коллаж NM

Rusia acuză autoritățile de la Chișinău de „genocid” împotriva poporului. ISW: Probabil încearcă să justifice viitoarea agresiune

Trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecutarea vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova la cele privind vorbitorii de „limbă moldovenească” indică faptul că autoritățile din Federația Rusă „încearcă probabil să justifice viitoarea agresiune” pe întreg teritoriul țării noastre. Precizarea a fost făcută de Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că decizia autorităților privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația și Constituția Republicii Moldova ar fi un element de „genocid” al populației din țara noastră.  

Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului au analizat un interviu pe care purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, l-a acordat agenției de presă de stat TASS.

În cadrul interviului, Zaharova a acuzat autoritățile de la Chișinău de practici „eugenice” comparabile cu cele ale celui de-al Treilea Reich. În special, purtătoarea de cuvânt a MAE-ului rus a declarat că liderii țării „înlocuiesc” așa-zisa „limbă moldovenească” cu limba română, ceea ce, potrivit lui Zaharova, este „unul dintre elementele genocidului împotriva unui întreg popor”.

Astfel, analiștii ISW au remarcat, într-un raport publicat pe 9 mai, că în interviul acordat pentru TASS, Zaharova nu a criticat politica președintei Maia Sandu privind limba rusă, așa cum au făcut-o alți politicieni în ultima vreme.

Kremlinul a invocat în mod repetat nevoia autoproclamată de a proteja „compatrioții” Rusiei, în special vorbitorii de limbă rusă care ar fi fost discriminați, pentru a justifica agresiunea rusă în străinătate, inclusiv în Ucraina și Moldova. Cu toate acestea, oficialii de la Kremlin, inclusiv președintele Vladimir Putin, promovează în ultima vreme narațiunea că Rusia se află într-un conflict geopolitic existențial cu o presupusă mișcare nazistă modernă care ar fi răspândită în Occident”, se mai arată în raport.

Analiștii spun că este posibil ca Kremlinul să fi ajuns la concluzia că o versiune a luptei împotriva „nazismului” ar fi mai eficientă.

Cele două regiuni pro-ruse din Moldova, Găgăuzia și Transnistria, au un număr mare de vorbitori de limbă rusă, iar trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecutarea vorbitorilor de limbă rusă la cele privind vorbitorii de limbă moldovenească indică faptul că Kremlinul încearcă probabil să justifice viitoarea agresiune rusă în toată Moldova”, au comunicat reprezentanții ISW.

Analiștii consideră, de asemenea, că participarea oligarhului fugar Ilan Șor și doi politicieni afiliația acestuia – deputata Marina Tauber și bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul – la parada militară de la Moscova, pe 9 mai, indică și mai mult faptul că Kremlinul intenționează să îi folosească pentru a destabiliza Moldova.

***

Amintim că despre faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: