Putin amenință cu butonul roșu. Ce riscă Moldova în cazul unui război nuclear și ce să faci în caz că începe

În ultima săptămână, președintele rus, Vladimir Putin, a amenințat de două ori cu butonul roșu. Pe 24 februarie, chiar în noaptea în care a început atacul asupra Ucrainei, acesta i-a cerut Occidentului să nu se implice în conflict, în caz contrar – „consecințele vor fi fără precedent în istorie”. La câteva zile distanță, liderul de la Kremlin a anunțat că forțele nucleare ale Rusiei au intrat în alertă ca reacție la sancțiunile impuse de Occident. Ulterior, în data de 2 martie, la Conferința pentru dezarmare de la Geneva, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că un eventual al Treilea Război Mondial ar fi „nuclear și distrugător”. NewsMaker explică ce înseamnă un război nuclear, ce riscă Moldova în cazul unui eventual astfel de bombardament într-o țară vecină și cum ar trebui să reacționăm pentru a ne proteja.

Cât de mari sunt șansele să înceapă un război nuclear?

Potrivit BBC, în vara anului 2020, autoritățile din Rusia au adoptat o nouă doctrină nucleară, care conținea mai multe scenarii în baza cărora Kremlinul își rezervă dreptul de a folosi arme nucleare:

• obținerea unor date de încredere despre lansarea rachetelor balistice care atacă teritoriul Federației Ruse și/sau al aliaților săi;
• utilizarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă împotriva Rusiei și/sau a aliaților săi;
• un atac împotriva unor facilități guvernamentale sau militare critice ale Federației Ruse, a căror perturbare ar submina acțiunile forțelor de răspuns nuclear;
• agresiune împotriva Rusiei cu folosirea armelor convenționale, când însăși existența statului este amenințată.

Dacă nu ați înțeles mare lucru din ce scrie mai sus – nu vă faceți griji. Mai bine spus, după cum menționează unii experți, astfel de formulări vagi au apărut în document în mod intenționat. „Există o încercare a conducerii militaro-politice de a-și lăsa libertate maximă de manevră în momente foarte specifice legate de pragul de utilizare a armelor nucleare”, explică Konstantin Bogdanov, cercetător la Centrul pentru Securitate Internațională din cadrul Institutului de Economie Mondială și Relații Internaționale al Academiei de Științe a Rusiei, într-un interviu acordat BBC.

„Nimeni nu poate să îşi închipuie că va produce un război nuclear fără să distrugă omenirea”

Declarația lui Putin nu a trecut neobservată de ceilalți vecini ai Moldovei, care de altfel sunt membri NATO. Ministrul de Externe al României, Bogdan Aurescu, a declarat într-un interviu pentru observatorul.ro, că ameninţarea lui Putin, care a ordonat pregătirea forţelor nucleare, este una foarte serioasă, însă nu crede că acestea vor fi folosite, pentru că asta i-ar afecta și pe ruși: „Nici nu se pune problema utilizării în secolul XXI a armelor nucleare, pentru că asta ar însemna consecințe nu doar pentru cei împotriva cărora sunt folosite, dar inclusiv pentru cei care le folosesc”.

Iar ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, a calificat amenințarea lui Putin cu armele nucleare drept „un eșec”  și „o formă de autodistrugere pentru orice lider”. „Nimeni nu poate să îşi închipuie că va produce un război nuclear fără să distrugă omenirea. Nu cred că trebuie să ne temem. Cred că şi această construcţie strategică a zonei nucleare nu are un singur buton, cred că are mai multe butoane şi nu poate să se întâmple prin voinţa unui singur om. Cred că există raţionalitate şi în Federaţia Rusă”, declara în data de 1 martie Dîncu pentru Digi24.

„Cred că nu există practic nicio șansă ca armele nucleare să fie folosite în situația din Ucraina”, a spus și Matthew Bunn, profesor la Harvard Kennedy School și fost consilier al Biroului pentru Politică, Știință și Tehnologie al președintelui Bill Clinton, citat de g4media.ro.

Ce s-ar întâmpla dacă o bombă nucleară ar cădea peste un oraș

Însăși ipoteza lansării unei bombe atomice peste un oraș este înfiorătoare – după 77 de ani, omenirea nu a uitat urmările devastatoare din Hiroshima și Nagasaki. De asemenea, un asemenea scenariu pare de neimaginat în contextul războiului din Ucraina.

