коллаж NM

Rusia acuză autoritățile de la Chișinău de „genocid” împotriva poporului. ISW: Probabil încearcă să justifice viitoarea agresiune

Trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecutarea vorbitorilor de limbă rusă din Republica Moldova la cele privind vorbitorii de „limbă moldovenească” indică faptul că autoritățile din Federația Rusă „încearcă probabil să justifice viitoarea agresiune” pe întreg teritoriul țării noastre. Precizarea a fost făcută de Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că decizia autorităților privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația și Constituția Republicii Moldova ar fi un element de „genocid” al populației din țara noastră.  

Analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului au analizat un interviu pe care purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, l-a acordat agenției de presă de stat TASS.

În cadrul interviului, Zaharova a acuzat autoritățile de la Chișinău de practici „eugenice” comparabile cu cele ale celui de-al Treilea Reich. În special, purtătoarea de cuvânt a MAE-ului rus a declarat că liderii țării „înlocuiesc” așa-zisa „limbă moldovenească” cu limba română, ceea ce, potrivit lui Zaharova, este „unul dintre elementele genocidului împotriva unui întreg popor”.

Astfel, analiștii ISW au remarcat, într-un raport publicat pe 9 mai, că în interviul acordat pentru TASS, Zaharova nu a criticat politica președintei Maia Sandu privind limba rusă, așa cum au făcut-o alți politicieni în ultima vreme.

Kremlinul a invocat în mod repetat nevoia autoproclamată de a proteja „compatrioții” Rusiei, în special vorbitorii de limbă rusă care ar fi fost discriminați, pentru a justifica agresiunea rusă în străinătate, inclusiv în Ucraina și Moldova. Cu toate acestea, oficialii de la Kremlin, inclusiv președintele Vladimir Putin, promovează în ultima vreme narațiunea că Rusia se află într-un conflict geopolitic existențial cu o presupusă mișcare nazistă modernă care ar fi răspândită în Occident”, se mai arată în raport.

Analiștii spun că este posibil ca Kremlinul să fi ajuns la concluzia că o versiune a luptei împotriva „nazismului” ar fi mai eficientă.

Cele două regiuni pro-ruse din Moldova, Găgăuzia și Transnistria, au un număr mare de vorbitori de limbă rusă, iar trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecutarea vorbitorilor de limbă rusă la cele privind vorbitorii de limbă moldovenească indică faptul că Kremlinul încearcă probabil să justifice viitoarea agresiune rusă în toată Moldova”, au comunicat reprezentanții ISW.

Analiștii consideră, de asemenea, că participarea oligarhului fugar Ilan Șor și doi politicieni afiliația acestuia – deputata Marina Tauber și bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul – la parada militară de la Moscova, pe 9 mai, indică și mai mult faptul că Kremlinul intenționează să îi folosească pentru a destabiliza Moldova.

***

Amintim că despre faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Sărbătoare, mândrie și întrebări fără răspuns. Cum a marcat Găgăuzia 36 de ani

La Comrat au fost marcați 36 de ani de la proclamarea Republicii Găgăuze. În 1990, regiunea a vrut să se separe de Moldova, dar să rămână în componența URSS. Patru ani mai târziu, cu medierea Turciei, Găgăuzia a obținut statutul de autonomie în cadrul Moldovei independente. NewsMaker a mers să afle ce înseamnă astăzi această dată pentru locuitori.

„Republica Găgăuză trebuie să existe în cadrul Republicii Moldova”, spune unul dintre localnici. Un veteran al formării autonomiei consideră această zi o mare sărbătoare: „Am fost la origini, pentru ca poporul găgăuz să se ridice din genunchi”.

Fostul deputat Vasile Neicovcen, care a documentat fiecare etapă a proclamării, consideră că în 36 de ani Găgăuzia nu a reușit să se integreze pe deplin în instituțiile puterii din Moldova, iar relațiile dintre Comrat și Chișinău au ajuns într-un impas.

Directoarea unei grădinițe, Alla, spune că în Găgăuzia există multilingvism și că toți înțeleg limba găgăuză, însă fiul ei cel mare, programator, cel mai probabil va pleca — aici nu există oportunități pentru profesia lui.

Dillara din Cazaclia cultivă lavandă, studiază relații internaționale în Turcia și visează să se întoarcă. „Suntem foarte mândri că putem exista ca găgăuzi”, spune ea.

La ședința festivă a Adunării Populare a Găgăuziei, vicepreședintele Gheorghe Leiciu a numit ziua de 19 august un exemplu de „luptă pentru dobândirea statalității”. Întrebarea principală, la 36 de ani, nu mai este statutul, ci cât de bine funcționează autonomia pentru oamenii care trăiesc aici.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: