răspândită este utilizarea cuvântului «если» («dacă») în locul particulei «ли» («oare»). De exemplu, în Moldova, fraza «не знаю, придет ли он» («nu știu, va veni el oare»), adesea sună incorect din punctul de vedere al gramaticii limbii ruse - «не знаю, если он придет» («nu știu, dacă el va veni»). Se întâmplă din cauza că în limba română, această frază sună în felul următor: «nu știu, dacă el va veni». (Astfel, asistăm la o «copiere» a structurilor gramaticale din limba română. – nota trad.).

În vorbirea rusă din Moldova au ajuns multe cuvinte din limba română devenite jargoane sau parte a acestora. De exemplu, fraza «скырба заела» («cuprins de scârbă») cu sens de «тоска заела» («cuprins de mâhnire»), «упасть в попушой» («a cădea în porumb») - «опозориться» («a se face de rușine»), «царан» («țăran») – «țărănoi».

La fel, în Moldova, adesea poți auzi în vorbirea rusă frazeologisme moldovenești și locuțiuni, de exemplu, «șapte ani de acasă» («семь лет домашнего воспитания в детстве»), «în capul mesei» («во главе стола»), «persoană cu coloană vertebrală» («человек, не меняющий убеждений»), «bine ați venit» («добро пожаловать»).

O asemenea influență este firească. Iar dacă e de bine sau de rău, depinde doar de vorbitorul nativ, cultura sa lingvistică și de cum folosește acesta împrumuturile. De exemplu, utilizarea în vorbirea rusă a cuvintelor «primar» («примар») sau «buletin» ( «булетин») nu afectează în niciun fel vorbirea, pentru că aceste împrumuturi sunt firești. Totuși, utilizarea toponimelor din limba română, de exemplu, «Dubăsari» («Дубэсарь»), nu este firească pentru limba rusă, astfel că ele «poluează» vorbirea.

Cu toate acestea, nu este cazul să afirmăm că în Moldova, limba rusă este schimonosită. Dimpotrivă, putem spune că limbile română și rusă prietenesc și nu se dușmănesc.

Text: Tatiana Sultanova
Prezentare: Cristina Demian
Imagine principală: pagina de titlu a ziarului «Бессарабская жизнь»