Dacă s-ar produce o explozie nucleară cu ​​o putere de o megatonă în echivalent TNT, Kievul, situat la circa 475 km de Chișinău și unul dintre cele mai mari orașe ale Ucrainei, practic ar fi șters de pe fața Pământului. Consecințele exploziei unei bombe atomice depind de mai mulți factori, cum ar fi condițiile meteorologice, dispozitivul bombei, localizarea geografică și locul unde a avut loc explozia – în aer sau la sol. În mai puțin de o secundă de la explozia bombei nucleare, apare o bilă de plasmă și crește într-o minge de foc cu un diametru de 2 km. Temperatura în epicentru atinge 10 milioane de grade Celsius, suficient să evapore totul la distanța de doi metri, inclusiv metale și beton. Pentru comparație, temperatura pe suprafața soarelui este de doar 5.800 de grade Celsius. Tot ce va putea arde pe o rază de 13 km de la locul detonării va arde – de la clădiri până la asfaltul de pe drum.

Prin urmare, Republica Moldova ar putea fi în pericol din cauza nivelului ridicat de radioactivitate, întrucât este posibil ca radiația să se răspândească la sute de km, nu doar datorită vântului și precipitațiilor, dar și „cu ajutorul” mijloacelor de transport expuse. Poți face o simulare cu aplicația realizată de Alex Wellerstein, Nukemap, care arată efectele bombelor nucleare direct pe Google Maps.

Toți oamenii aflați la distanța de 34 de metri de la epicentrul exploziei, de asemenea, s-ar evapora instantaneu. Unda de șoc ar evapora solul pe o rază de 20-30 de metri. În primele sutimi de secundă de la producerea exploziei, ar apărea un val intens de lumină, care va orbi pe oricine va avea capul îndreptat spre ea. Radiațiile gama ar produce un impuls electromagnetic, care ar putea dezactiva echipamentele electrice neprotejate din interiorul buncărelor. Este posibil ca adăposturile precum stațiile de metrou, care se află după 500 de metri de la epicentru și la o adâncime de 18 metri, să nu fie afectate. În aer vor fi aruncate 300 de mii de metri cubi de sol sau circa 500 – 600 de mii de tone de pământ.

Oamenii aflați la o distanță de 800 de metri de epicentru, cel mai probabil, vor fi, practic, transformați în cenușă. Cei aflați la o distanță de 1,7 km de epicentru vor muri cu probabilitatea de 90% de la unda de șoc, care se deplasează cu o viteză mai mare decât viteza sunetului, distrugând totul în calea sa. Cei care vor supraviețui vor muri oricum în primele 24 de ore din cauza leziunilor cauzate de radiații. Oamenii aflați la distanța de 2,3 km de epicentru în primele două secunde vor fi aruncați de unda de șoc la 260 de metri distanță. Clădirile aflate pe o rază de 2,5 km de la epicentru vor fi distruse complet, iar cele aflate la 7 km distanță vor fi distruse în proporție de 90 la sută. În primele 20 de secunde de la începutul exploziei în aer se ridică 20% din cantitatea totală de produse radioactive, restul rămân în zona exploziei.

Oamenii aflați la o distanță de 10 km de epicentru vor suferi arsuri de gradul 2, iar cei aflați la 8 de km distanță – arsuri de gradul 3 (cele mai grave). În prima oră, nivelul de radiație letal se răspândește pe o rază de 60 de km. În prima zi, toți cei care au absorbit radiații de peste 50 de Sv (unitatea de măsură pentru doza efectivă de radiație absorbită, n.r.) cel mai probabil nu vor supraviețui. Pentru comparație, în mod obișnuit, o persoană care nu este expusă unor surse suplimentare de radioactivitate, suferă o doză a radiaţiei naturale între 2 şi 3 mSv pe an.

Ce doză de radiație vor absorbi oamenii depinde de locul în care se aflau în momentul exploziei, afară sau în interior, din ce materiale sunt făcute construcțiile dacă se aflau în interior și așa mai departe. Cei care vor supraviețui, cel mai probabil, se vor îmbolnăvi grav. Ulterior, majoritatea legăturilor moleculare și a lanțurilor ADN vor fi restabilite, dar 25% din acestea vor fi pierdute pentru totdeauna, ceea ce va duce la mutații genetice și la un risc crescut de a dezvolta cancer.

După ce bomba nucleară va exploda, nu va dura foarte mult până când o ploaie neagră va începe să cadă. Acestea sunt precipitațiile radioactive. În funcție de pe puterea vântului, precipitațiile radioactive pot fi transportate la sute de kilometri distanță. În Hiroshima, ploaia a început să cadă după 20 de minute de la explozia bombei. Aceasta a cuprins o rază de 20 de km.

După explozie, ajutoarele ar putea întârzia ore sau chiar zile la rând, din cauza distrugerii totale a infrastructurii. Drumurile vor fi blocate, căile ferate vor fi deformate. Mai mult, cel mai probabil, vor lipsi sursele de apă, se vor produce pene de curent, iar rafturile magazinelor vor rămâne goale, pentru că nu va avea cine să le aprovizioneze.

Precipitațiile radioactive pot fi transportate la sute de kilometri distanță

Pagubele produse de o armă nucleară nu se termină atunci când incendiile se sting și perdeaua de fum se dispersează. Spitalele nu sunt echipate pentru un dezastru la o scară atât de largă, iar lucrătorii medicali ar putea fi copleșiți de sutele de pacienți cu răni grave, care vor avea nevoie de ajutor în același timp.

În primul an după explozia unei eventuale bombe nucleare, zona pe o rază de 70 de km de la epicentrul exploziei va fi nelocuibilă. Suprafața terenului nelocuibil va ajunge la 2 km pătrați abia peste 100 de ani.

Ce se va întâmpla cu omenirea în cazul unui război nuclear?

În câteva cuvinte: ar fi un dezastru la scară globală. Asta dacă vorbim nu de o singură armă nucleară aruncată peste un oraș, ci de zeci sau chiar sute de focoase aruncate de țările care le au în dotare.

Incendiile produse de explozii ar expulza un fum toxic, care s-ar ridica în atmosferă și de acolo în stratosfera superioară, iar un nor de fum întunecat s-ar forma la 9-10 km deasupra suprafeței Pământului. Fiind deplasat de vânturi, acesta ar acoperi o bună parte din planetă. Anii ar trece, iar fumul ar rămâne. Nici măcar oamenii de știință nu știu când ar putea fi văzut din nou soarele în cazul unui asemenea scenariu, dar se estimează o perioadă de minim 5-7 ani. Odată cu soarele blocat de nori, temperatura și cantitatea de precipitații ar scădea. În cazuri extreme se așteaptă ca temperatura globală să scadă cu până la 20 de grade Celsius.

Un alt efect dramatic ar fi scăderea cu 20-50% a cantităţii de ozon din straturile superioare ale atmosferei terestre – cea mai drastică reducere a stratului de ozon din toată istoria omenirii. Stratul de ozon ne protejează împotriva radiaţiilor ultraviolete emise de Soare, iar reducerea lui ar însemna creşterea cantităţii de ultraviolete care ajunge la suprafaţa Pământului – cu până la 80% în unele puncte, ceea ce ar mări şansele apariţiei cazurilor de cancer al pielii.

Dacă vom avea un Holocaust nuclear total, potrivit savanților, ne putem aștepta ca timp de 20 de ani să trăim într-o nouă eră glaciară, timp în care majoritatea animalelor și a plantelor vor muri. Inevitabil, o mare parte din cei care vor fi supraviețuit ar muri de foame sau de frig.

Lumea ar fi cuprinsă de haos, pentru că nu există instrucțiuni precise pentru un scenariu în care mai multe orașe dintr-o țară ar fi atacate de arme nucleare. Nici un sistem medical din nicio țară nu ar face față unui volum atât de mare de oameni cu arsuri sau leziuni de la radiația absorbită.

Totuși, în ciuda faptului că miliarde de oameni vor muri în timpul holocaustului nuclear, omenirea va supraviețui, consideră oamenii de știință. Concluziile sunt expuse în studiul „Multidecadal global cooling and unprecedented ozone loss following a regional nuclear conflict”.

Cum să supraviețuiești unui atac nuclear

În cazul în care totuși a fost lansată o bombă nucleară, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să te ascunzi urgent de radiații. Dacă ești afară și nu ai timp să te adăpostești, culcă-te la pământ, cu fața în jos, cu picioarele în direcția exploziei. Încearcă să îți protejezi pielea. Nu te uita la mingea de foc, pentru că te poate orbi. După ce explozia s-a produs și încă ești în viață după ce a trecut unda de șoc, cel mai important lucru este adăpostul.

Poți să te adăpostești într-un beci sau la subsol sau în mijlocul unei clădiri, mai ales dacă aceasta are pereți groși din cărămidă sau beton, însă e bine să stai departe de pereții exteriori, să închizi ușile și geamurile și să oprești sistemele de ventilare. Îndepărtează hainele contaminate și depozitează-le în saci de plastic, după care sigilează sau leagă punga. Fă un duș pentru a îndepărta particulele radioactive care ar fi putut să cadă pe păr sau pe pielea neacoperită de haine, dar nu folosi balsam, pentru că acesta va lega materialul radioactiv de păr, împiedicându-l să se clătească ușor. Evită să atingi ochii, nasul și gura. Poartă o mască dacă e posibil. Curăță toate animalele de companie care au fost afară după ce au căzut precipitațiile radioactive.

1. Ascunde-te într-un beci sau subsol

2. Scoate-ți hainele, pune-le într-o pungă și sigileaz-o

3. Spală-te fără să atingi ochii, nasul și gura

4. Pune-ți o mască

 

Dacă în aer există iod radioactiv, el ajunge în plămâni și de acolo, o parte va pătrunde în sistemul circulator, de unde va fi absorbit de glanda tiroidă. Iată de ce administrarea pastilelor de KI (iodură de potasiu) este o măsură eficientă de a preveni absorbirea iodului radioactiv de către tiroidă. Iodul stabil (neradioactiv) din aceste pastile va fi repede absorbit de tiroidă, ducând la oprirea acumulării de iod radioactiv de către aceasta. Cu toate acestea, medicii ne avertizează: este absolut interzis să luăm iod drept măsură preventivă!

Adăpostul ideal pentru a supraviețui după lansarea unei arme nucleare este un buncăr cu ușă blindată, care să te protejeze de radiație. E nevoie de aproximativ 30 de zile până când nivelul radiațiilor va scădea suficient de mult ca să poți ieși la suprafață. Iată de ce, specialiștii recomandă să îți faci din timp o valiză cu cele mai necesare obiecte în caz de atac nuclear pentru a putea supraviețui timp de o lună într-un adăpost bine izolat.

Vei avea nevoie de: apă, alimente gata de consum (brânză, batoane proteice etc.), alimente neperisabile, în special conserve, respectiv un desfăcător manual de conserve, chibrituri și brichete, șervețele igienice, veselă de unică folosință și ustensile de bucătărie, un sac de dormit, o saltea din burete, două rânduri de haine, trusă medicală, articole de igienă, acte de identitate, bani, un aparat de radio (pentru că telefoanele nu vor mai funcționa) lanterne și baterii suplimentare, pentru orice eventualitate – numerele de telefon ale rudelor sau prietenilor apropiați.

E nevoie de aproximativ 30 de zile până când nivelul radiațiilor va scădea suficient de mult ca să poți ieși la suprafață

Este important să aflați dacă există clădiri publice în comunitatea ta care au fost desemnate ca adăposturi. Dacă nu există nici un buncăr funcțional în zonă, subsolurile blocurilor de locuit pot servi drept adăposturi. Într-un articol din martie 2015 din ziarul Timpul, care cita emisiunea Mesager de la TRM, reporterii scriau că în Republica Moldova există circa 200 de buncăre mari, unde se pot refugia mai mulţi oameni, însă doar 37% erau gata pentru adăpostirea populaţiei. În fiecare al patrulea, populaţia se putea afla pentru o perioadă scurtă de timp, iar alte 38 la sută puteau fi chiar periculoase, potrivit materialului.

La Chișinău, reţeaua subterană de buncăre măsoară 30 de kilometri și a fost construită în urmă cu peste 55 de ani. Starea lor insuficientă de pregătire se datorează defecțiunilor reţelelor inginereşti, nivelului ridicat al apelor subterane sau lipsei de întreținere corespunzătoare, comentau autoritățile. În prezent nu există date oficiale care ar arăta unde se află toate buncărele din țară, cine le gestionează și în ce stare sunt acestea.

Contactată de reporterii NewsMaker, Liliana Pușcașu, șefa Direcției relații cu publicul din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, a ezitat să discute subiectul în detaliu. „Acum nu pot comenta, dar informația din 2015 nu este din 2022, de aceea nu cred că e pe deplin relevantă. Vom ieși cel mai probabil cu o reacție, însă nu acum”, a declarant Pușcașu.

Cea mai sigură țară din lume în caz că începe un război nuclear este Elveția, care are suficiente adăposturi antiatomice pentru 114% din populația sa. Toate casele construite după 1978 sunt prevăzute cu un adăpost suficient de bun să reziste unei bombe nucleare de 12 megatone detonată la minim 700 de metri distanță. Potrivit presei internaționale, în prezent, în Elveția există circa 360 000 de adăposturi pentru un asemenea scenariu, suficiente pentru toate cele 8,6 milioane de locuitori.

Potrivit armscontrol.org, în prezent, în lume există peste 13 mii de focoase nucleare. Oficial, conform Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, cinci țări sunt recunoscute ca posesoare de arme nucleare. Este vorba despre:

– Rusia (6.257 de focoase);

– Statele Unite ale Americii (5.550);

– China (350);

– Franța (290);

– Marea Britanie (225).

În același timp, alte trei țări posedă focoase nucleare, dar nu fac parte din Tratat – Pakistan (165), India (156) și Israel (90). Coreea de Nord, de asemenea, deține arme nucleare. Deși a fost parte a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare, în 2003, ea a ieșit din acest Tratat. Se estimează că, în prezent, ar avea între 40 și 50 focoase nucleare.

În loc de concluzii

Într-un documentar publicat în 2018, Vladimir Putin spunea: „Dacă cineva va încerca să anihileze Rusia, avem dreptul legitim să răspundem. Da, va fi o catastrofă pentru omenire și pentru lume. Dar sunt cetățean al Rusiei și sunt șeful statului. La ce bun ne trebuie o lume fără Rusia în ea?”.