CUB

Salariu de la biserică și din politică, investiții – în criptomonede: averea primilor 5 candidați CUB la parlamentare (DOC)

Promit să nu impoziteze salariul minim și să interzică politicienilor să se implice în justiție, dacă vor ajunge în Parlament. Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB), condus de Igor Munteanu, participă la alegerile parlamentare cu 60 de candidați – între ei politicieni, muzicieni, antreprenori, psihologi și teologi. Lansată în 2022, formațiunea participă acum pentru prima dată la alegeri parlamentare cu propria listă, chiar dacă unii dintre candidații săi au mai ocupat fotoliul de deputat pe listele altor partide. NM a analizat ce avere declară primii cinci candidați ai CUB –  cei care aspiră să scrie, să dezbată și să voteze legile țării în următorii patru ani.

Munteanu: salariu de la partid, aproape 140 de mii de lei – în conturi bancare

Lista Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” este deschisă de Igor Munteanu, liderul formațiunii, fost deputat și fost ambasador.

Pentru anul 2024, Munteanu declară venituri de aproape 67 de mii de lei din activitatea în cadrul partidului pe care îl conduce. El mai indică peste 92 de mii de lei din activități didactice, științifice și de creație, realizate prin intermediul FFN, precum și 80 de mii de lei obținuți de la AO „Acțiunea Liberală”.

Veniturile familiei au fost completate de salariul soției, care a depășit 1,5 milioane de lei de la UNICEF, la care se adaugă 3 700 de euro din chirii.

La capitolul proprietăți, Igor Munteanu declară un apartament de 91 m², cumpărat în 2021 și evaluat la peste 2,3 milioane de lei, din care deține o cotă-parte de 30%.

În garajul familiei figurează o Toyota fabricată în 2009, achiziționată un an mai târziu, cu o valoare estimată la 25 de mii de dolari.

Candidatul deține și economii: în două conturi bancare deschise în Republica Moldova are peste 139 de mii de lei.

La rubrica cote-părți/acțiuni în capitalul social al unui agent economic, Munteanu declară investiții de câte 20 de mii de lei pentru activități de consultanță la doi agenți economici, în ambele cazuri cu o cotă de participare de 33,3%.

Munteanu Igor by EcaterinaNaconecinîi

Dulgher: investiții de milioane în imobile și criptomonede

Adrian Dulgher/Facebook

Pe locul doi pe lista CUB la alegerile parlamentare se află Adrian Dulgher, om de afaceri stabilit de trei decenii în Marea Britanie, care a intrat în politică după revenirea în țară, devenind vicepreședinte al partidului condus de Igor Munteanu. Anterior, Dulgher a avut statut de bănuit într-un dosar de contrabandă în proporții deosebit de mari, după ce s-a autodenunțat ca proprietar al 1,6 milioane de euro găsiți de vameșii de la Leușeni, ascunși într-un camion.

Pentru anul 2024, acesta declară venituri de peste 12 mii de lire sterline (echivalentul a circa 281 de mii de lei) din salariul primit de la compania fondată în Marea Britanie, PUTT PUTT Ltd. La acestea se adaugă peste 19 mii de lire sterline (aproximativ 437 de mii de lei) obținute din chiria unui apartament.

La capitolul proprietăți, Dulgher indică o casă de locuit de 300 m², intrată în posesia sa în 2015 și evaluată la un milion de lire sterline (aproximativ 22,5 milioane de lei). În 2020, el și-a procurat și un apartament de 60 m², evaluat la 400 de mii de euro (circa 7,8 milioane de lei).

Candidatul CUB mai declară economii în trei bănci din Marea Britanie, în valoare totală de aproape 54 de mii de lire sterline (peste 1,2 milioane de lei). Totodată, menționează un împrumut în sumă de 593 de mii de lire sterline (peste 13,3 milioane de lei), acordat companiei SMART EQUITITY.

Dulgher deține 0,6 Bitcoin, evaluat la 25 600 de lire sterline (aproximativ 576 de mii de lei), dar are și datorii – două credite contractate în 2020, ambele scadente în acest an, în valoare totală de peste 878 de mii de lire sterline (echivalentul a 19,7 milioane de lei).

Dulgher Adrian by EcaterinaNaconecinîi

Gramma: venituri de peste un milion, trei apartamente și o mașină

CUB

Pe locul trei pe lista cu care CUB participă la alegerile parlamentare se află Rodica Gramma – conferențiar universitar, fost șef al Cabinetului ministrului Sănătății și, în prezent, vicepreședinte al formațiunii politice.

Potrivit declarației de avere și interese personale depuse la Comisia Electorală Centrală pentru anul 2024, Gramma a obținut puțin peste 146 de mii de lei salariu de la USMF „Nicolae Testemițanu” și peste 400 de mii de lei din activitatea la Spitalul Municipal „Sfânta Treime” din Chișinău.

Din servicii de instruiri, consultanță și expertiză, candidata CUB a mai încasat aproape 798 de mii de lei, 2 mii de euro și peste 3 mii de dolari.

La capitolul bunuri imobile, Rodica Gramma declară trei apartamente cumpărate în anii 2014, 2017 și 2023, precum și un spațiu comercial achiziționat în 2021. Valoarea totală a celor patru imobile depășește 125 de mii de euro.

În 2021, ea și-a cumpărat și un automobil Renault Kadjar, fabricat în 2017, evaluat la 170 de mii de lei.

Gramma Rodica by EcaterinaNaconecinîi

Fedula: salariu din activitate la biserică și BMW în garaj

Vitalie Fedula alături de Igor Munteanu. Foto: CUB

Pe locul patru pe lista CUB la alegerile parlamentare se află Vitalie Fedula – doctor în teologie, absolvent al Universității Gordon Conwell din Boston și pastor al Bisericii „Iisus Salvatorul” din Chișinău.

Pentru anul 2024, Fedula declară un salariu de 144 de mii de lei din activitatea pastorală, ceea ce înseamnă un venit lunar de aproximativ 12 mii de lei.

La capitolul bunuri imobile, candidatul CUB menționează o casă de locuit de 180 m², cumpărată în 2007, evaluată la 32 de mii de euro, din care deține o cotă-parte de 50%. Totodată, declară și un apartament achiziționat în 2023, cu o suprafață de 69 m² și o valoare de 76 de mii de euro, însă fără cotă-parte indicată (0%).

În garajul familiei figurează două automobile: un Volkswagen Touran din 2006, cumpărat în 2014, și un BMW din 2013, achiziționat șase ani mai târziu.

Fedula Vitalie by EcaterinaNaconecinîi

Țărnă: salariu de la primărie, trei apartamente și o mașină

Pe locul cinci pe lista CUB la alegerile parlamentare se află Victor Țărnă, fost șef al serviciului de protecție și pază al președintelui Parlamentului și al președintelui Republicii Moldova, în prezent consilier local în cadrul Primăriei Durlești.

Pentru anul 2024, candidatul declară un salariu de 40 de mii de lei de la Primăria Durlești și o pensie de peste 205 mii de lei. Veniturile familiei au fost completate cu salariul soției, care depășește 453 de mii de lei.

La capitolul proprietăți, familia Țărnă deține două terenuri – unul agricol, moștenit în 2004, și un teren extravilan achiziționat în 2008. Totodată, candidatul CUB declară trei apartamente: două cumpărate în 2004 și 2021, iar al treilea primit prin donație în 2023. Valoarea totală a celor trei imobile depășește 128 de mii de euro.

În garaj, Victor Țărnă are un Volkswagen Sharan fabricat în 2014 și cumpărat în 2017, evaluat la 15 mii de euro.

Țărnă Victor by EcaterinaNaconecinîi


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: