Octavian Țîcu, candidat la alegerile prezidențiale din această lună, consideră că Republica Moldova trebuie să adere la NATO, chiar dacă majoritatea populației țării nu susține această idee. El a declarat că, în cazul în care va deveni președintele țării, va explica cetățenilor de ce este necesară integrarea în Alianța Nord-Atlantică, iar în același timp va promova intercalarea sistemului național de apărare și securitate cu structurile euroatlantice. Octavian Țîcu a adăugat că NATO dispune de unicul sistem de apărare de care Federația Rusă, care de mai bine de doi ani duce o invazie brutală pe teritoriul Ucrainei, „se teme”. Precizările au fost făcute în unei runde de dezbateri electorale de la postul de televiziune N4.
Octavian Țîcu a fost întrebat ce relație va exista între Republica Moldova și NATO în cazul în care el va deveni președinte.
„Noi avem un punct explicit legat de pace, securitate și apărare. Este al doilea punct în planul de guvernare, care presupune necesitatea unei armate pregătite și dotate. Și acest lucru nu se poate întâmpla decât printr-o colaborare cu instituțiile nord-atlantice. Noi înțelegem reticența cetățenilor R. Moldova în raport cu aderarea R. Moldova la NATO și vom continua să informăm cetățenii R. Moldova despre necesitatea de a adera la NATO, dar până la acel moment în care vom face acești pași pregătitori, avem nevoie să continuăm acest proces de intercalare a sistemului nostru de apărare și securitate în cel legat de structurile euroatlantice. Pentru că este unicul sistem de apărare la nivel european și mondial care asigură, nu spun 100% la 100% securitatea și apărarea unui stat, dar are cel mai înalt nivel de securitate de care dispune vreo putere la ora actuală și unica de care Rusia se teme într-adevăr. Aceasta este linia noastră directoare în raport cu NATO. Vom continua să colaborăm, să discutăm, să schimbăm opinii și să ne pregătim cu toții de prevenirea acestui război în Republica Moldova”, a spus Octavian Țîcu.
Precizăm că un sondaj WatchDog, realizat în aprilie 2024, a arătat că 34% dintre cetățeni ar vota pentru aderarea Moldovei la NATO, dacă ar avea loc un astfel de referendum, iar 47,5% – împotrivă. 10% sunt indeciși, aproape 7% – au spus că nu vor participa la un astfel de plebiscit, iar circa 2% – nu au răspuns.
Octavian Țîcu va concura la alegerile prezidențiale din partea Blocul „Împreună”, care este format din trei formațiuni politice pro-europene: Platforma DA, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor. Programul electoral integral al candididatului poate fi găsit AICI.
***
La dezbaterile electorale din 8 octombrie, de la N4, ar fi trebuit să participe și candidatul Partidului „Viitorul Moldovei” la alegerile prezidențiale, Vasile Tarlev, însă cu o oră înainte de începerea acestora, a anunțat televiziunea că nu se va mai prezenta.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cum poate fi depistat cancerul tiroidian? Poate fi tratat complet cu iod? Trebuie îndepărtată întreaga glandă la toți pacienții? Interviu NM cu un chirurg oncolog- endocrinolog
În ultimele decenii, cancerul tiroidian este depistat tot mai des în lume. Ce metode de diagnostic ajută la identificarea la timp a problemei? Poate puncția pentru analiza oncologică să „trezească” cancerul? Se pot „vindeca” nodulii tiroidieni de unul singur, administrând iod? Oferă operația garanție de vindecare completă? Despre diagnosticul modern al cancerului tiroidian și metodele de tratament a discutat NM cu chirurgul generalist, chirurg endocrinolog-oncolog de la Spitalul Internațional Medpark, Eugeniu Condrațchi.
„Se prognozează o creștere în continuare a incidenței”
Cancerul tiroidian este astăzi una dintre cele mai răspândite boli oncologice din lume, iar numărul cazurilor a crescut în ultimele decenii. De ce s-a întâmplat acest lucru?
În ultimele decade la nivel mondial se atestă o creștere progresivă a incidenței cancerului tiroidian.
Spre exemplu în SUA 2009 numărul de cazuri noi pe an era 32.200, iar în 2014 se presupunea deja 63.000 cazuri pe an, numărul real la momentul publicării ghidului ATA 2015 fiind totuși 37.200.
Incidența s-a triplat în perioada 1976-2009 de la 4,9 la 14,3 la 100.000 locuitori populație. Creșterea este preponderent pe seama carcinoamelor papilare de dimensiuni mici, iar aceasta se datorează performanței metodelor ecografice care la rândul său au majorat rata puncțiilor nodulilor tiroidieni.
Începând totuși cu 2014 incidența cancerului tiroidian, preponderent a formelor mici s-a redus, probabil datorită adoptării în practică a recomandărilor ghidurilor de specialitate prin care se descuraja BAF nodulilor <10 mm fără date de invazie extra tiroidiană și/sau adenopatiilor suspecte pentru afectare secundară.
Care este situația în Moldova? Se poate spune că este o boală răspândită în țară?
Analiza recentă GLOBOCAN 2022, care însumează date din 185 de țări, situează cancerul tiroidian pe locul al XI-lea ca incidență cu 4,7 cazuri noi la 100.000 populație și o rată a mortalității de 0,57 la 100 mii.
Cu toate că există progrese remarcabile în diagnosticarea, înțelegerea carcinogenezei și a istoriei naturale a CT, incidența acestuia este într-o continuă creștere. Tendințele epidemiologice ale CT în Republica Moldova sunt similare cu cele din Europa și majoritatea țărilor din lume.
În RM în anul 2011 incidența era raportată în creştere de 5 ori faţă de 1985 (de la 1,35 la 6,8 la 100 mii populație), iar în 2017 a ajuns la 11,4 la 100 mii, în 2022 după o scădere semnificativă a constituit 7,4 la 100 mii.
În țările vecine incidența este de 6,0/100 mii în Ucraina și 6,2/100 mii în România. Totodată se prognozează creșterea incidenței a câte 3/100 mii anual, raportul femei/bărbați raportându-se la 4/1.
Conform datelor statistice GLOBOCAN 2020 numărul cazurilor estimate de cancer tiroidian în Republica Moldova este de 318 cazuri (2,2% din totalul oncologic). De asemenea, conform acelorași date statistice, se estimează o prevalență de 991 cazuri în următorii 5 ani, rata mortalității în 2020 fiind de 0,35% (n=29).
„Puncția nu «trezește» cancerul”
Ce investigații sunt considerate astăzi „standardul de aur” în diagnosticul cancerului tiroidian?
Definitoriu este examinarea ecografică. Ecografia este cea mai specifică și mai sensibilă metodă de diagnostic al patologiei tiroidiene. Încă pe baza rezultatelor ecografiei se stabilește dacă este necesară puncția nodulilor tiroidieni.
În plus, cu ajutorul examinării cu ultrasunete se evaluează probabilitatea afectării ganglionilor limfatici, deoarece aceștia sunt prima țintă a metastazelor în cazul unei tumori.
Abia după evaluarea acestor modificări la ecografie se stabilește dacă este necesară puncția sau dacă este nevoie de o investigație suplimentară prin tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică (IRM).
Cât de precisă este biopsia prin puncție și oferă ea întotdeauna un răspuns sută la sută fiabil?
Deși, conform studiilor internaționale, biopsia cu ac fin are o sensibilitate și o specificitate ridicate — 55–98% și, respectiv, 73–100% —, rămân trei categorii de diagnostic „nedeterminat”, care în clasificare sunt numite Bethesda III, IV și V. Acest lucru se datorează dificultății de a evalua semnele de malignitate în probele obținute la examenul citologic.
Conform sistemului Bethesda de raportare a cito patologiei tiroidiene (The Bethesda System for Reporting Thyroid Cytopathology), actualizat în 2017, riscul de malignitate în aceste categorii variază între 10 și 75%.
În general, studiile dedicate categoriilor Bethesda indică următoarele estimări ale probabilității de malignitate:
Bethesda I — 1–4%;
Bethesda II — 0–3%;
Bethesda III — 5–15%;
Bethesda IV — 15–30%;
Bethesda V — 60–75%;
Bethesda VI — 97–99%.
Pacienții se tem adesea de biopsia prin puncție, considerând că înțeparea cu acul poate „trezi” cancerul și îl poate face să metastazeze mai repede. Cât de întemeiată este această frică?
De fiecare dată le explic pacienților mei că puncția NU „trezește” cancerul, NU răspândește cancerul, NU transformă un nodul benign într-o tumoare malignă.
Mulți sunt convinși că rezultatele bune ale unei analize generale de sânge exclud complet o boală oncologică. Care este legătura reală dintre analiza sângelui și prezența posibilă a unui nodul malign în glanda tiroidă?
Din păcate, nu există nicio legătură. Nu există analize de sânge care ar putea confirma sau exclude cancerul tiroidian de origine foliculară (papilar, folicular, oncocitar). Totuși, merită menționat că, dacă nivelul calcitoninei din sânge se află în limitele normei, se poate exclude cel puțin carcinomul medular — o formă agresivă de cancer.
Există cazuri în care tumora este descoperită întâmplător, în timpul unei ecografii de rutină?
Majoritatea cazurilor de tumori tiroidiene sunt depistate tocmai în timpul unei ecografii de rutină, al unui examen de screening sau pur și simplu al unei investigații făcute din curiozitate.
„Nu toți pacienții au nevoie de îndepărtarea completă a glandei tiroide”
Când diagnosticul este confirmat, este întotdeauna necesară intervenția chirurgicală de îndepărtare completă a organului sau sunt posibile intervenții care îl păstrează?
Volumul operației este stabilit întotdeauna individual. Aceasta înseamnă că nu toți pacienții au nevoie de tiroidectomie totală (îndepărtarea chirurgicală completă a glandei tiroide) și, desigur, nici lobectomia (îndepărtarea unuia dintre cei doi lobi ai glandei tiroide) nu se potrivește fiecăruia.
De asemenea, se evaluează separat necesitatea limfadenectomiei centrale sau chiar a celei laterale radicale — adică îndepărtarea ganglionilor limfatici situați în zona centrală a gâtului, lângă glanda tiroidă, și a ganglionilor din zona laterală a gâtului, în care au fost descoperite sau sunt suspectate metastaze. La fel stau lucrurile și cu alte intervenții. Toate aceste decizii se iau individual, în funcție de situația medicală concretă.
Cum funcționează terapia cu iod radioactiv (radio iodoterapia) și cui îi este cu adevărat necesară după operație?
Când le explic pacienților această procedură, folosesc două metafore: “Vișina de pe tort” și “În loc să căutăm acul în carul cu fân, mai bine dăm foc fânului.”
Iodoterapia presupune acumularea iodului-131 în țesuturile care au afinitate pentru glanda tiroidă (țesutul rezidual din loja tiroidiană, metastazele din ganglionii limfatici). Timp de 2–6 luni, acest iod distruge țesuturile asupra cărora este direcționată acțiunea lui.
Procedura în sine arată astfel: pacientul ia o capsulă specială cu iod radioactiv, iar după 2–3 zile se efectuează scanarea întregului corp. După scanare se determină unde anume s-a acumulat acest radiofarmaceutic. În ziua următoare după administrarea iodului, pacientul reia terapia hormonală de substituție cu levotiroxină, iar după această procedură este necesar să se respecte restricții privind contactul cu alte persoane.
Cât despre indicații, radio iodoterapia are criterii de aplicare clar standardizate:
Efectuarea obligatorie după tiroidectomia totală (îndepărtarea întregii glande tiroide)
Prezența ganglionilor limfatici cu metastaze confirmate histologic
Nivelul tiroglobulinei în perioada postoperatorie mai mare de 2,00
Margini de rezecție ale glandei tiroide pozitive, în absența posibilității de a efectua o reintervenție de totalizare.
În toate celelalte cazuri se evaluează ansamblul factorilor de risc și se determină probabilitatea de recidivă.
Se aplică în cancerul tiroidian chimioterapia sau radioterapia clasică?
Din păcate nu există chimioterapie citolitică în cazul cancerelor tiroidiene .Metoda principală de tratament rămâne intervenția chirurgicală radicală, urmată de terapia cu iod radioactiv.
Radioterapia, în anumite regimuri, se prescrie doar în cazurile de tumori inoperabile sau de țesuturi tumorale reziduale inoperabile după operație, rezistente la iodul radioactiv.
În ceea ce privește chimioterapia, din păcate, ea nu se aplică. Este posibilă prescrierea terapiei cu inhibitori de kinaze în cazul epuizării tuturor celorlalte metode de tratament disponibile și la confirmarea mutațiilor la nivelul genelor (BRAF V600, în special pTERT).
Teoretic, astfel de preparate ar trebui să oprească sau să limiteze distrugerea necontrolată a ADN-ului celulelor tumorale, însă această abordare se află încă în stadiul de cercetare și este extrem de costisitoare.
„Iodul obișnuit nu micșorează nodulii!”
Unele persoane încearcă să se trateze singure cu iod, după ce descoperă noduli tiroidieni. Cu ce este periculoasă administrarea necontrolată a preparatelor cu iod fără recomandarea medicului?
Administrarea necontrolată a iodului, ca, în principiu, și utilizarea necontrolată a oricăror medicamente, poate duce la diverse tulburări. De aceea nu recomand acest lucru.
Cantitățile mari de iod pot provoca hipertiroidie (intoxicație hormonală) sau chiar hipotiroidie paradoxală. Ambele stări pot declanșa creșterea necontrolată a tumorilor tiroidiene.
Este important de menționat: iodul nu micșorează nodulii!
Ce puteți spune despre suplimentele alimentare pentru glanda tiroidă? Cât de eficiente sunt?
Eu spun întotdeauna următorul lucru: totul e bine atât timp cât nu creează probleme.
Se pot lua preparate cu seleniu, zinc, iod și alte suplimente. Totuși, recomand să începeți administrarea lor doar după consultația cu endocrinologul, pentru a obține efectul dorit și a evita probleme serioase care pot progresa. În special, este vorba despre cancerul tiroidian, tireotoxicoză și alte boli.
„Formele foliculare de cancer sunt vindecabile”
Cancerul tiroidian este considerat una dintre cele mai vindecabile forme de cancer. Sunteți de acord cu aceasta? Care este situația vindecării pacienților în Moldova?
Da, absolut. Dacă boala este diagnosticată la timp și se efectuează intervenția chirurgicală optimă, formele foliculare de cancer sunt vindecabile. În cazul formelor mai agresive, totul depinde de stadiul în care a fost descoperită boala. Totuși, în cazul diagnosticării la timp, prognosticul este, de asemenea, favorabil.
Cum trăiesc persoanele aflate în remisiune? Cum se schimbă viața după îndepărtarea tumorii?
Aici nu este vorba despre îndepărtarea tumorii ca atare, ci despre îndepărtarea fie a unui lob al glandei tiroide, fie a întregii glande tiroide, cu posibilă limfodisecție.
Calitatea vieții depinde de felul în care a decurs operația. Dacă intervenția a decurs fără complicații, iar factorii de risc de recidivă nu presupun necesitatea terapiei cu iod radioactiv, atunci, în afară de luarea unei pastile dimineața, nu apar alte schimbări în calitatea vieții. Dimpotrivă, dacă operația a fost complicată de lezarea nervilor laringieni recurenți sau de apariția hipoparatiroidismului, calitatea vieții chiar are de suferit.
Dacă vorbim despre profilaxia cancerului tiroidian, există modalități reale de a reduce riscul apariției lui și ce control medical anual minim (check-up) recomandați unei persoane sănătoase?
Dacă vorbim despre screeningul cancerului tiroidian, trebuie să știți că există.
Totuși, se pot evidenția câțiva factori principali la care merită să fie acordată atenție:
Antecedente familiale de cancer tiroidian
Prezența nodulilor tiroidieni
Hipotiroidie pe fondul tiroiditei autoimune
Ținând cont că toți acești factori sunt analizați și în contextul regiunilor cu deficit de iod, din care face parte și țara noastră, ar fi oportun să se efectueze o ecografie a glandei tiroide o dată la 1–2 ani și să se facă analiza hormonului tireotrop (TSH) o dată la șase luni.