Dmitri Torner /Facebook

Salariu – 0 lei, proprietăți – de milioane: averea primilor cinci candidați NOI la parlamentare (DOC)

Înregistrați în cursa electorală abia după intervenția Curții Supreme de Justiție, Partidul „Noua Opțiune Istorică” vine cu promisiuni mari: vrea să relanseze economia și să promoveze o politică externă după „modelul Austriei”. Pentru asta, NOI propune o listă de 55 de candidați la funcția de deputat – de la juriști și economiști la o croitoreasă și foști participanți la alegeri. NM a analizat cine sunt primii cinci și ce venituri și averi declară cei care aspiră la fotolii în viitorul Parlament.

Torner: venit – zero lei, dar averi și economii – de sute de mii de euro

Cap de listă al formațiunii NOI la alegerile parlamentare este Dmitri Torner – liderul partidului, președinte al Federației de Biatlon din Republica Moldova și om de afaceri controversat, cunoscut pentru multiple identități, o condamnare anterioară și chiar evadare din pușcărie, potrivit unei investigații Rise.

Din declarația de avere și interese depusă la CEC pentru anul 2024 reiese că Torner nu a avut niciun venit oficial. Totuși, candidatul declară o avere impresionantă: un apartament de 85 m², două locuri de parcare și alte două bunuri imobile, toate achiziționate în 2023 și evaluate la peste 256 de mii de euro.

În același an, Torner și-a cumpărat și un Mercedes V-Class din 2023, estimat la peste 253 de mii de euro.

Candidatul și liderul NOI a adunat, în cele două conturi bancare declarate, economii de aproape 1,3 milioane de lei și circa 76 de mii de euro.

Torner Dmitri by EcaterinaNaconecinîi

Maximciuc: salariu de 25 de mii de lei pe lună, datorii… până în 2032

Pe locul doi pe lista partidului NOI se află Elena Maximciuc, administratoarea Întreprinderii Municipale „Direcția de troleibuze” din Bălți.

Pentru anul 2025, ea declară venituri de peste 306 mii de lei din salariu, adică un venit lunar de peste 25 de mii de lei. La acestea s-au adăugat alte 17 mii de lei sub formă de diurne, tichete de masă și comision de cenzori. Veniturile familiei au fost completate cu peste 95 de mii de lei, câștigați de soțul său la SRL „ROMAX GLOBAL”.

Maximciuc indică că locuiește prin abitație, din 2016, în casa părinților. La capitolul datorii, candidata NOI declară un credit de 450 de mii de lei, contractat în 2012 și scadent în 2032. În 2021, familia a mai contractat un împrumut de peste 6 mii de lei de la o companie de microfinanțare.

Maximciuc Elena by EcaterinaNaconecinîi

Porubin: salariu de puțin peste 1000 de lei pe lună, bunuri – de zeci de mii de euro

Pe locul trei pe lista partidului NOI se află Andrei Porubin, fost candidat independent la alegerile parlamentare din 2019, licențiat în educație fizică și sport.

Conform declarației de avere depuse la CEC, în 2024 acesta a obținut venituri modeste: puțin peste 16 mii de lei salariu de la SRL „Logitec-Schimb”, companie pe care o administrează, și 9 mii de lei dividende de la SRL „TANIL”.

La capitolul bunuri, Porubin declară nouă terenuri agricole – cinci trecute pe numele său în baza unui titlu de proprietate, în 1990, și patru primite prin donație, în 2010.

Din 2007, el deține 50% cotă-parte dintr-un apartament de 133 m2, evaluat la aproape 60 de mii de euro, dobândit în baza unui contract de investiții.

Din 2017, în garaj, candidatul NOI are un Hyundai fabricat în același an, care este evaluat la 25 de mii de euro.

Porubin Andrei by EcaterinaNaconecinîi

Grosu: mașini de lux și apartament de milioane, cu salariu de 18 mii lei lunar

Pe locul patru pe lista NOI se află Alexandru Grosu, avocat de profesie.

Pentru anul 2024, el declară venituri de aproape 214 mii de lei din activitatea profesională, adică aproape 18 mii lei lunar. La acestea se adaugă salariul soției – circa 1,1 milioane de lei, obținuți din administrarea SRL NordGazFurnizare. Familia Grosu a mai încasat aproximativ 3 milioane de lei din vânzarea unui apartament cu parcare, precum și 10 mii de euro drept indemnizații pentru întreținerea copilului minor.

Candidatul declară un apartament de 128 m², cumpărat în 2024, din care deține jumătate, evaluat la circa 2,8 milioane de lei. În plus, din 2009, are în proprietate, prin donație, un teren extravilan de 0,15 ha, estimat la 300 de mii de lei.

Parcul auto al familiei Grosu este variat, acesta cuprinde cinci automobile. Două sunt pe numele lui Grosu: o Toyota Venza din 2021, achiziționată în 2024 cu 400 de mii de lei, și un Mercedes GLE 250 D 4Matic din 2016, cumpărat doi ani mai târziu pentru peste 726 de mii de lei. În garaj mai figurează o Toyota Prius (cumpărată în 2017), un Lexus HS 250 (2019) și un Honda Accord (2023), toate evaluate la peste 711 mii de lei.

La capitolul afaceri, Grosu declară 90% din acțiunile NordGazFurnizare, companie ce se ocupă de furnizarea și comerțul angro cu gaze și energie electrică, evaluate la 1 milion de lei, dar și 5% din Luxsanta SRL, firmă specializată în comerțul cu ridicata de flori și plante, acțiuni estimate la 2 milioane de lei.

Pe lângă active, candidatul mai are și datorii: în 2024 a contractat un credit de 250 de mii de lei de la o bancă comercială.

Grosu Alexandru by EcaterinaNaconecinîi

Bobeica: venituri mici, proprietăți – de zeci de mii de euro

Pe locul cinci pe lista partidului NOI candidează Ioana Bobeica, administratoarea companiei SRL „Rafael Star”.

Pentru anul 2024, ea declară venituri modeste – 30 de mii de lei din salariu, la care se adaugă indemnizațiile de 14 mii de lei încasate de soț.

Familia Bobeica are în proprietate și folosință patru terenuri intravilane: trei moștenite în 2001 și unul cumpărat în 2009, cu o valoare totală declarată de 90 de mii de euro.

În plus, candidata trece în declarația de avere o casă de locuit de 52 m², primită moștenire în 2013, și un garaj de 30 m², cumpărat în 2008 – bunuri evaluate la aproximativ 50 de mii de euro.

Totodată, Ioana Bobeica declară și un spațiu comercial de 76 m², pe care îl utilizează în baza unui contract de comodat semnat în 2016.

În garajul familiei se află două automobile – o Toyota Prado din 2006 și un Renault din 2019 – ambele deținute prin contract de comodat, nu în proprietate directă.

Bobeica Ioana by EcaterinaNaconecinîi

La alegerile parlamentare din 28 septembrie participă 23 de concurenți electorali: 15 partide, patru blocuri și patru candidați independenți. Aceștia au fost incluși în buletinul de vot în ordinea în care au depus documentele la CEC. Partidul „Noua Opțiune Istorică” figurează pe poziția a 19-a.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: