Facebook

„S-a constatat că am o formă atipică a coronavirusului”. O colaboratoare a Centrului Mamei și Copilului povestește cum s-a îmbolnăvit de COVID-19 și cum este tratată la spital

Natalia Lesnic, colaboratoare a Centrului Mamei și Copilului, a fost internată la Spitalul Cancelariei de Stat, la 8 aprilie, fiind suspectată de coronavirus. Rezultatul testului a fost pozitiv. Natalia Lesnic a povestit pentru NM, cum se manifestă boala, de ce cazul ei a fost numit atipic, cum se simte acum, cum este tratată, precum și despre condițiile de la spital și despre atitudinea medicilor și a personalului medical.

Natalia Lesnic este șefa secției relații publice a Centrului Mamei și Copilului. Alte cazuri de infectare a colaboratorilor Institutului nu au fost anunțate.

„Credeam că pur și simplu am obosit”

Primele simptome au apărut la 1 aprilie. Spre seară, a început să se ridice puțin temperatura, până la 37,2. Nici nu am simțit-o, credeam că pur și simplu am obosit la serviciu și m-am culcat. Dimineața, când m-am trezit, m-am simțit odihnită și activă. Ziua nu au fost niciun fel de simptome. Seara iarăși s-a ridicat puțin temperatura. Așa a fost câteva zile.

Mergeam la serviciu cu automobilul. Purtam mereu mască și mănuși. La serviciu, dezinfectam toate suprafețele. În oficiu, cea mai mare parte a timpului lucram singură, câteva zile m-a ajutat o colegă.

Nu știu unde puteam să mă infectez. Nu am avut contacte cu persoane bolnave. Nici peste hotare nu am fost. La magazine mergeam doar când era strict necesar și doar dimineața și seara, când sunt mai puțini oameni. Am fost întotdeauna activă, făceam sport.

Familia mea – soțul și fiul – stăteau acasă. Nici măcar nu am sărbătorit ziua de nașterea a fiului. Soțul nu merge la serviciu de pe 15 martie, când a fost anunțat regimul de stare de urgență. Fiul e acasă din luna februarie.

„Felcerul era tocmai vișinie”

În seara de 7 aprilie m-am simțit mai rău. Temperatura s-a ridicat până la 37,3 – 37,4. Am început să mă sufoc, îmi era greu să respir. A apărut slăbiciunea, somnolența. Soțul a început să se îngrijoreze. În dimineața de 8 aprilie, a crescut și temperatura fiului. În seara de 9 aprilie, am solicitat ambulanța.

Medicii au venit complet echipați, în costume. Din cauza că afară era foarte cald, felcerul era tocmai vișinie în acest echipament. Era deja a șasea chemare pentru ea. Ne-au dus cu ambulanța la Spitalul pentru copii „V. Ignatenco”, pentru că fiul meu era cu temperatură mare. Pentru că a împlinit deja șase ani, voiau să-l interneze singur. Am intrat în panică. Soțul meu a reușit să convingă medicii să-i permită să rămână cu fiul.

Din cauza că prezentam simptome de coronavirus, m-au dus la Spitalul Cancelariei de Stat. Cu câteva zile înainte de aceasta, Ministerul Sănătății a hotărât că și la acest spital vor trata pacienții cu coronavirus. M-au plasat într-un salon separat din secția pentru pacienții suspectați de coronavirus și mi-au luat analize din gât și din nas.

„Când am aflat că rezultatele analizelor soțului și ale fiului sunt negative, m-am bucurat”

În seara de 9 aprilie, erau gata analizele soțului și ale fiului – acestea au fost negative. În dimineața de 11 aprilie, ei au fost lăsați să plece acasă. Acum, medicul de familie monitorizează, la telefon, starea sănătății fiului.

Când am aflat că rezultatele analizelor soțului și ale fiului sunt negative, m-am bucurat. Mi-am adunat lucrurile pentru a pleca acasă. Așteptam că mă vor externa.

Am aflat rezultatul analizei mele la 10 aprilie. Acesta a venit seara, în ajun, însă atunci nu era medicul, iar asisenta medicală nu avea dreptul să-mi spună. S-a constatat că am o formă atipică a coronavirusului, chiar și fără tuse.

Când s-a confirmat diagnosticul, m-au transferat în altă secție, acolo unde sunt tratați de coronavirus. Și aici sunt într-un salon separat, cu baie. Sunt două paturi, însă deocamdată sunt singură.

„Șase colegi de-ai mei au fost plasați în carantină pentru 14 zile”

Șase colegi de-ai mei au fost trimiși acasă, în carantină de 14 zile, din cauza că au fost în contact cu mine când eram fără mască. Eu nu am contactat cu mai mulți oameni: la noi, mulți lucrează de acasă. Îmi fac griji pentru cei care au fost trimiși în carantină, le scriu, îi întreb cum se simt. Nimeni nu prezintă simptome ale bolii. Îmi scriu și ei, mă susțin.

M-au contactat de la Centrul Național de Sănătate Publică pentru a preciza lista celor cu care am fost în contact. Dar și eu, imediat ce am aflat că sunt infectată, am sunat la serviciu, i-am preîntâmpinat, le-am sugerat să se testeze.

„Nu știu cum rezistă ei în asemenea condiții”

De când am fost internată în spital, boala a început să se manifeste mult mai activ: în afară de temperatură înaltă de 37-38°С, mai este moleșeală, dispnee severă, dureri de cap. Nu tușesc. Medicii spun că este starea sănătății este medie și mă asigură că totul va fi bine. Sper că așa va fi.

Mi se administrează antivirale, preparate analgezice, perfuzii.

Medicii sunt foarte atenți și amabili. Ei depun toate eforturile. Vin des, mă întreabă cum mă simt, încearcă să-mi ridice dispoziția, iar în caz de necesitate, îmi ajustează tratamentul. Cu regularitate îmi verifică pulsul, tensiunea, saturația sângelui cu oxigen.
Toți lucrătorii medicali sunt complet echipați: costume, mănuși, măști. Chiar e de mirare, cum rezistă ei în acest costum, pentru că le este cald. În plus, ei nu pot nici să mănânce, nici să bea timp îndelungat.

Și eu sunt permanent cu mască, nu vreau să infectez lucrătorii medicali.

Aici, mâncarea este proaspătă și gustoasă. Este adusă în veselă de unică folosință care apoi este aruncată într-un pachet galben, special pentru deșeurile periculoase din punct de vedere biologic. Toate suprafețele din salon sunt dezinfectate. Salonul este mereu aerisit. Rudele pot să transmită pacienților tot de ce e nevoie. Nu pot transmite mâncare, însă apă și lucruri personale – se poate. Acestea sunt lăsate la poarta spitalului, apoi lucrătorii medicali le dezinfectează.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: