Максим Андреев, NewsMaker

Să nu se țină de mână, să nu se sărute, să nu trăiască. Cum ar dori să-i vadă pe reprezentanții LGBT locuitorii din Moldova

Atitudinea chișinăuienilor față de reprezentanții comunității LGBT devine tot mai tolerantă. Cu toate acestea, la Chișinău, persoanele LGBT continuă să fie grupul social cel mai discriminat. De exemplu, aproape trei sferturi dintre respondenți sunt siguri că reprezentanții comunității LGBT nu trebuie să se țină de mână în locuri publice, iar 91% din ei consideră că aceștia nu au voie să se sărute în văzul tuturor. La aceste concluzii au ajuns autorii studiului „Evaluarea percepțiilor locuitorilor orașului Chișinău despre persoanele LGBT”.

Fără dreptul la viață?

Rezultatele studiului „Evaluarea percepțiilor locuitorilor orașului Chișinău despre persoanele LGBT” au fost prezentate la 4 februarie, de către membrii organizației de apărare a drepturilor LGBT „GENDERDOC-M”, Anastasia Danilov și Angelica Frolov. Potrivit lor, cea mai mare parte a respondenților – 71% – consideră că în Moldova, cea mai răspândită formă de discriminare ține de orientarea sexuală. Pe locul doi este cea care ține de naționalitate, iar pe trei – de limba vorbită.

Anastasia Danilov, directorul executiv al „GENDERDOC-M”, a menționat că cel mai adesea, reprezentanții comunității LGBT sunt discriminați și hărțuiți în familie și la școală. Ea a subliniat că adesea, elevii care fac un coming out provoacă reacții din partea colegilor lor de clasă și a profesorilor. Potrivit lui Danilov, chiar dacă nu a fost un coming out, elevii bănuiți de orientare sexuală netradițională se pot confrunta cu o atitudine negativă din partea colegilor de clasă și a profesorilor.

Ea mai afirmă că în Moldova, căsătoriile persoanelor de același sex nu sunt apărate de lege, de aceea aceste cupluri nu pot lua o ipotecă în cazul în care și-ar dori. La fel, ea a menționat că partenerii LGBT nu-și pot asuma responsabilitatea pentru deciziile ce țin de sănătatea și viața partenerului. Același lucru se referă și la copiii unuia dintre parteneri, a mai spus ea.

La rândul său, Angelica Frolov, coordonator de programe la „GENDERDOC-M”, a adăugat că membrii comunității LGBT, care s-au căsătorit peste hotare, nu-și pot aduce partenerul / partenera în Moldova, pentru că legislația nu recunoaște căsătoriile persoanelor de același sex și nu permite soțului cetățean străin să se afle mult timp în Moldova, așa cum ar fi fost în cazul unui cuplu de heterosexuali. „Aceasta este o tragedie umană. Omul este în situația de a alege – ori să se despartă de jumătatea sa, ori să nu revină în Moldova”, a subliniat Frolov.

 

„E ceva anormal”

Datele unui sondaj de opinie demonstrează că 7% dintre locuitorii din Chișinău susțin persoanele LGBT, 37% au o atitudine neutră, iar 55% din respondenți au o părere negativă. Anastasia Danilov susține că numărul celor care au o atitudine negativă față de persoanele LGBT este destul de mare, dar „semnificativ mai mic” decât se așteptau.

Activiștii pentru drepturile omului au dedicat o parte a studiului atitudinii oamenilor față de reprezentanții comunității LGBT. Când respondenții au fost rugați să spună, ce simt atunci când aud cuvintele „persoane LGBT”, o treime dintre cei chestionați au recunoscut că simt antipatie, 20% consideră că este „ceva anormal”, 16% – că este o boală, iar 12% sunt confuzi (La această întrebare, respondenților li s-a permis să ofere câteva răspunsuri).

7% dintre respondenți îi compătimesc, 5% „acceptă” „persoanele LGBT”, 2% – le susțin, iar 1% le admiră. Alte 22% nu simt niciun fel de sentimente și emoții.

Sărut interzis

31% dintre cei chestionați sunt siguri că reprezentanții comunității LGBT nu ar trebui să fie în Moldova, iar 61% consideră că aceștia au dreptul la existență.

În opinia a 69% dintre respondenți, persoanele LGBT pot să-și trăiască viața personală cum doresc, dar nu trebuie să spună și altora despre aceasta, iar 25% sunt împotriva relațiilor homosexuale. 6% sunt neutri.

Aproape trei sferturi din respondenți sunt convinși că reprezentanții comunității LGBT nu trebuie să se țină de mână în locuri publice, iar 91% consideră că aceștia nu au dreptul să se sărute în văzul tuturor. În același timp, 18% dintre respondenți sunt de părere că cuplurile LGBT pot să se țină de mână, iar 4% susțin că aceștia pot să se sărute. Comentând aceste cifre, Frolov a menționat că societatea moldovenească este sceptică și față de cuplurile heterosexuale care se sărută în public.

73% dintre cei chestionați s-au declarat împorivă ca persoanele LGBT să organizeze evenimente publice, iar 18% consideră că ele au acest drept.

În același timp, 42% au declarat că au o atitudine negativă față de acțiunile de protest organizate în timpul marșurilor LGBT la Chișinău. Alți 40% dintre respondenți au o atitudine pozitivă față de aceste acțiuni de protest.

Membrii „GENDERDOC-M” s-au mirat că doar două treimi dintre cei chestionați sunt împotriva căsătoriilor dintre persoanele LGBT. Activiștii pentru drepturile omului presupuneau că această cifră va fi cu mult mai mare. 5% s-au declarat pentru legalizarea acestor căsătorii, 12% sunt indiferenți, iar 14% au o atitudine neutră în acest sens.

 

Sunt mulți sexiști la Chișinău?

Angelica Frolov, coordonator de programe la „GENDERDOC-M”, a menționat că homofobia este direct legată de sexism. Potrivit afirmațiilor sale, cel mai adesea, oamenii care au viziuni sexiste sunt homofobi.

Frolov a subliniat că rezultatele studiului au demonstrat că locuitorii din Chișinău și-au reevaluat valorile. De exemplu, 75% dintre cei chestionați consideră că bărbatul și femeia trebuie să trăiască împreună până la căsătorie. De asemenea, societatea și-a schimbat atitudinea față de bărbații care își exprimă emoțiile. Astfel, 65% dintre respondenți consideră că este firesc dacă un bărbat plânge, iar 20% nu au fost de acord cu această afirmație.

Cu toate acestea, în cazul altor întrebări, locuitorii din Chișinău continuă să susțină viziunile patriarhale ale societății, a adăugat activista. Astfel, 74% dintre respondenți consideră că femeile trebuie să acorde mai multă atenție familiei decât carierei. Aproape 12% dintre cei chestionați nu sunt de acord cu această afirmație. Copiii și nepoții continuă să fie grija primordială pentru 73% dintre participanții la sondaj.

Totodată, 50% dintre cei chestionați consideră că în funcțiile de conducere ar trebui să fie bărbați, 45% presupun că în aceste funcții ar putea fi și bărbații, și femeile, iar 3% ar încredința o funcție de conducere doar unei femei.

În același timp, 53% dintre participanții la sondaj consideră că în cea mai mare parte, bărbatul trebuie să întrețină familia, 35% sunt de părere că ambii soți trebuie să răspundă de aceasta, iar 2% sunt convinși că aceasta este obligațiunea femeii.

Necunoașterea provoacă frică

În opinia Angelicăi Frolov, astfel de răspunsuri ale respondenților demonstrează faptul că oamenii nu știu nimic despre reprezentanții comunității LGBT și cred că în anturajul lor nu sunt astfel de persoane. Ea a menționat că în orice stat, de la 7 până la 10% din populație fac parte din comunitatea LGBT. Frolov a mai spus că este imposibil să trăiești într-o țară și să nu cunoști cel puțin un reprezentant al acestei comunități. Potrivit ei, multora le este frică să recunoască.

Ea mai susține că una dintre cauzele fricii de persoanele LGBT este necunoașterea. Frolov crede că dacă reprezentanții comunității LGBT vor vorbi mai frecvent despre ei, grupurile de susținere a lor vor crește. În același timp, trebuie create condiții pentru ei, ca să nu le mai fie frică să recunoască.

La rândul său, Anastasia Danilov consideră că atitudinea față de reprezentanții comunității LGBT se schimbă. Ea a subliniat că anual, numărul simpatizanților marșurilor LGBT este în creștere. La fel, ea a spus că „GENDERDOC-M” este contactată de foștii homofobi, care recunosc că și-au schimbat atitudinea față de persoanele LGBT.

***
Studiul a fost realizat în perioada 15 noiembrie – 20 decembrie 2019. La acesta au participat 815 respondenți cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani. Marja de eroare constituie ± 3.4%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

romania-insider.com

Vizita premierului interimar al României la Chișinău: Bolojan va participa la Congresul PAS

Ilie Bolojan, premierul interimar al României și președintele Partidului Național Liberal (PNL), va participa pe 14 iunie la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL, relatează Digi24.ro.

Potrivit sursei citate, PNL a anunțat, într-un comunicat de presă, că Ilie Bolojan va participa, pe 14 iunie, la Congresul PAS, organizat la Chișinău. PNL a adăugat că prezența lui Bolojan va transmite „sprijinul constant al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru aprofundarea relațiilor dintre cele două state”.

Totodată, PNL a declarat că „Ilie Bolojan este primul lider român care se deplasează la Chișinău după anunțul privind deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.

Amintim că la Consiliul Politic Național al PAS din 2024 a fost prezent Nicolae Ciucă, atunci – președinte al PNL și președinte al Senatului României, dar și europarlamentari. În cadrul consiliului s-a discutat inclusiv despre referendumul republican constituțional din 2024.

Totodată precizăm că, la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, PAS a îndemnat alegătorii cu cetățenie română să voteze PNL. Liderul formațiunii, Igor Grosu, a menționat că PAS face parte din Partidul Popular European (PPE). În România, Partidul Național Liberal face parte din PPE.

***

Despre vizita lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a anunțat Primăria Chișinău pe 12 iunie. Anunțul a fost făcut în contextul restricțiilor de circulație din capitală, în legătură cu această vizită. Primăria a menționat că restricțiile, care vor fi temporare, vor viza perioada 13 iunie, ora 12:00 – 14 iunie, ora 21:00, precum și anumite locuri publice din centrul orașului și arterele care fac legătura cu aeroportul. Totodată, Primăria a precizat că Ilie Bolojan va vizita instituții de stat și că măsura a fost luată de poliție.

Ultima vizită a lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a avut loc în perioada 28-29 mai curent. Bolojan a participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale. Totodată, a avut întrevederi cu premierul Alexandru Munteanu și cu președinta Maia Sandu. Vizita a fost întreruptă pe 29 mai, după ce o dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați, iar Bolojan a solicitat un avion militar pentru a reveni de urgență în România.

***

Pe 14 iunie se va desfășura Congresul PAS, în cadrul căruia va fi aleasă conducerea formațiunii.

Actualul lider al partidului, Igor Grosu, a anunțat pe 11 mai, la Radio Moldova, că va candida pentru un nou mandat. Acesta a devenit președinte interimar al formațiunii în 2020, după alegerea Maia Sandu în funcția de președintă a Republicii Moldova. În mai 2022, acesta a fost ales oficial președinte al PAS pentru un mandat de patru ani.

Pe 26 mai, deputata PAS, Doina Gherman, a declarat la Vocea Basarabiei că Igor Grosu este singurul candidat la funcția de președinte al partidului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: