Максим Андреев, NewsMaker

Să nu se țină de mână, să nu se sărute, să nu trăiască. Cum ar dori să-i vadă pe reprezentanții LGBT locuitorii din Moldova

Atitudinea chișinăuienilor față de reprezentanții comunității LGBT devine tot mai tolerantă. Cu toate acestea, la Chișinău, persoanele LGBT continuă să fie grupul social cel mai discriminat. De exemplu, aproape trei sferturi dintre respondenți sunt siguri că reprezentanții comunității LGBT nu trebuie să se țină de mână în locuri publice, iar 91% din ei consideră că aceștia nu au voie să se sărute în văzul tuturor. La aceste concluzii au ajuns autorii studiului „Evaluarea percepțiilor locuitorilor orașului Chișinău despre persoanele LGBT”.

Fără dreptul la viață?

Rezultatele studiului „Evaluarea percepțiilor locuitorilor orașului Chișinău despre persoanele LGBT” au fost prezentate la 4 februarie, de către membrii organizației de apărare a drepturilor LGBT „GENDERDOC-M”, Anastasia Danilov și Angelica Frolov. Potrivit lor, cea mai mare parte a respondenților – 71% – consideră că în Moldova, cea mai răspândită formă de discriminare ține de orientarea sexuală. Pe locul doi este cea care ține de naționalitate, iar pe trei – de limba vorbită.

Anastasia Danilov, directorul executiv al „GENDERDOC-M”, a menționat că cel mai adesea, reprezentanții comunității LGBT sunt discriminați și hărțuiți în familie și la școală. Ea a subliniat că adesea, elevii care fac un coming out provoacă reacții din partea colegilor lor de clasă și a profesorilor. Potrivit lui Danilov, chiar dacă nu a fost un coming out, elevii bănuiți de orientare sexuală netradițională se pot confrunta cu o atitudine negativă din partea colegilor de clasă și a profesorilor.

Ea mai afirmă că în Moldova, căsătoriile persoanelor de același sex nu sunt apărate de lege, de aceea aceste cupluri nu pot lua o ipotecă în cazul în care și-ar dori. La fel, ea a menționat că partenerii LGBT nu-și pot asuma responsabilitatea pentru deciziile ce țin de sănătatea și viața partenerului. Același lucru se referă și la copiii unuia dintre parteneri, a mai spus ea.

La rândul său, Angelica Frolov, coordonator de programe la „GENDERDOC-M”, a adăugat că membrii comunității LGBT, care s-au căsătorit peste hotare, nu-și pot aduce partenerul / partenera în Moldova, pentru că legislația nu recunoaște căsătoriile persoanelor de același sex și nu permite soțului cetățean străin să se afle mult timp în Moldova, așa cum ar fi fost în cazul unui cuplu de heterosexuali. „Aceasta este o tragedie umană. Omul este în situația de a alege – ori să se despartă de jumătatea sa, ori să nu revină în Moldova”, a subliniat Frolov.

 

„E ceva anormal”

Datele unui sondaj de opinie demonstrează că 7% dintre locuitorii din Chișinău susțin persoanele LGBT, 37% au o atitudine neutră, iar 55% din respondenți au o părere negativă. Anastasia Danilov susține că numărul celor care au o atitudine negativă față de persoanele LGBT este destul de mare, dar „semnificativ mai mic” decât se așteptau.

Activiștii pentru drepturile omului au dedicat o parte a studiului atitudinii oamenilor față de reprezentanții comunității LGBT. Când respondenții au fost rugați să spună, ce simt atunci când aud cuvintele „persoane LGBT”, o treime dintre cei chestionați au recunoscut că simt antipatie, 20% consideră că este „ceva anormal”, 16% – că este o boală, iar 12% sunt confuzi (La această întrebare, respondenților li s-a permis să ofere câteva răspunsuri).

7% dintre respondenți îi compătimesc, 5% „acceptă” „persoanele LGBT”, 2% – le susțin, iar 1% le admiră. Alte 22% nu simt niciun fel de sentimente și emoții.

Sărut interzis

31% dintre cei chestionați sunt siguri că reprezentanții comunității LGBT nu ar trebui să fie în Moldova, iar 61% consideră că aceștia au dreptul la existență.

În opinia a 69% dintre respondenți, persoanele LGBT pot să-și trăiască viața personală cum doresc, dar nu trebuie să spună și altora despre aceasta, iar 25% sunt împotriva relațiilor homosexuale. 6% sunt neutri.

Aproape trei sferturi din respondenți sunt convinși că reprezentanții comunității LGBT nu trebuie să se țină de mână în locuri publice, iar 91% consideră că aceștia nu au dreptul să se sărute în văzul tuturor. În același timp, 18% dintre respondenți sunt de părere că cuplurile LGBT pot să se țină de mână, iar 4% susțin că aceștia pot să se sărute. Comentând aceste cifre, Frolov a menționat că societatea moldovenească este sceptică și față de cuplurile heterosexuale care se sărută în public.

73% dintre cei chestionați s-au declarat împorivă ca persoanele LGBT să organizeze evenimente publice, iar 18% consideră că ele au acest drept.

În același timp, 42% au declarat că au o atitudine negativă față de acțiunile de protest organizate în timpul marșurilor LGBT la Chișinău. Alți 40% dintre respondenți au o atitudine pozitivă față de aceste acțiuni de protest.

Membrii „GENDERDOC-M” s-au mirat că doar două treimi dintre cei chestionați sunt împotriva căsătoriilor dintre persoanele LGBT. Activiștii pentru drepturile omului presupuneau că această cifră va fi cu mult mai mare. 5% s-au declarat pentru legalizarea acestor căsătorii, 12% sunt indiferenți, iar 14% au o atitudine neutră în acest sens.

 

Sunt mulți sexiști la Chișinău?

Angelica Frolov, coordonator de programe la „GENDERDOC-M”, a menționat că homofobia este direct legată de sexism. Potrivit afirmațiilor sale, cel mai adesea, oamenii care au viziuni sexiste sunt homofobi.

Frolov a subliniat că rezultatele studiului au demonstrat că locuitorii din Chișinău și-au reevaluat valorile. De exemplu, 75% dintre cei chestionați consideră că bărbatul și femeia trebuie să trăiască împreună până la căsătorie. De asemenea, societatea și-a schimbat atitudinea față de bărbații care își exprimă emoțiile. Astfel, 65% dintre respondenți consideră că este firesc dacă un bărbat plânge, iar 20% nu au fost de acord cu această afirmație.

Cu toate acestea, în cazul altor întrebări, locuitorii din Chișinău continuă să susțină viziunile patriarhale ale societății, a adăugat activista. Astfel, 74% dintre respondenți consideră că femeile trebuie să acorde mai multă atenție familiei decât carierei. Aproape 12% dintre cei chestionați nu sunt de acord cu această afirmație. Copiii și nepoții continuă să fie grija primordială pentru 73% dintre participanții la sondaj.

Totodată, 50% dintre cei chestionați consideră că în funcțiile de conducere ar trebui să fie bărbați, 45% presupun că în aceste funcții ar putea fi și bărbații, și femeile, iar 3% ar încredința o funcție de conducere doar unei femei.

În același timp, 53% dintre participanții la sondaj consideră că în cea mai mare parte, bărbatul trebuie să întrețină familia, 35% sunt de părere că ambii soți trebuie să răspundă de aceasta, iar 2% sunt convinși că aceasta este obligațiunea femeii.

Necunoașterea provoacă frică

În opinia Angelicăi Frolov, astfel de răspunsuri ale respondenților demonstrează faptul că oamenii nu știu nimic despre reprezentanții comunității LGBT și cred că în anturajul lor nu sunt astfel de persoane. Ea a menționat că în orice stat, de la 7 până la 10% din populație fac parte din comunitatea LGBT. Frolov a mai spus că este imposibil să trăiești într-o țară și să nu cunoști cel puțin un reprezentant al acestei comunități. Potrivit ei, multora le este frică să recunoască.

Ea mai susține că una dintre cauzele fricii de persoanele LGBT este necunoașterea. Frolov crede că dacă reprezentanții comunității LGBT vor vorbi mai frecvent despre ei, grupurile de susținere a lor vor crește. În același timp, trebuie create condiții pentru ei, ca să nu le mai fie frică să recunoască.

La rândul său, Anastasia Danilov consideră că atitudinea față de reprezentanții comunității LGBT se schimbă. Ea a subliniat că anual, numărul simpatizanților marșurilor LGBT este în creștere. La fel, ea a spus că „GENDERDOC-M” este contactată de foștii homofobi, care recunosc că și-au schimbat atitudinea față de persoanele LGBT.

***
Studiul a fost realizat în perioada 15 noiembrie – 20 decembrie 2019. La acesta au participat 815 respondenți cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani. Marja de eroare constituie ± 3.4%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: