Șase preoți din Chișinău, inclusiv Maxim Melinti, opriți din a oficia slujbe. Mitropolia Moldovei îi acuză de „nesupunere”

Șase preoți din Eparhia Chișinăului au fost opriți de a oficia cele sfinte. Decretele au fost semnate de mitropolitul Vladimir pe 11 noiembrie. Potrivit unui comunicat emis de Mitropolia Moldovei, clericii au fost eliberați din funcție după ce ar fi părăsit singuri și „fără temei” Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) și ar fi refuzat să se supună autorităților bisericești superioare.

„În urma părăsirii samavolnice și lipsite de temei canonic a Eparhiei Chișinăului din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, împreună cu nesupunerea față de autoritățile bisericești ierarhic-superioare și încălcarea jurământului depus la hirotonie, Direcția mitropolitană anunță deciziile ferm luate cu privire la cei implicați. Aceste măsuri au fost adoptate în scopul menținerii disciplinei și respectării canoanelor bisericești”, se arată în comunicatul emis de Mitropolia Moldovei.

Clerici eliberați din funcție și opriți de a oficia cele sfinte sunt:

  • Prot. mitr. Petru Storoja, paroh al bisericii „Sf. Irh. Nicolae” din mun. Chișinău, începând cu data de 5 decembrie 2023,
  • Preot Radu Storoja, cleric al bisericii „Sf. Irh. Nicolae” din mun. Chișinău, începând cu data de 5 decembrie 2023,
  • Prot. Eugen Maznic, cleric al bisericii „Sf. Irh. Nicolae” din mun. Chișinău, începând cu data de 5 decembrie 2023,
  • Protodiacon Marcel Rotari, cleric al bisericii „Sf. Irh. Nicolae” din mun. Chișinău, începând cu data de 5 decembrie 2023,
  • Prot. mitr. Maxim Melinti, paroh al bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Ghidighici, mun. Chișinău, începând cu data de 11 decembrie 2023,
  • Preot Vasile Manica, cleric al bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Ghidighici, mun. Chișinău, începând cu data de 11 decembrie 2023.

Mitropolia Moldovei anunță că o decizie definitivă cu privire la acțiunile anticanonice întreprinse de acești clerici va fi adoptată de către Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova, „marcând astfel un angajament al Bisericii de a păstra integritatea și disciplina canonică”.

Colaj NM

Amintim că preotul Maxim Melinti a anunțat pe 10 decembrie că biserica din satul Ghidighici, municipiul Chișinău, a aderat la Mitropolia Basarabiei. Preotul a spus că decizia a fost luată „la solicitarea creștinilor satului Ghidighici” și că „aderarea nu este un moft personal”. Potrivit lui Melinti, biserica rămâne cu același calendar, cu același stil vechi, și va marca aceleași sărbători.

***

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, aproximativ 50 de biserici au aderat la Mitropolia Basarabiei, iar tendința este una în creștere, a declarat pentru Radio Moldova secretarul Mitropoliei Basarabiei, Constantin Olariu.

Biserica Ortodoxă din Moldova își menține statutul în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, în pofida îndemnului unor preoți de a adera la Patriarhia Română. Între timp, alți preoți continuă să părăsească în mod independent Mitropolia Moldovei și să se alăture Mitropoliei Basarabiei. NM a povestit despre confruntarea dintre Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, „exodul” preoților și posibile scenarii de viitor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Găgăuzia nu mai este sub influența lui Șor? Constantinov: „Statul a făcut totul”

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, a declarat că nu mai vede influența lui Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova, în această regiune. La ediția din 5 noiembrie a emisiunii „Novaya nedelea” de la TV8, Constantinov a spus că „statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică”.

În timpul emisiunii, prezentatorul TV l-a întrebat pe Constantinov dacă este posibil ca astăzi Găgăuzia să iasă din influența lui Șor și să înceapă un dialog cu autoritățile de la Chișinău.

„Sunt în totalitate sigur că statul a făcut totul pentru a-l exclude din Găgăuzia sau chiar din republică. Eu nu văd aici, deja nimeni nu vede acțiunile lui Șor aici. Se pare deja că nici organele republicii nu văd”, a fost răspunsul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei.

La precizarea dacă într-adevăr nu mai vede influența lui Șor în Găgăuzia, Constantinov a răspuns: „Nu”.

***

Actualmente, Găgăuzia este condusă preponderent de exponenți ai politicianului fugar Ilan Șor, care este condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde de justiție în Rusia. Șor a început să controleze practic autonomia după ce candidata sa, Evghenia Guțul, a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan din 2023. Astfel, relația dintre Comrat și Chișinău este una tensionată, marcată de acuzații reciproce.

Între timp, în august 2025, magistrații Judecătoriei Chișinău au condamnat-o pe Evghenia Guțul la 7 ani de închisoare, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută în penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Pe 23 octombrie 2025, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a fost la Comrat pentru discuții cu conducerea autonomiei găgăuze, vizând organizarea viitoarelor alegeri și dialogul cu Chișinăul, potrivit presei locale. După vizită, Constantinov a declarat că „serviciul de securitate a dorit să afle situația din Găgăuzia, inclusiv starea de spirit după alegeri (nota red. parlamentare)”. „Alegerile s-au încheiat și nu are rost să discutăm despre modul în care s-au desfășurat. Greșeli apar în toate alegerile”, a adăugat el. Totodată, Adunarea Populară a aprobat componența reprezentanților săi în grupul de lucru pentru funcționalitatea regiunii, a informat Constantinov.

De menționat că mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie. Potrivit Statutului Găgăuziei (echivalentul Constituției), alegerile pentru noua Adunare Populară trebuie organizate în prima duminică după expirarea mandatului precedent. Prin urmare, scrutinul ar trebui să aibă loc pe 16 noiembrie. Data este aprobată de Adunarea Populară, însă acest lucru nu s-a întâmplat până acum, deși termenul limită a fost 16 septembrie — cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri.

***

Dmitrii Constantinov a fost ales în funcția de președinte al Adunării Populare a Găgăuziei în februarie 2022.

În aprilie 2024, Constantinov a rămas fără pașaport diplomatic, după ce a revenit din Rusia, unde s-a întâlnit cu politicianul condamnat pentru fraudă bancară, Ilan Șor. La întrevederea, la care a participat și bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost anunțată crearea blocului politic „Victoria”, condus de Șor.

Totuși, în mai 2025, Judecătoria Chișinău a obligat Ministerul Afacerilor Externe să restituie pașaportul diplomatic președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Dimitri Constantinov. Decizia a fost pronunțată de către un complet de judecată de la sediul sectorului Râșcani, care i-a dat dreptate lui Constantinov.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: