captură foto

UPDATE Salariile judecătorilor CC vor fi, totuși, majorate. Grosu către Bolea: „E mai bine să îi plătească statul decât kuliokarii”

Parlamentul a reexaminat Legea nr.204/2021, care nu a fost promulgată de către președintele Republicii Moldova, pe motiv că lipsea avizul guvernului. Aceasta prevede inclusiv majorarea salariilor pentru judecătorii Curții Constituționale. Lefurile nu vor crește cu suma prevăzută inițial, însă, oricum, vor fi majorate.

UPDATE (15:11) Deputatul PAS Radu Marian a precizat că salariile judecătorilor au fost majorate cu 28%. Acesta a precizat că judecătorii CC au salarii diferite – unii mai mari, alții mai mici.

Au fost examinate obiecțiile expuse de către șeful statului, în special asupra amendamentului ce vizează majorarea remunerării judecătorilor Curții Constituționale prin modificarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Anterior, Guvernul Republicii Moldova nu a acceptat amendamentul respectiv motivând că propunerea depășește cadrul de resurse disponibil, neavând acoperire financiară în proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2022.

Deputatul socialist Vladimir Bolea a menționat că salariile judecătorilor CC vor crește cu 34%: „La cele 44 de mii, salariul actual al judecătorilor, dacă mai adăugăm 15, reiese aproximativ 59 de mii. Să cunoască toți cetățenii”.

„Aproximativ nu sunteți departe de adevăr, dar foarte aproximativ. Nu îmi place să mă joc cu aproximările, de aceea m-am abținut de la o cifră exactă”, a replicat deputatul PAS Dumitru Alaiba.

La rândul său, deputatul PAS Oazu Nantoi a menționat: „Stimați colegi, nu văd nicio problemă. Dacă cuiva îi place salariul de membru al CC sau de deputat, nu are decât să devină”.

„Cineva tare a vrut, dar nu i-a reușit. Dar calculează bănuț în bănuț, mai are speranțe”, a intervenit speakerul Igor Grosu, făcând aluzie la deputatul PSRM Vasile Bolea, care s-a înscris anterior la concursul pentru ocuparea funcției de judecător al CC.

„Ca să fim mai exacți. Ați majorat salariile membrilor CC cu 34%”, a adăugat Bolea.

„Domnule Bolea, vă mulțumesc că ați făcut calculul. E mai bine să îi plătească statul decât „kuliokarii” și bandiții și Bahamas”, a conchis Grosu.

Legea nr.204 privind modificarea unor acte normative a fost REEXAMINATĂ, acumulând 59 de voturi ale deputaților.

 

***

Amintim că, în urma unui amendament la proiectul politicii bugetar-fiscale, semnat de deputații PAS, Olesea Stamate, Veronica Roșca și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a fost aprobată o majorare semnificativă a salariilor judecătorilor Curții Constituționale, de la 44 de mii de lei la aproape 82 de mii. Totuși, amendamentul a fost votat fără a exista avizul Guvernului. Deputații socialiști au declarat ulterior că vor cere CC controlul constituționalității amendamentului, întrucât avizul Guvernului este obligatoriu pentru inițiativele care prevăd cheltuieli bugetare.

Pe 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu, a restituit Parlamentului, Legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, pe motiv că nu există avizul Guvernului la amendamentul cu privire la salarizarea angajaților Curții Constituționale.

În cadrul unei emisiuni televizate, președintele Parlamentului Igor Grosu a comentat situația și a argumentat că „el a avut impresia că avizul este pozitiv”.

Iar președinta Comisiei juridice, numiri și imunități Oleasea Stamate a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că știa că amendamentul Guvernului este negativ, însă spera că a fost comisă o greșeală.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Moldovenii de peste hotare ar putea fi obligați să revină în țară în caz de război. Ministerul Apărării propune reguli noi din 1 ianuarie

Moldovenii aflați peste hotare, care sunt supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Prevederea este inclusă într-un proiect al Ministerului Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, măsurile care vor fi aplicate și obligațiile cetățenilor.

Potrivit documentului, cetățenii vizați ar trebui să contacteze urgent misiunile diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova din statele în care locuiesc ori alte structuri competente desemnate și să urmeze instrucțiunile primite, în caz de război sau asediu.

„Cetățenii Republicii Moldova aflați în străinătate, care, potrivit legii, sunt supuși obligațiilor de mobilizare și au primit ordin de chemare ori cărora le-a fost comunicată obligația de prezentare ca urmare a declarării mobilizării, sunt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul și în termenul stabilite de autoritățile competente”, se arată în proiect.

Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia ar putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea scrisă a comandantului organului administrativ-militar teritorial. Permisiunea ar putea fi acordată în cazuri temeinic justificate.

Persoanele care primesc ordine de chemare ar trebui să respecte cerințele din acestea și să îndeplinească sarcinile pentru care au fost chemat.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu o componentă militară identificabilă. Aceasta ar putea dura cel mult 30 de zile, cu posibilitatea unor prelungiri succesive de maximum 30 de zile fiecare.

Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate ori al declarării războiului sau notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui.

Pe durata acestor regimuri, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă este necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Mai mult, pe durata stării de asediu sau de război, nu vor putea fi organizate alegeri sau referendumuri, cu excepția cazurilor expres prevăzute de Constituție sau de legea organică, iar  procedurile electorale începute anterior vor fi suspendate.

Precizăm, proiectul se află la etapa de consultări. Documentul a fost discutat la ședința secretarilor de stat din 2 noiembrie. Dacă va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, noua lege va intra în vigoare din 1 ianuarie 2027.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: