Iute Credit intenționează să achiziționeze pachetul majoritar de acțiuni Energbank. Într-un interviu acordat pentru NM, CEO Iute Credit Tarmo Sild a explicat de ce o companie de microfinanțare are nevoie de o bancă, de ce este necesară reglementarea pieței de microcredite și de ce este nevoie de educația financiară în rândul populației.
Material de parteneriat
Proiectul Ministerului Apărării, care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, a generat reacții în mediul online. Unii susțin pregătirea rezerviștilor, dar spun că au identificat în proiect „o prevedere care îngrijorează”. Alții consideră că proiectul „trebuie revizuit serios” înainte de a ajunge în Parlament. Sunt și persoane care s-au întrebat dacă „oare nu exagerează guvernarea cu pregătirea țării pentru scenarii „apocaliptice”?”. NewsMaker a adunat opiniile la acest subiect.
Avocata Violeta Gașițoi susține că „proiectul trebuie revizuit serios înainte de a ajunge în Parlament”.
„Statul poate chema la mobilizare persoanele care, potrivit legii, au această obligație. Dar cum se așteaptă autorii să „asigure revenirea” cuiva aflat într-un alt stat? Ambasadele nu pot obliga autoritățile altor țări să ridice oamenii și să-i trimită în Republica Moldova. Iar proiectul nu explică ce se întâmplă când persoana nu poate reveni din motive obiective — zboruri suspendate, frontiere închise, imposibilitate de deplasare sau alte situații independente de voința sa. (…) La fel de gravă este prevederea care le-ar cere rezerviștilor aflați în țară permisiunea scrisă a comandantului pentru a lipsi mai mult de 12 ore din localitate. Asta înseamnă să supui deplasările cotidiene ale oamenilor unui regim de aprobare, fără ca proiectul să explice suficient limitele, excepțiile și garanțiile”, a adăugat ea.
Avocata a menționat că „într-o situație excepțională, obligațiile pot fi necesare”. „Dar ele trebuie scrise clar, să poată fi aplicate în realitate și să fie proporționale. Altfel, nu obținem apărare mai eficientă, ci texte alarmante, neclare și susceptibile de abuz”, a adăugat Gașițoi.
Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a declarat că susține înarmarea Republicii Moldova, modernizarea Armatei Naționale, pregătirea rezerviștilor și consolidarea capacităților militare ale țării. „Dar există în acest proiect o prevedere care mă îngrijorează mult mai mult decât mobilizarea cetățenilor. Articolul 16 stabilește că, pe durata stării de asediu sau de război, nu pot fi organizate alegeri și referendumuri, cu excepțiile prevăzute expres de Constituție sau de legea organică. (…) O asemenea interdicție există și în legislația actuală, însă proiectul introduce ceva nou: posibilitatea instituirii stării de asediu inclusiv în cazul unor amenințări hibride grave, cu componentă militară identificabilă. (…) Prin „amenințare hibridă gravă” se pot înțelege acțiuni ostile care combină mijloace militare și nemilitare, chiar dacă Republica Moldova nu este atacată printr-o invazie clasică”, a comunicat el.
În continuare, politicianul a venit cu exemple: „Atacuri cibernetice coordonate cu operațiuni militare – paralizarea sistemelor de comandă ale Armatei Naționale sau a infrastructurii strategice. Sabotaje asupra infrastructurii critice – distrugerea unor instalații energetice, poduri sau obiective militare, ca parte a unei operațiuni ostile. Acțiuni ale unor grupări paramilitare – provocări armate, infiltrări sau operațiuni subversive coordonate din exterior. Operațiuni militare indirecte – utilizarea dronelor, a unor grupări înarmate sau a altor mijloace pentru destabilizarea securității statului. Acestea sunt exemple de situații care ar putea intra în categoria respectivă, în condițiile prevăzute de proiect. Problema este că rămâne de văzut cât de obiectiv vor fi evaluate aceste amenințări, ce probe concrete vor fi prezentate și cum va fi verificată independent necesitatea instituirii stării de asediu”, a adăugat el.
De asemenea, Galbur s-a referit la mandatul prezidențial al șefei statului. „Articolul 80 alineatul (3) din Constituție permite prelungirea mandatului prezidențial, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă. (…) Atenție, proiectul respectiv nu prelungește automat mandatul președintelui, iar declararea stării de asediu nu constituie, în sine, temei pentru prelungirea mandatului în baza articolului 80 alineatul (3). Totuși, Constituția mai prevede că președintele își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către succesor. Prin urmare, suspendarea alegerilor în timpul unui regim excepțional ridică o problemă serioasă privind continuitatea exercitării funcției prezidențiale. În opinia mea, un asemenea scenariu ar putea deveni portița prin care Maia Sandu să rămână președinte și după 2028, pe o perioadă a cărei durată nu poate fi anticipată”, a menționat el.
A comentat proiectul și deputatul neafiliat Marc Tkaciuk.
„Ministerul Apărării al Moldovei s-a preocupat de introducerea stării de asediu în Moldova. Dar a mai fost așa ceva! Pentru cei care au uitat. Pe parcursul celor aproape 22 de ani în care Basarabia s-a aflat în componența României, pe teritoriul dintre Prut și Nistru a fost instituită tocmai starea de asediu. Așadar, Ministerul Apărării al Moldovei a propus actualizarea legislației din 2004 privind starea de război și starea de asediu. (…) Printre principalele propuneri se numără instituirea stării de asediu nu doar în cazul unui atac militar, ci și în cazul unei „amenințări grave de agresiune”. (…) Era de așteptat ca starea de asediu să prevadă suspendarea temporară a alegerilor și referendumurilor pe durata regimurilor speciale, precum și o mulțime de alte „beneficii”. Ei bine, această abordare de guvernământ a fost deja testată pe acest teritoriu. Mai exact, în perioada 1918-1940. Nu există nicio îndoială că, pentru întreaga elită (de la miniștri Nosatîi și Năsui până la președinta Maia Sandu), tocmai această experiență reprezintă o sursă de nostalgie și de inspirație sinceră”, a adăugat el.
Experta în drept constituțional, Corina Cojocaru, a menționat că „securitatea națională nu se construiește prin declarații politice și discursuri emoționale, ci prin capacități reale de apărare, diplomație profesionistă, parteneriate strategice și o economie capabilă să susțină aceste obiective”. Potrivit ei, „Republica Moldova are nevoie de o strategie de securitate realistă, transparentă și sustenabilă financiar”. „Ca de obicei cum suntem mințiți cu toții: “Diaspora ne salvează”, acuma tot așa vom spune și noi “veniți dragii noștri acasă, căci voi ați votat regimul galben, voi veniți în prima linie de apărare a patriei să ne salvați de război””, a scris ea pe o rețea de socializare.
Doctorul în științe politice Aurelia Peru s-a întrebat dacă „oare nu exagerează guvernarea cu pregătirea țării pentru scenarii „apocaliptice”?”.
„Documentul a aprins spiritele în mediul online, dar și în diaspora, o importantă sursă de susținere a guvernării. (…) Pentru soții și mamele care au băieți, asemenea vești reprezintă o sursă reală de anxietate. (…) De acum înainte, amenințările hibride vor fi invocate în fiecare știre, bănuiesc. (…) În acest context, vreau să vă reamintesc despre experimentul psihologului și medicului Avicenna, de acum aproape 2.000 de ani. (…) Avicenna a plasat un miel și un lup în țarcuri apropiate, separate doar de un gard de lemn destul de solid încât lupul să nu poată ajunge la miel, dar să se vadă și să se simtă reciproc. Lupul a rămas agitat, a mârâit, a încercat continuu să ajungă la miel. După mai puțin de o săptămână, mielul — care era perfect sănătos la început — a murit doar din cauza terorii, a stresului și a epuizării psihice, deși nu a fost atins fizic nici măcar o dată”, a menționat Peru.
Menționăm că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Prevederea se regăsește într-un proiect al Ministerului Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.
Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.
Proiectul se află în etapa de consultări. Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.
O nouă companie aeriană își începe activitatea în Republica Moldova. Polaris va opera, din noiembrie, zboruri regulate din Chișinău spre șapte destinații. Prima cursă este programată pe 5 noiembrie, spre Istanbul, anunță Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău.
Celelalte șase rute vor fi lansate între 18 și 21 noiembrie. Zborurile spre Bologna, Verona și Praga vor începe pe 18 noiembrie, cele spre Milano pe 19 noiembrie, iar cele spre Roma și Dublin pe 20 și, respectiv, 21 noiembrie.
Primele curse vor fi operate cu un Airbus A321, înmatriculat în Republica Moldova cu numărul ER-PAG. Compania intenționează să adauge ulterior în flotă un Airbus A320, precizează Aeroportul.
Polaris a anunțat, anterior, că biletele pentru prima cursă, programată pe 5 noiembrie spre Istanbul, pornesc de la 39 de euro. Pentru celelalte șase destinații, compania a anunțat tarife de la 35 de euro.
Orarul, frecvența curselor și mai multe informațiile despre bilete și costuri pot fi consultate pe site-ul companiei.
***
Amintim că, la sfârșitul lunii iunie 2026, un canal de Telegram specializat în aviația civilă a anunțat că, în curând, pe piața moldovenească ar putea apărea o nouă companie aeriană – Polaris, care se află în proces de obținere a autorizațiilor necesare. Ulterior, Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat pentru NM că Polaris este în proces de obținere a Certificatului de Operator Aerian, document necesar pentru operarea zborurilor comerciale. Detalii AICI.
Pe 1 iulie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a declarat că nu cunoaște nimic despre această companie aeriană. Întrebat despre informațiile potrivit cărora în spatele acesteia s-ar afla fostul premier Dorin Recean, ministrul a răspuns: „Nu cunosc nimic despre astfel de date”. Detalii AICI. Ulterior, fostul premier, Dorin Recean, a respins public informațiile potrivit cărora ar avea legături cu Polaris. Detalii AICI.
Și Polaris a negat că ar avea legături cu Recean. Compania a declarat că a fost înregistrată pe 2 ianuarie 2026, având ca obiect de activitate transportul aerian de pasageri și mărfuri. „Asociații companiei sunt Anatolie Damaschin 50%, Gicu Răducan 25% și Guram Gvedasvili 25%, iar beneficiarul efectiv, declarat conform legii, este Anatol Damaschin. Manager responsabil este Răducan Gicu, cu o experiență de 10 ani în domeniul aviației civile și 13 ani în domeniul transporturilor”, a spus compania. Potrivit TVR Moldova, Gicu Răducan este fiul fostului președinte al Consiliului Concurenței, Marcel Răducan. Marcel Răducan a fost și ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, precum și deputat din partea PDM. Detalii AICI. Potrivit Ziarul de Gardă, Guram Gvedașvili este fiul unui antreprenor originar din Georgia, stabilit în anii ’90 în R. Moldova, unde deține mai multe companii, iar Anatolie Damaschin este un tânăr de 24 de ani, cu o afacere în domeniu transportului terestru care înregistrează pierderi de sute de mii de lei.
Pe 29 octombrie, Autoritatea Aeronautică Civilă a confirmat, într-un răspuns pentru NewsMaker, că a emis Certificatul de Operator Aerian pentru Polaris Aviation Group. Documentul, eliberat pe 26 octombrie, îi permite companiei să efectueze zboruri comerciale de pasageri și mărfuri. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Înainte de a ajunge la guvernare, Vasile Tofan pleda pentru reforme de șoc în stilul președintelui argentinian Javier Milei. Primele 100 de zile ale guvernului său au fost însă marcate mai degrabă de taxe noi, gaze mai scumpe, compensații și sfaturi de a dormi în pulover. Pe 5 noiembrie, Tofan va prezenta bilanțul activității cabinetului său, în contextul publicării raportului Comisiei Europene privind extinderea UE. NewsMaker a analizat ce a reușit să facă premierul, la ce idei a renunțat și care dintre ele au rămas doar la nivel de declarații răsunătoare și postări pe Facebook.
Principala sarcină a lui Tofan este să ridice economia Moldovei „din genunchi”. Redresarea economiei era o prioritate și pentru predecesorul său, Alexandru Munteanu, care a demisionat după o serie de scandaluri, pe fondul discuțiilor despre o reformă fiscal-bugetară extrem de nepopulară.
Politica fiscal-bugetară (PFB) propusă de guvernul Munteanu nu a mulțumit aproape pe nimeni, nici pe adepții politicilor economice de dreapta, nici pe reprezentanții taberei de stânga. Lui Tofan i-a revenit sarcina de a îndrepta situația.
Imediat după învestirea noului cabinet, premierul a promis că va prezenta proiectul politicii fiscal-bugetare în trei săptămâni și s-a ținut de cuvânt. Pe 6 august, Tofan și-a prezentat viziunea asupra reformei, iar pe 22 octombrie Parlamentul a adoptat în lectura a doua politica fiscal-bugetară pentru 2027.
Documentul prevede creșterea cotei TVA pentru hoteluri, restaurante și cafenele (HoReCa) de la 8% la 12% și a impozitului pe dividende de la 6% la 8%. De asemenea, TVA va fi aplicată coletelor din străinătate în valoare de până la 150 de euro. Măsura a fost deja supranumită „taxa pe Temu”, deși se aplică și comenzilor de pe alte platforme comerciale din străinătate. Ministerul Finanțelor estimează că aceste modificări vor aduce aproximativ 5,1 miliarde de lei în plus la bugetul de stat.
Între politica fiscal-bugetară a guvernului Tofan și propunerile cabinetului Munteanu sunt însă puține diferențe de fond, spune Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS „Viitorul”.
„Ea (politica fiscal-bugetară) este puțin mai bună decât ceea ce am văzut anterior. Dar nu are nimic revoluționar. Pur și simplu, introducerea taxelor suplimentare va fi mai blândă. Statul continuă să funcționeze în regim de urgență și de criză”, a explicat expertul.
Potrivit lui Ioniță, principala așteptare de la Tofan este să atragă investiții și să stimuleze creșterea economică. Prioritățile bugetare au rămas însă aproape aceleași, iar o parte importantă din fonduri merge în continuare către cheltuieli sociale.
„Și asta se face în detrimentul investițiilor. Așa a fost mereu. În toate guvernele. Mi se pare că Tofan are o libertate de acțiune foarte limitată. El pune în aplicare voința politică a PAS și nu reglementează politica socială”, consideră expertul.
Și analistul politic Ian Lisnevschi spune că Tofan nu are suficient control asupra propriului guvern.
„El (Vasile Tofan) practic nu controlează guvernul. Se creează impresia că nimeni nu-l ascultă. El declară una, iar apoi totul se întâmplă altfel. De exemplu, cât s-a vorbit despre reducerea aparatului de stat. În fapt, nu vedem asta. Același lucru este valabil și pentru celelalte idei ale sale”, a conchis Lisnevschi.
Tofan are însă câteva idei pentru a aduce mai mulți bani la buget. Chiar la prima ședință a noului guvern, când a primit în dar un tricou cu sigla cabinetului, premierul a propus ca astfel de tricouri și alte suveniruri cu însemnele guvernului să fie vândute, iar banii încasați să meargă la bugetul de stat.
Premierul a propus și valorificarea terenului pe care se află Penitenciarul nr. 13. În opinia lui Tofan, un teren atât de valoros ar trebui să aducă venituri statului. Acolo s-ar putea construi, de exemplu, un hotel sau „altceva care să aducă venituri la buget”, susține oficialul.
De la noul premier se așteaptă, înainte de toate, un salt economic, spune Angela Colațchi, doctor în științe politice. În condițiile actuale însă, un astfel de salt va fi greu de realizat, consideră ea.
„Și el este necesar. Dar este imposibil într-o țară cu un nivel ridicat de nemulțumire. Iar cu asemenea creșteri galopante ale prețurilor, acest lucru este inevitabil. Guvernul nu este responsabil de prețuri, dar este responsabil de o politică socială echilibrată”, a declarat experta.
Tofan a venit cu propuneri neobișnuite atât pentru a atrage investiții, cât și pentru a depăși criza energetică. În septembrie, premierul s-a întâlnit cu miliardarul rus Igor Makarov, fondatorul companiei ITERA, redenumită ulterior ARETI. Makarov a fost vizat de sancțiuni occidentale. După ce a renunțat la cetățenia rusă în 2022, o parte dintre sancțiuni au fost ridicate. Altele rămân în vigoare, printre care cele impuse de Canada.
La ședința Parlamentului din 23 septembrie, convocată de urgență, Guvernul a cerut instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. În cadrul ședinței, deputatul Igor Dodon l-a întrebat pe premier de ce s-a întâlnit cu Makarov.
„Domnul Makarov nu a venit întâmplător la Chișinău. Este un om cu o istorie interesantă. Are cetățenia Republicii Moldova. Este omul care livrează gaze turkmene în Europa. Și chiar vrea să ne ajute. Ne-a cerut să identificăm obiectivele unde poate ajuta prin acțiuni caritabile. Noi muncim mult, în loc să stăm și să așteptăm vremuri mai bune”, a spus Tofan.
Apariția oligarhului rus, dispus să ajute Moldova „pur și simplu”, a stârnit o reacție sceptică și un val de critici la adresa guvernului. Ulterior, Tofan a declarat că intenționează să caute gaze ieftine „oriunde, numai nu la Putin”.
Gazele au fost una dintre principalele teme ale discuțiilor noului premier cu țările vecine. Republica Moldova a cumpărat deja gaze din Ucraina la un preț mai mic decât până acum. De anul viitor, țara ar urma să importe gaze și din România, din Neptun Deep, cel mai mare zăcământ din Marea Neagră. Și gazele din România ar urma să coste mai puțin, datorită cheltuielilor mai mici de transport.
Aceste „succese în domeniul gazelor” au devenit cunoscute în contextul întâlnirilor lui Tofan cu omologii săi din Ucraina și România. Pe 26 octombrie, premierul moldovean a vizitat Kievul, iar a doua zi, pe 27 octombrie, noul premier român, Luca Niculescu, a venit la Chișinău.
Dar, în timp ce Tofan vorbea despre achiziții mai avantajoase și gaze mai ieftine din țările vecine, consumatorii moldoveni s-au confruntat cu scumpiri bruște. De la instalarea guvernului său, tarifele la încălzire au crescut cu peste 50%, în funcție de furnizor, iar cele la gaze pentru consumatorii finali, cu aproape 80%.
„Tofan va intra în istorie ca premierul în timpul căruia gazele s-au scumpit de două ori într-o lună”, a conchis Ian Lisnevschi.
Expertul economic Veaceslav Ioniță se îndoiește însă de eficiența actualului sistem de achiziție a gazelor. „Cumpărăm gaze cu 30% peste prețul mediu. De ce nu avem contracte pe termen lung? De ce nu există concurență între furnizori?”, întreabă expertul.
Scumpirea gazelor și a încălzirii i-a pus lui Tofan o nouă sarcină – cum să ajute populația să plătească facturile mai mari. Premierul, care pledase pentru reducerea drastică a rolului statului, a fost nevoit să-și revizuiască substanțial planurile inițiale.
La începutul mandatului, Tofan avertiza că guvernul nu va putea menține compensațiile pentru energie la nivelul de până atunci. Ulterior, cabinetul și-a revizuit poziția. În acest sezon de încălzire, mai multe persoane vor primi compensații, iar suma totală destinată acestora va depăși 2,6 miliarde de lei. Din bugetul de stat vor fi alocate 550 de milioane de lei, iar restul va fi acoperit de donatorii externi.
Schimbarea de poziție a stârnit discuții despre o orientare neașteptată a lui Tofan spre stânga. Înainte de a intra în guvern, acesta era cunoscut pentru viziunile sale economice de dreapta liberală și pentru susținerea reformelor radicale de piață. Cu puțin timp înainte de a fi propus pentru funcția de premier, Tofan a scris într-o postare amplă pe Facebook că Moldova are nevoie de reforme de șoc, în stilul președintelui argentinian Javier Milei.
Odată ajuns în fruntea Guvernului, Tofan a luat însă decizii mai apropiate de o politică economică de stânga. Premierul, care pledase pentru reducerea drastică a cheltuielilor statului, a menținut și a extins sprijinul social.
„Mi se pare că Tofan abia acum a început să înțeleagă cât de complicat este totul. Cred că și-ar revizui tezele [după ce a dobândit experiență reală de guvernare]”, a remarcat Angela Colațchi.
Politoloaga mai spune că, pe fondul crizei regionale, diferențele dintre stânga și dreapta devin tot mai greu de distins în deciziile politicienilor, inclusiv în cele ale lui Tofan.
„Politicienii de dreapta folosesc idei de stânga în politica socială, iar politicienii de stânga folosesc metodele dreptei pentru a redresa economia”, a concluzionat experta.
Tofan are mai multe apariții publice decât predecesorul său și comentează frecvent subiectele de actualitate. Unele dintre declarațiile sale au devenit deja meme pe rețelele sociale.
Pe 23 septembrie, când Guvernul a cerut în Parlament instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, premierul i-a îndemnat pe credincioși să se roage ca războiul din Orientul Mijlociu să se încheie cât mai repede și ca Moldova să aibă o iarnă caldă. Îndemnul a stârnit reacții ironice pe rețelele sociale.
Sfaturile lui Tofan despre cum să reducem consumul de căldură au stârnit și mai multe glume. Premierul a spus că e firesc să fie mai răcoare în apartament și a povestit că, pe vremea când locuia în Țările de Jos, dormea în pulover.
După această declarație, pe rețelele sociale au circulat numeroase meme și fotografii cu Tofan și alți membri ai Guvernului îmbrăcați în pulovere.
Dacă în politica economică, Tofan și-a moderat pozițiile inițiale și s-a apropiat, într-o anumită măsură, de stânga, atunci în privința reformei administrativ-teritoriale, premierul continuă să susțină schimbări mai radicale.
Încă înainte de a fi numit premier, Tofan pleda pentru o reorganizare amplă a administrației locale și considera prea prudente propunerile guvernelor precedente.
Pe 1 octombrie, premierul a prezentat o nouă concepție privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Mai puțin radicală decât proiectul inițial al lui Tofan, concepția prevede totuși desființarea raioanelor, care formează în prezent al doilea nivel al administrației publice locale. Acestea ar urma să fie înlocuite cu trei regiuni mari – Nord, Centru și Sud.
Totodată, municipiile Chișinău și Bălți, precum și autonomia Găgăuzia vor rămâne unități administrative separate. Statutul de municipiu îl va primi și Taraclia.
Angela Colațchi consideră că încheierea acordului cu Ucraina privind cooperarea tehnico-militară este una dintre principalele realizări ale guvernului Tofan.
Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, acordul va permite consolidarea protecției spațiului aerian al Moldovei și a securității cetățenilor săi. Opoziția, dimpotrivă, a criticat înțelegerile, declarând că acestea amenință statutul de neutralitate al țării.
Totodată, cazurile de încălcare a spațiului aerian al Moldovei de către drone nu au făcut decât să se înmulțească.
Integrarea europeană rămâne una dintre principalele priorități ale guvernelor formate de PAS. Cabinetul lui Tofan nu a făcut excepție.
În primele 100 de zile de activitate ale acestuia, Moldova a deschis două clustere importante de negocieri cu Uniunea Europeană – „Piața internă” și „Competitivitate și piață incluzivă”.
Analistul politic Ian Lisnevschi consideră însă că este încă prea devreme ca deschiderea în sine a clusterelor de negocieri să fie trecută pe lista realizărilor guvernului. Principala încercare va începe în etapa următoare, când legile adoptate vor trebui aplicate în practică.
„Deschiderea clusterelor presupune adoptarea în continuare a unor legi. Dar nu este suficient să fie votate în Parlament, este necesară implementarea ulterioară a acestor legi. Punerea lor în practică. Nu este suficient să fie adoptate, ele trebuie să funcționeze”, a explicat expertul.
O altă temă importantă este posibila separare a Republicii Moldova și a Ucrainei în procesul de aderare la UE.
Până acum, cele două țări au avansat împreună spre aderare. La nivel european se discută însă tot mai mult despre posibilitatea ca fiecare țară să avanseze în ritmul său. Kievul se opune categoric acestui scenariu.
În timpul vizitei în Ucraina, Tofan a vorbit despre „viitorul european comun” al celor două țări, lăsând să se înțeleagă că, în viziunea Chișinăului, Republica Moldova și Ucraina ar urma să avanseze în continuare împreună spre aderarea la UE.
În acest context, Tofan va prezenta bilanțul primelor 100 de zile de guvernare, la o zi după publicarea raportului Comisiei Europene. Progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la UE sunt însă doar o parte din acest bilanț.
Experții consultați de NM au identificat cu greu realizări importante ale guvernului Tofan în primele 100 de zile de mandat. „Din păcate, deocamdată nici măcar nu văd să fi fost pusă baza unor succese viitoare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Ian Lisnevschi admite că Tofan ar putea fi încă în etapa de elaborare a unei strategii mai ample de ieșire din criză, care să explice publicului cum intenționează Guvernul să rezolve problemele acumulate. „Totuși, deocamdată nu vedem o astfel de strategie”, a conchis expertul.
Pentru Angela Colațchi, 100 de zile sunt prea puține pentru a evalua cât de eficient lucrează noul guvern și în ce măsură poate schimba situația din țară. „Este timpul de care noua echipă, noul premier au nevoie pentru a se acomoda. Pentru a-și stabili prioritățile. Pentru a-și defini sarcinile”, a remarcat experta.
Prioritățile noului cabinet se vor vedea mai clar în proiectul bugetului de stat pentru 2027, consideră Angela Colațchi. Proiectul va arăta pentru care dintre schimbările promise Guvernul este gata să aloce bani. Abia atunci se va vedea și cât din programul de reforme în stilul lui Javier Milei se regăsește în politica lui Vasile Tofan și cât a rămas doar în vechile sale postări de pe Facebook.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
Pentru companiile din Republica Moldova, gestionarea deșeurilor înseamnă astăzi mai mult decât respectarea unor cerințe legale. Aceasta presupune responsabilități, costuri, raportări și, mai ales, nevoia de a găsi soluții eficiente pentru colectarea și valorificarea deșeurilor.
În acest context, sistemele colective de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) au devenit parteneri importanți pentru mediul de afaceri, preluând și organizând îndeplinirea obligațiilor de mediu delegate de producători și importatori.
Moldcontrol oferă companiilor posibilitatea de a gestiona, printr-un singur sistem colectiv, responsabilitățile aferente tuturor celor șase fluxuri de deșeuri reglementate. În spatele acestui mecanism se află o rețea extinsă de puncte de colectare, parteneriate cu operatori autorizați și soluții practice pentru organizarea colectării, reciclării și valorificării deșeurilor.
Cum funcționează acest sistem în practică, ce avantaje aduce companiilor, care sunt rezultatele obținute până în prezent și ce provocări și oportunități de dezvoltare există în sector? Despre toate acestea discutăm cu Mihail Grecu, Director General al Moldcontrol.
Moldcontrol s-a dezvoltat constant, devenind un partener de încredere pentru numeroși producători și importatori din Republica Moldova. Care au fost factorii cheie care au contribuit la dezvoltarea organizației și la consolidarea încrederii mediului de afaceri în serviciile oferite?
Cred că dezvoltarea Moldcontrol se datorează, în primul rând, seriozității cu care ne-am respectat angajamentele și relațiilor construite în timp cu producătorii și importatorii. Încrederea nu se câștigă peste noapte, ci prin profesionalism, transparență și, mai ales, prin rezultate concrete.
De-a lungul anilor, am investit în consolidarea unei echipe de profesioniști cu experiență în protecția mediului, gestionarea deșeurilor și relația cu mediul de afaceri. Expertiza acestei echipe ne permite să răspundem nevoilor producătorilor și importatorilor, să ne adaptăm schimbărilor legislative și să dezvoltăm soluții practice, adaptate realităților pieței.
Consecvența este un alt factor important. Am crescut treptat, punând accent pe calitatea serviciilor, transparență și pe respectarea responsabilităților asumate. Pentru noi, relația cu membrii nu înseamnă doar îndeplinirea unor obligații contractuale, ci construirea unor parteneriate durabile, bazate pe profesionalism și încredere reciprocă.
Consider că faptul că producătorii continuă să aleagă Moldcontrol reprezintă cea mai importantă confirmare a muncii noastre. În același timp, este o responsabilitate care ne obligă să evoluăm permanent, să îmbunătățim serviciile și să rămânem un partener de încredere pentru mediul de afaceri.
Dincolo de îndeplinirea obligațiilor legale de mediu, companiile caută soluții simple și eficiente, care să le economisească timp și resurse. Ce avantaje concrete le oferă Moldcontrol producătorilor și importatorilor și ce face colaborarea cu organizația mai simplă și mai eficientă?
Unul dintre cele mai importante avantaje pe care le oferim este posibilitatea ca producătorii și importatorii să își gestioneze responsabilitățile pentru toate cele șase fluxuri de deșeuri prin intermediul unui singur sistem colectiv. Pentru companii, acest lucru înseamnă mai puțină complexitate administrativă, mai puține proceduri și o utilizare mai eficientă a timpului și a resurselor. În loc să colaboreze cu mai multe organizații pentru obligații diferite, membrii noștri beneficiază de o abordare integrată, printr-un singur partener.
Dincolo de această simplificare, oferim sprijin în procesul de raportare, consultanță privind obligațiile de mediu și organizăm colectarea și valorificarea deșeurilor în colaborare cu operatori autorizați. Ne dorim ca serviciile noastre să răspundă nu doar cerințelor legislative, ci și nevoilor practice ale companiilor.
Pentru noi, este important ca membrii să știe că au alături o echipă profesionistă pe care se pot baza, care le înțelege nevoile și îi poate sprijini atunci când apar situații care necesită soluții concrete.
Ne dorim ca producătorii să se poată concentra pe ceea ce știu să facă cel mai bine – dezvoltarea propriilor afaceri. Iar responsabilitățile de mediu încredințate Moldcontrol să fie gestionate cu profesionalism, eficiență și seriozitate.
Dincolo de serviciile oferite producătorilor și importatorilor, activitatea unui sistem colectiv trebuie să se reflecte în rezultate concrete pentru mediu. Care sunt cele mai importante realizări ale Moldcontrol și ce progrese ați înregistrat în ultimii ani în colectarea și valorificarea deșeurilor?
În ultimii ani, Moldcontrol a obținut rezultate importante, inclusiv unele în premieră pentru Republica Moldova. Împreună cu operatorii autorizați, am reușit să găsim soluții pentru gestionarea unor categorii de deșeuri pentru care țara noastră nu dispune încă de suficiente capacități de tratare și reciclare.
Am organizat, în premieră, exporturi de televizoare și monitoare CRT, tuburi fluorescente cu conținut de mercur și alte deșeuri electrice și electronice periculoase către instalații specializate din Uniunea Europeană.
În ultimele 25 de luni, peste 1.680.000 kg de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) au fost predate partenerilor autorizați din Uniunea Europeană, pentru tratare și reciclare.
Un alt rezultat important este exportul, în premieră, a aproximativ 50 de tone de uleiuri uzate pentru regenerare, un proces prin care acestea pot fi reintroduse în circuitul economic sub formă de resurse utile.
În paralel, am dezvoltat o rețea de peste 500 de puncte de colectare și am încheiat peste 20 de contracte de colaborare cu autoritățile publice locale. Împreună organizăm campanii de colectare a deșeurilor, oferind cetățenilor posibilități mai accesibile de a le preda separat și în condiții corespunzătoare.
Un loc aparte îl ocupă și „Școala Azaleya”, proiectul nostru educațional, prin care am ajuns la peste 15.000 de copii din aproximativ 100 de instituții școlare și preșcolare din întreaga țară. Este o investiție în formarea unor comportamente responsabile, ale cărei rezultate se vor vedea pe termen lung.
Pentru noi, aceste realizări reprezintă mai mult decât cantități de deșeuri colectate. Înseamnă soluții concrete acolo unde înainte nu existau, parteneriate durabile și contribuții reale la dezvoltarea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova.
Într-un domeniu în care responsabilitățile de mediu sunt tot mai complexe, iar piața sistemelor colective este în continuă schimbare, ce considerați că trebuie să le ofere un sistem colectiv producătorilor pentru a le câștiga și păstra încrederea pe termen lung?
Cred că, înainte de toate, producătorii au nevoie de stabilitate, corectitudine și siguranța că responsabilitățile de mediu pe care le încredințează unui sistem colectiv sunt gestionate corespunzător.
Noi privim relația cu membrii noștri ca pe un parteneriat pe termen lung. Înțelegem că fiecare companie are propriile nevoi și că, dincolo de un contract, contează sprijinul pe care îl primește și încrederea că se poate baza pe noi.
De aceea, acordăm o atenție deosebită respectării cerințelor legale, transparenței și continuității serviciilor oferite. Comunicăm deschis cu membrii noștri și căutăm soluții practice atunci când apar situații care necesită o abordare individuală.
Pentru mine, cel mai important este să fim consecvenți în ceea ce facem, să ne respectăm angajamentele și să continuăm să îmbunătățim serviciile oferite.
Încrederea se construiește în timp, dar se păstrează prin fapte. Iar noi ne dorim ca rezultatele activității noastre să vorbească de la sine.
Care sunt principalele provocări ale sistemului de responsabilitate extinsă a producătorului în Republica Moldova și ce schimbări considerați necesare pentru ca gestionarea deșeurilor să devină mai eficientă?
Sistemul de responsabilitate extinsă a producătorului din Republica Moldova este un domeniu în continuă dezvoltare. Cerințele legislative evoluează, țintele de colectare și valorificare cresc, iar producătorii și sistemele colective trebuie să se adapteze permanent.
Una dintre principalele provocări este infrastructura insuficient dezvoltată pentru tratarea și reciclarea anumitor categorii de deșeuri. În unele cazuri, suntem nevoiți să identificăm soluții în afara țării, ceea ce presupune costuri suplimentare și proceduri complexe.
La fel de important este să avem un cadru legislativ clar, stabil și predictibil, care să permită producătorilor și sistemelor colective să își planifice activitatea și investițiile pe termen lung. Este nevoie și de o colaborare mai strânsă între autorități, operatorii de gestionare a deșeurilor și mediul de afaceri.
O altă prioritate este dezvoltarea colectării separate și implicarea mai activă a cetățenilor. Putem avea obiective ambițioase, dar pentru a le atinge trebuie să existe infrastructura necesară și soluții accesibile de predare a deșeurilor.
Cred că progresul real vine atunci când cerințele legislative sunt însoțite de condiții practice pentru aplicarea lor. Noi încercăm să contribuim la acest proces prin experiența acumulată, parteneriatele dezvoltate și soluțiile pe care le oferim membrilor noștri.
Privind spre următorii ani, care sunt principalele priorități de dezvoltare ale Moldcontrol și ce proiecte aveți în vedere pentru a răspunde mai bine nevoilor producătorilor?
Ne propunem să continuăm dezvoltarea Moldcontrol, cu accent pe extinderea infrastructurii de colectare și tratare a deșeurilor, îmbunătățirea serviciilor oferite membrilor și identificarea unor noi soluții de reciclare și valorificare.
O prioritate importantă este digitalizarea proceselor de raportare și a comunicării cu membrii noștri. Am început deja să implementăm soluții în acest sens și vrem să simplificăm procedurile, astfel încât producătorii să economisească timp și să aibă acces mai rapid la informațiile de care au nevoie.
Vom continua să dezvoltăm parteneriatele cu autoritățile publice locale, să extindem rețeaua de puncte de colectare și să organizăm campanii care să faciliteze colectarea separată a deșeurilor și implicarea cetățenilor.
Educația ecologică rămâne o direcție importantă. Pe lângă dezvoltarea proiectului „Școala Azaleya”, avem în vedere lansarea unui al doilea proiect educațional, dedicat tinerilor și adulților, pentru a încuraja implicarea acestora în protecția mediului și adoptarea unor obiceiuri responsabile.
Pentru mine, dezvoltarea Moldcontrol înseamnă să construim pe rezultatele obținute, să investim în oameni și în soluții durabile și să fim pregătiți pentru cerințele de mâine.
Avem o echipă cu experiență, parteneriate solide și obiective clare. Ne dorim să rămânem un partener de încredere pentru producători și să contribuim activ la dezvoltarea economiei circulare în Republica Moldova.
Mihail Grecu este specialist în administrarea și dezvoltarea afacerilor, cu o experiență de aproximativ două decenii în domeniu. Din 2025, ocupă funcția de Director General al Moldcontrol, organizație care contribuie la dezvoltarea și implementarea soluțiilor de colectare, tratare și valorificare a deșeurilor în Republica Moldova.
Moldcontrol, fondată la 2 martie 2018, este un sistem colectiv de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) din Republica Moldova. Organizația oferă producătorilor și importatorilor soluții integrate pentru îndeplinirea obligațiilor de mediu aferente tuturor celor șase fluxuri de deșeuri reglementate, contribuind la dezvoltarea sistemelor de colectare, tratare și valorificare a deșeurilor.
Prin activitatea sa, Moldcontrol sprijină mediul de afaceri în îndeplinirea responsabilităților de mediu și promovează principiile economiei circulare și alinierea practicilor naționale la standardele europene.
O echipă a Administrației Generale Vamale din China desfășoară o misiune de audit în Republica Moldova pentru a evalua condițiile fitosanitare pentru exportul semințelor de struguri pe piața chineză. Informația a fost comunicată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) pe 4 noiembrie.
Potrivit ANSA, misiunea de audit are loc în perioada 1–6 noiembrie.
„Evaluarea constituie o etapă necesară pentru avansarea discuțiilor privind cerințele fitosanitare aplicabile exportului acestui produs în Republica Populară Chineză. Pe parcursul vizitei, cei trei experți chinezi examinează sistemul național de control fitosanitar. Întrevederile cu specialiștii ANSA vizează cadrul de reglementare, procedurile oficiale de inspecție și carantină fitosanitară, precum și măsurile de prevenire și control al organismelor dăunătoare. Programul include vizite de audit la un operator economic, pentru evaluarea proceselor de producție, a documentației, a trasabilității și a sistemului de management al calității. De asemenea, sunt prevăzute vizite la laboratoarele Centrului Național pentru Sănătatea Animalelor, Plantelor și Siguranța Alimentelor, pentru examinarea activităților de laborator relevante pentru controlul fitosanitar”, a comunicat ANSA.
Conform agenției, concluziile misiunii vor contribui la stabilirea pașilor următori în acest proces.
