Imagine simbol

Rușii primesc mesaje în masă, cu propuneri de a organiza sau a participa la atentate teroriste. Câți bani li se oferă

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a acuzat „islamiștii radicali” de comiterea atentatului terorist, care a avut loc la o sală de concerte de lângă Moscova. Liderul de la Kremlin s-a arătat, însă, mai interesat, de cine a comandat atentatul, soldat, potrivit celui mai recent bilanț, cu 139 de morți și 182 de răniți. Putin le-a cerut subalternilor săi să afle, în acest context, de ce suspecții au încercat să evadeze în Ucraina, după ce au deschis focul vineri, 22 martie, în Crocus City Hall. Între timp, potrivit The Moscow Times, rușii primesc în masă mesaje în care li se propune să organizeze sau să ia parte la atentate teroriste, pentru 500-700 de mii de ruble rusești, echivalentul a 5-7 mii de euro.  

Numărul morților din cauza atacului terorist de la Crocus City Hall a crescut la 139 de persoane, a declarat șeful Comisiei de anchetă, Alexander Bastrikin, la o întâlnire cu președintele Vladimir Putin. Potrivit lui, 137 de persoane au murit în sala de concert, iar alte două – pe patul de spital. Dintre acestea, 40 de persoane au murit din cauza rănilor, iar 45 de persoane au murit în urma incendiului. În total, 182 de persoane au fost rănite în atentat, a mai precizat Bastrikin, potrivit The Moscow Times.

Potrivit sursei, Vladimir Putin a spus, la rândul său, că atacul terorist a fost comis de islamiști radicali, dar este interesat de cine a comandat atentatul. „Este absolut clar că teribila crimă de la Crocus este un act de intimidare, se pune întrebarea cine beneficiază de asta. Atacul terorist de la Crocus este o verigă într-o serie întreagă de încercări ale celor care luptă cu Rusia din 2014 cu mâinile „regimului neo-nazist de la Kiev”. Potrivit lui Putin, este necesar să se afle de ce teroriștii au încercat să evadeze în Ucraina.

Între timp, escrocii ar fi lansat o corespondență în masă printre ruși cu o ofertă de a participa la noi atacuri teroriste, după evenimentele tragice de la Crocus City Hall din 22 martie, mai scrie The Moscow Time, cu referire la T. Hunter, o companie specializată în informații cu sursă deschisă.

Potrivit companiei, astfel de mesaje vin pe Telegram, WhatsApp și Viber. Atacatorii le oferă rușilor să câștige 500–700 de mii de ruble, inclusiv pentru a ajuta la organizarea atacurilor teroriste.

Sursa citată precizează că mesajele ar fi expediate, preponderent, elevilor de liceu și studenților. Corespondențe în acest sens au fost înregistrate în orașe mari, cum ar fi Moscova, Sankt Petersburg, Kazan, Tula și Smolensk. T. Hunter susține că atacatorii ar încerca, astfel, să distragă atenția organelor de drept.

***

Amintim că atacul terorist de la Crocus City Hall a avut loc în seara zilei de 22 martie, înainte de concertul trupei Picnic. Mai multe persoane au dat buzna în clădire și au deschis focul, ucigând și rănind sute de oameni.

În după-amiaza zilei de 23 martie, serviciul de presă al Kremlinului a raportat că directorul FSB-ului rus i-a raportat lui Vladimir Putin despre reținerea a 11 persoane, inclusiv a patru autori direcți ai atacului terorist. Patru suspecți au fost arestați preventiv pentru două luni.

De menționat că autoritățile de la Kiev au negat orice implicare în cadrul sângerosului atentat de la Crocus City Hall.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CSP/Facebook

Procurorii, indignați după un interviu cu Igor Grosu: Respectăm dreptul la critică, dar trebuie să se raporteze la argumente și probe

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) susține că își exercită atribuțiile în conformitate cu legea și nu confirmă formal fiecare concluzie a Comisiei de evaluare. Potrivit CSP, nepromovarea evaluării externe a unui procuror poate fi constatată „în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase”. Declarațiile reprezintă o reacție la afirmațiile făcute în emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, cu participarea președintelui Parlamentului și liderului PAS, Igor Grosu, în cadrul căreia oficialul și prezentatorul TV s-au referit la rapoartele vetting, respinse în mod repetat de CSP.

„CSP respectă libertatea de exprimare, dreptul la critică și necesitatea unui control public exigent asupra activității instituțiilor. Totuși, critica unei hotărâri trebuie să se raporteze la argumentele și probele pe care aceasta se întemeiază, fără a atribui membrilor Consiliului, în lipsa unor elemente concrete, motive determinate de solidaritatea profesională”, au comunicat reprezentanții CSP.

Membrii CSP au mai declarat că, potrivit legii, Comisia de evaluare externă verifică integritatea etică și financiară a subiectului evaluării și întocmește un raport motivat, iar Consiliul examinează raportul împreună cu întregul dosar și adoptă o hotărâre. „Curtea Constituțională a reținut că nepromovarea poate fi constatată de Consiliu în baza dovezilor care confirmă necorespunderea criteriilor de integritate, nu doar a existenței unor dubii serioase. Raportul Comisiei reprezintă, astfel, un element esențial al procedurii, dar nu predetermină automat soluția CSP. Consiliul nu este chemat să confirme formal fiecare concluzie a Comisiei, ci să își exercite efectiv competența atribuită de lege și să adopte o hotărâre proprie, motivată pe baza întregului dosar. Exercitarea acestei competențe nu reprezintă o opoziție față de Comisie și nici o abatere de la procesul de evaluare”, au menționat reprezentanții CSP.

Reprezentanții CSP au menționat că hotărârile instituției „aparțin plenului, nu unor membri individuali și nici unei „bresle””: „Formulările „vreo șase membre de acolo, ridică mânuțele”, „stimații procurori din CSP” și „breasla face zid” reduc nejustificat instituția la originea profesională a unei părți dintre membrii săi și trivializează exercitarea votului într-un organ constituțional. CSP condamnă ferm utilizarea, de către persoane care exercită funcții publice, reprezentanți ai mediului public ori formatori de opinie, a unui limbaj depreciativ, ironizant sau generalizator la adresa instituției și a membrilor săi, precum și plasarea activității Consiliului într-un registru public preponderent acuzator”.

„CSP își exercită atribuțiile în conformitate cu cadrul legal, prin examinarea individuală a fiecărui dosar, aprecierea ansamblului probelor și adoptarea unor hotărâri motivate, supuse controlului judecătoresc. (…) Consiliul nu solicită protecție față de critică, ci o dezbatere publică responsabilă”, au conchis reprezentanții CSP.

Menționăm că declarația CSP a fost emisă din numele a cinci membri: Dumitru Obadă, Aliona Nesterov, Eduard Panea, Elena Roșior și Mihail Sorbala.

***

Amintim că, pe 9 septembrie, la emisiunea „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, prezentatorul TV l-a întrebat pe Igor Grosu despre procedura de vetting, menționând că „avem procurori care n-au trecut de trei ori – pre-vettingul, vettingul și CSP-ul, foarte frumușel, vreo șase membri de acolo ridică mânuțele și îi promovează”. La rândul său, președintele Parlamentului și liderul PAS s-a adresat către CSP, menționând că „breasla face zid” și că rapoartele vetting cu recomandări de nepromovare și respinse în mod repetat de instituție „știrbesc din credibilitatea” acesteia. Potrivit lui Grosu, în acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii are „mai mult curaj”. În același timp, Grosu a spus că guvernarea nu indică „cine trebuie să promoveze și cine nu trebuie să promoveze” evaluarea externă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: