Iute Credit intenționează să achiziționeze pachetul majoritar de acțiuni Energbank. Într-un interviu acordat pentru NM, CEO Iute Credit Tarmo Sild a explicat de ce o companie de microfinanțare are nevoie de o bancă, de ce este necesară reglementarea pieței de microcredite și de ce este nevoie de educația financiară în rândul populației.
Material de parteneriat
Exporturile de mărfuri din Republica Moldova au crescut în februarie cu 7,8% față de luna ianuarie și cu 10,5% comparativ cu aceeași lună din anul precedent. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că, în primele două luni ale anului, principalele piețe pentru produsele moldovenești au fost România, Turcia și Italia.
BNS precizează că, în primele două luni, exporturile totale de mărfuri au însumat 550 milioane de euro, în creștere cu 11,6% față de aceeași perioadă anului trecut. Exporturile de produse autohtone au ajuns în această perioadă 445 milioane de euro, adică 80,9% din totalul exporturilor, relatează IPN.
Exporturile de mărfuri către țările Uniunii Europene, în ianuarie-februarie, au ajuns la 340 de milioane de euro, cu 10,6% mai mult comparativ cu perioada similară din anul trecut. În același timp, livrările către țările Comunității Statelor Independente, în ianuarie-februarie, au totalizat peste 34 de milioane de euro, cu 18,5% mai mult comparativ cu perioada similară din anul 2025.
În ianuarie și februarie, exporturile s-au fost concentrat în principal pe câteva grupe de mărfuri. Pe primul loc s-au aflat semințele oleaginoase – 22,8% din total exporturi, urmate de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (14,0%) și de legume și fructe (11,1%).
Ponderi mai mici au avut grăsimile și uleiurile vegetale, petrolul și produsele petroliere, mobilierul, articolele din minerale nemetalice, precum și minereurile metalifere și deșeurile de metale.
Între timp, importurile au fost marcate de o evoluție mixtă cu majorări lunare semnificative, dar ușoare scăderi comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Astfel, importurile de mărfuri s-au majorat cu 17,7% în luna februarie comparativ cu luna ianuarie, dar au scăzut ușor, cu 1,5%, în ritm anual.
În ianuarie-februarie, au fost importate predominant gaz și produse derivate, care au avut cea mai mare pondere – 17,7% din total. Au urmat petrolul și produsele petroliere (câte 7,1%), precum și mașinile și aparatele electrice (6,8%) și energia electrică (5,6%). Alte categorii importate au fost legumele și fructele, produsele farmaceutice și echipamentele de telecomunicații.
Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Balan, cercetat în România pentru trădare, este judecat în Moldova într-un alt dosar penal. Potrivit Judecătoriei Chișinău, Balan este inculpat pentru divulgarea secretului de stat, transmite IPN.
Conform datelor oficiale ale instanței de judecată, dosarul penal a fost înregistrat miercuri, 14 aprilie, iar o ședință în această cauză este programată pentru joi, 15 aprilie, la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.
Amintim că Alexandru Bălan figurează într-o cauză penală și în România. Fostul director adjunct SIS, care are cetățenie moldovenească și română, este acuzat că, începând cu anul 2024, s-a întâlnit de două ori cu ofițeri de informații din cadrul KGB al Belarus, în Budapesta, în regim clandestin, cu adoptarea unor multiple măsuri de protecție contra-informativă, cât și prin poșta electronică, pentru a transmite date și informații și rapoarte informative cu caracter secret de stat. Dosarul penal a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel București în februarie.
Bălan a fost reținut în cadrul dosarului pe 8 septembrie 2025, la Aeroportul Internațional Timișoara. Ulterior, a fost plasat în arest la domiciliu, însă luna trecută a fost transferat în arest la domiciliu prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Interesul pentru studierea limbii române este în continuă creștere în Republica Moldova. În edițiile precedente, aproximativ 25.000 de persoane au participat la cursurile gratuite de limbă română. În acest an, 6.800 de persoane s-au înscris la cursuri. Informațiile au fost comunicate pe 14 aprilie de Ministerul Educației și Cercetării.
Ministerul a declarat că interesul pentru studierea limbii române este în continuă creștere în rândul tinerilor, copiilor și adulților. Potrivit instituției, în acest an, 6.800 de persoane s-au înscris la cursurile de limba română organizate în cadrul Programului național pentru învățarea limbii române 2026-2028.
Ministerul a precizat că, pentru desfășurarea cursurilor, au fost create centre de limbă română la nivel național, care asigură organizarea acestora atât cu prezență fizică, cât și online, pentru a răspunde nevoilor diverselor categorii de participanți. Programul este structurat pe niveluri de competență lingvistică A1, A2 și B1. Participanții beneficiază de acces la manuale tipărite, care pot fi închiriate, iar la finalizarea cursurilor primesc un certificat care atestă nivelul de competență lingvistică dobândit. Cursurile sunt destinate adulților care nu au studiat sau nu cunosc suficient limba română.
Potrivit Ministerului Educației, în edițiile precedente, aproximativ 25.000 de beneficiari au participat la cursurile gratuite de limbă română.
***
Amintim că, în primul an al programului, 2023, circa 6 500 de persoane au beneficiat de cursurile de limba română, în 2024 au fost instruite 10 000 de persoane, iar în 2025 – peste 8 200.
Avocatul lui Vladimir Plahotniuc au cerut înlăturarea a două judecătoare din completul care îi judecă dosarul penal, susținând că acestea nu ar fi trebuit să facă parte din acest complet din cauza unor conflicte de interese nedeclarate. Cererea a fost depusă de avocatul Lucian Rogac pe 8 aprilie, după ce apărarea a identificat informații într-o emisiune televizată din ziua precedentă.
Potrivit apărării, judecătoarea Ana Cucerescu a judecat anterior, în 2021, un dosar care implica aceleași companii — Dracard, Caritas Group și Provolirom — care se află și în centrul dosarului lui Plahotniuc. Mai mult, tot ea s-a abținut ulterior de la judecarea unui alt dosar legat de aceeași schemă, recunoscând practic că există o legătură între cauze. Judecătoarea Olga Bejenari, la rândul ei, a făcut parte din completul care a validat acea abținere în 2021 — confirmând astfel că știa de legătura dintre dosare.
Cu toate acestea, ambele judecătoare au acceptat să judece dosarul lui Plahotniuc fără să declare vreun conflict de interese și fără să informeze părțile despre acest precedent, susține apărarea.
Apărarea solicită ca dosarul să fie redistribuit unui complet nou, format din judecători fără nicio legătură anterioară cu cauza. Avocații avertizează că orice sentință pronunțată de un complet constituit cu încălcarea regulilor de incompatibilitate poate fi contestată și anulată, indiferent de conținutul acesteia.
Cererile de recuzare anterioare
Aceasta nu este prima dată când apărarea lui Plahotniuc cere recuzarea judecătoarei Ana Cucerescu. Prima solicitare de recuzare a fost depusă în decembrie 2025, avocații argumentând că judecătoarea locuiește într-un apartament cumpărat de părinții ei de la fiul Nataliei Politov-Cangaș, fostă președintă a Victoriabank, una dintre martorii apărării, potrivit ZDG. Cererea a fost atunci respinsă.
În ianuarie 2026, avocații lui Vladimir Plahotniuc au cerut din pentru a doua oară recuzarea judecătoarei Ana Cucerescu.
Atunci, Lucian Rogac a declarat că își bazează solicitarea pe cererea depusă în instanță de către Veaceslav Platon, de a fi recunoscut în calitate de parte vătămată. Apărătorii s-au pronunțat împotriva solicitării lui, dar au făcut trimitere la ea atunci când au cerut recuzarea judecătoarei Cucerescu.
***
Amintim că sentința în dosarul „Frauda bancară” urmează să fie pronunțată pe 22 aprilie, după ce pe 25 martie Plahotniuc a prezentat timp de șase ore poziția sa în fața instanței. În ultima sa declarație, fostul lider democrat a spus că nu este vinovat și că nu a fost implicat în furtul unui miliard. Procurorii cer 25 de ani de detenție.
Un element nou apărut la ședința din 25 martie a fost recunoașterea de către Plahotniuc că companiile implicate în actul de acuzare îi aparțineau în calitate de beneficiar efectiv și că a recepționat sumele de bani din cele trei bănci — contrazicând poziția sa anterioară — însă acesta a susținut că tranzacțiile reprezentau o înțelegere privind restituirea unei datorii sau vânzarea unui pachet de acțiuni de la Banca de Economii, nu o fraudă.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc ar fi obținut prin intermediul unor companii controlate de Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Dosarul a fost trimis în instanță în iulie 2023. Despre furtul miliardului din Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — descoperit în noiembrie 2014 și soldat cu o datorie de stat care va ajunge la 24,5 miliarde de lei împreună cu dobânzile pe 25 de ani.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Pe 15 martie va fi sistat temporar traficul rutier pe anumite străzi din centrul Chișinăului, în legătură cu desfășurarea funeraliilor maestrului Gheorghe Urschi. Transportul va fi redirecționat pe străzile adiacente, iar restricțiile vizează intervalul orelor 09:45-13:00. Anunțul a fost făcut pe 14 aprilie de Primăria Chișinău.
Potrivit autorităților locale, în intervalul orelor 09:45-10:00, restricțiile de trafic vor viza strada A. Pușkin, tronsonul cuprins între strada București și strada V. Micle.
De la ora 13:00, cortegiul funerar se va deplasa spre Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chișinău, după cum urmează: str. A. Pușkin, tronsonul cuprins între str. V. Micle și bd. Ștefan cel Mare și Sfânt; bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, tronsonul cuprins între str. A. Pușkin și str. V. Alecsandri; str. Vasile Alecsandri, tronsonul cuprins între bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și str. A. Mateevici; str. A. Mateevici, tronsonul cuprins între str. V. Alecsandri și str. Armenească, pe contrasens, până la Cimitirul Central.
Conducătorii auto au fost îndemnați să se conformeze cerințelor agenților de circulație, să manifeste răbdare și disciplină în trafic, fără abateri de la regulamentul circulației rutiere.
***
Gheorghe Urschi, supranumit „regele umorului moldovenesc”, a decedat pe 13 aprilie. Decesul a survenit după ce artistul fusese internat în stare gravă la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” pe 9 martie. Acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale.
Maestrul va fi înmormântat pe 15 aprilie, la Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chișinău. Ziua de 15 aprilie a fost declarată zi de doliu național.
Gheorghe Urschi s-a născut pe 18 ianuarie 1948, în satul Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești. A fost actor, regizor și umorist. În 2012 a fost distins cu „Ordinul Republicii”, iar în 2019 a primit Premiul Național. A părăsit scena în 2011, după ce a suferit un atac cerebral.
