Tudor Mardei / NewsMaker

Sandu și Recean au refuzat salarii de 2 ori mai mari? Deputat PAS: „noi primim multe critici”

Salariile președintei și ale premierului au rămas de aproape de două ori mai mici decât cele ale miniștrilor și deputaților deoarece atât Maia Sandu, cât și fostul prim-ministru Dorin Recean, au refuzat majorările salariale. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian, în cadrul unui interviu pentru Unimedia. Parlamentul recunoaște că decizia a fost una „politică” și spune că ar putea fi revizuită.

„Cu siguranță, nu merită mai puțin. A fost o alegere politică a acestor persoane.  A fost alegerea lor. Au refuzat. Domnul Recean a refuzat orice creștere salarială, doamna președintă la fel.  Și eu cred că trebuie să corectăm lucrurile astea. Da, probabil o să apară critici că, iată, sunt și alți pensionari care au salarii mult mai mici, dar, totuși, vă dați seama, sunt primele persoane în stat. (…) Noi primim multe critici…”, a declarat Radu Marian.

Precizăm că atât președintele Republicii Moldova, cât și prim-ministrul, ridică un salariu lunar de aproximativ 20 de mii de lei. Potrivit unui studiu realizat de compania iData, Maia Sandu are, în prezent, cel mai mic salariu dintre toți liderii europeni.

În anul 2023, Guvernul a modificat Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, însă nu pentru toți. În urma acestor ajustări, miniștrii au început să primească salarii de aproximativ 50 de mii de lei pe lună — aproape dublu de cât primeau anterior. Decizia a generat, la acea vreme, ample reacții în spațiul public și critici din partea altor categorii de angajați ai statului, inclusiv a judecătorilor.

În prezent, salariul minim pe economie în Republica Moldova este de 5.500 de lei. Recent, Confederația Națională a Sindicatelor a solicitat Guvernului să majoreze acest prag până la 8.050 de lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026.

În programul său de guvernare, premierul Alexandru Munteanu a anunțat o creștere etapizată a veniturilor. Potrivit lui, obiectivul guvernului pe care îl conduce este să majoreze salariul minim până la 10.000 de lei și a salariului mediu până la 25.000 de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

NM Espresso: Ce a discutat Maia Sandu la Consiliul de Securitate, cum se menține «Șerif» în Transnistria și de ce Plahotniuc are nevoie de 168 de martori

Ședința Consiliului Național de Securitate

La ședința Consiliului Național de Securitate, desfășurată ieri și convocată de Președinta Maia Sandu, s-au discutat riscurile de securitate informațională și cibernetică, finanțarea ilegală, precum și consolidarea rezilienței statului în fața amenințărilor hibride și a dezinformării.

Vorbind la conferința de presă de la finalul Consiliului, Maia Sandu a abordat subiectul dronelor rusești, care, potrivit ei, reprezintă un pericol real pentru Moldova. În această situație, autoritățile investesc în radare și discută cu partenerii despre livrări de sisteme de apărare antiaeriană, nu doar pentru a vedea amenințarea, ci și a «se proteja», a declarat Președinta.

Potrivit Poliției de Frontieră, în noaptea de 2 decembrie, punctul de trecere a frontierei Giurgiulești—Reni a fost nevoit să-și suspende activitatea din cauza unui atac rusesc asupra regiunii Odesa. Iar cu câteva zile înainte, autoritățile au anunțat că deasupra Moldovei au zburat șase drone, dintre care una «a aterizat» pe acoperișul unei case dintr-un sat din nordul țării.


Stoianoglo nu a apreciat «flashmobul»

Ulterior, autoritățile au adus această dronă în fața clădirii Ministerului de Externe, unde a fost chemat ambasadorul Rusiei. Fostul procuror general, actualmente deputat din Blocul «Alternativa», Alexandr Stoianoglo, a criticat acest «flashmob» și a expediat o solicitare Procuraturii Generale, cerând să i se explice «cine a permis transportarea dronei și prezentarea ei publică, având în vedere că drona este potențial o probă materială». El s-a interesat, de asemenea, dacă organele de drept au întocmit procesul-verbal de ridicare, inventariere și sigilare a dronei, conform Codului de procedură penală.


Transnistria

Trebuie oare să ne așteptăm la vreo schimbare politică în Transnistria după alegerile pentru Sovietul Suprem (parlamentul local)? Despre cum s-au desfășurat alegerile și cum ar putea influența rezultatele lor asupra reintegrării Moldovei, aderării la UE și securității regionale, citiți în materialul «Alegerile au trecut, „Șerif“ a rămas».

Între timp, activistul transnistrean de opoziție Ghenadie Ciorbă a declarat că Serviciul Federal de Securitate al Rusiei i-a retras cetățenia rusă pentru criticarea războiului din Ucraina: «Consider asta o apreciere a modestei mele contribuții».


Plahotniuc a vorbit în instanță

Fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, a apărut pentru prima dată în instanță în dosarul jafului miliardului, fiind adus din penitenciar. El a vrut să prezinte personal lista martorilor apărării — 168 de persoane — și probele nevinovăției sale. Plahotniuc consideră învinuirea nesustenabilă fără audierea unor înalți funcționari de stat, pe care i-a inclus, de asemenea, în listă.

Mai multe detalii găsiți în reportajul NM «Nu am venit în politică flămând».


Pleacă sau nu pleacă Șor?

Ilan Șor a anunțat stoparea «proiectelor sociale» în Moldova și retragerea sprijinului politic pentru primarii afiliați. Dar este oare el credibil? Despre noua strategie a lui Șor și despre ce legătură au Kremlinul, un nou partid și Kârgâzstan, aflați din materialul «Teatrul unui singur Șor? Unde a dispărut principalul troublemaker al Moldovei».

După închiderea «proiectelor sociale» de către Șor, primara Orheiului, Tatiana Cociu, și-a prezentat demisia, explicând acest lucru prin amenințări și persecuții din partea autorităților moldovene.


Tarifele pentru gazele naturale: cu cât vor fi reduse?

Compania Energocom a depus la ANRE actele pentru stabilirea costurilor de bază incluse în structura tarifului pentru consumul de gaze naturale. Însă, după cum au menționat reprezentanții Energocom, deocamdată este prematur să se spună cu cât va fi redus tariful — «cu 10%, 15%, 20% sau 7%».

Anterior, membrul Consiliului de administrație al Energocom, Alexandru Slusari, vorbise despre o posibilă reducere de peste 10%.


Veniturile miniștrilor noștri

Noul ministru al Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat pentru anul trecut aproape un milion de lei salariu și 900 de mii de lei datorii.

Iar ministrul Dezvoltării Economice, Eugen Osmochescu, a câștigat anul trecut 143 mii de euro (peste 2,8 milioane lei) la IFC, din cadrul Grupului Băncii Mondiale. În plus, el a primit aproximativ 769 mii de lei indemnizație pentru studiile copilului și 5,5 mii de lei dobânzi la depozit.


Osmochescu despre cota de produse locale și taxele pentru Temu

Vorbind într-un program radio, ministrul Osmochescu a declarat că «o cota de 50% pentru produsele locale nu corespunde regulilor economiei de piață și normelor internaționale». El a comunicat că Guvernul examinează posibilitatea impozitării cumpărăturilor de pe marketplace-urile Temu și Joom.


«Avem întrebări» pentru Iurie Fală

Pomicultorii moldoveni se confruntă anual cu secetă, înghețuri, embargo-uri. Iar mult timp această ramură a depins de exporturile către Rusia. Despre cum își caută fermierii piețe de desfacere și cu ce dificultăți se confruntă — în noul episod «Avem întrebări», cu Nicolae Paholnițchi, «Ce facem cu merele moldovenești?».

Invitatul emisiunii — directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală.


Școlile Moldovei: transformări din partea Ministerului Educației

În Moldova, gimnaziile în care în clasele V–IX învață mai puțin de 35 de copii pot fi transformate în școli primare. Iar școlile primare, unde învață mai puțin de 30 de copii, pot fi comasate cu grădinițele. Despre aceasta a declarat ministrul Educației, Dan Perciun, care a menționat că schimbările vor afecta 73 de școli și peste o mie de elevi.


La ce curți visează locuitorii Chișinăului

În Chișinău, începând cu 2026, 380 de curți vor fi reamenajate conform standardelor europene. Pentru acest scop, autoritățile au alocat 1,7 miliarde de lei prin programul «Curtea Europeană», care va acoperi reparația scărilor blocurilor, parcărilor și terenurilor de joacă. NM a decis să întrebe locuitorii capitalei cum ar trebui să arate curtea lor. Care au fost răspunsurile lor, vedeți în reportajul video «Cum ar trebui să arate «Curtea Europeană».


Agenda zilei, 3 decembrie:

  • 09:00 — Conferință de presă a ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea;
  • 09:45 — Conferință de presă a fracțiunii PSRM în Consiliul municipal;
  • 10:00 — Ședința Guvernului;
  • 10:00 — Ședința Consiliului municipal.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: