Viață

Șase preoți din Chișinău, inclusiv Maxim Melinti, opriți din a oficia slujbe. Mitropolia Moldovei îi acuză de „nesupunere”

Ecaterina Arvintii
| 11 decembrie, 2023
15:39

Șase preoți din Eparhia Chișinăului au fost opriți de a oficia cele sfinte. Decretele au fost semnate de mitropolitul Vladimir pe 11 noiembrie. Potrivit unui comunicat emis de Mitropolia Moldovei, clericii au fost eliberați din funcție după ce ar fi părăsit singuri și „fără temei” Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) și ar fi refuzat să se supună autorităților bisericești superioare.

„În urma părăsirii samavolnice și lipsite de temei canonic a Eparhiei Chișinăului din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, împreună cu nesupunerea față de autoritățile bisericești ierarhic-superioare și încălcarea jurământului depus la hirotonie, Direcția mitropolitană anunță deciziile ferm luate cu privire la cei implicați. Aceste măsuri au fost adoptate în scopul menținerii disciplinei și respectării canoanelor bisericești”, se arată în comunicatul emis de Mitropolia Moldovei.

Clerici eliberați din funcție și opriți de a oficia cele sfinte sunt:

Prot. mitr. Petru Storoja, paroh al bisericii „Sf. Irh. Nicolae” din mun. Chișinău, începând cu data de 5 decembrie 2023,
Preot Radu Storoja, cleric al bisericii „Sf. Irh. Nicolae” din mun. Chișinău, începând cu data de 5 decembrie 2023,
Prot. Eugen Maznic, cleric al bisericii „Sf. Irh. Nicolae” din mun. Chișinău, începând cu data de 5 decembrie 2023,
Protodiacon Marcel Rotari, cleric al bisericii „Sf. Irh. Nicolae” din mun. Chișinău, începând cu data de 5 decembrie 2023,
Prot. mitr. Maxim Melinti, paroh al bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Ghidighici, mun. Chișinău, începând cu data de 11 decembrie 2023,
Preot Vasile Manica, cleric al bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Ghidighici, mun. Chișinău, începând cu data de 11 decembrie 2023.

Mitropolia Moldovei anunță că o decizie definitivă cu privire la acțiunile anticanonice întreprinse de acești clerici va fi adoptată de către Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova, „marcând astfel un angajament al Bisericii de a păstra integritatea și disciplina canonică”.

Amintim că preotul Maxim Melinti a anunțat pe 10 decembrie că biserica din satul Ghidighici, municipiul Chișinău, a aderat la Mitropolia Basarabiei. Preotul a spus că decizia a fost luată „la solicitarea creștinilor satului Ghidighici” și că „aderarea nu este un moft personal”. Potrivit lui Melinti, biserica rămâne cu același calendar, cu același stil vechi, și va marca aceleași sărbători.

***

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, aproximativ 50 de biserici au aderat la Mitropolia Basarabiei, iar tendința este una în creștere, a declarat pentru Radio Moldova secretarul Mitropoliei Basarabiei, Constantin Olariu.

Biserica Ortodoxă din Moldova își menține statutul în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, în pofida îndemnului unor preoți de a adera la Patriarhia Română. Între timp, alți preoți continuă să părăsească în mod independent Mitropolia Moldovei și să se alăture Mitropoliei Basarabiei. NM a povestit despre confruntarea dintre Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, „exodul” preoților și posibile scenarii de viitor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, decret, ghidighici, Maxim Melinti, mitropolia moldovei, mitropolitul vladimir, preoți, șase preoți, sfinte, slujbe, top

Știri similare

Bani

Moldova „nu mai poate fi șantajată prin gaz”: Junghietu a numărat reușitele ministerului Energiei din ultimii 4 ani

Transnistria

MMZ, cu autorizație pentru gestionarea deșeurilor până în 2026. Biroul de reintegrare: „Periodic își reia activitatea de producere”

Viață

„Am văzut speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu”. Stamate, reacție la perchezițiile din ancheta amnistiei

Mihaela Conovali
| 23 octombrie, 2025
17:11

Fosta deputată Olesea Stamate, exclusă anterior din PAS în contextul scandalului legat de legea amnistiei, a declarat că nici ea, nici tatăl ei nu sunt vizați în perchezițiile care au avut loc pe 23 octombrie. Precizarea a fost făcută după ce au apărut informații pe online conform cărora în acțiuni ar fi vizat tatăl ei. Stamate a spus că atât ea, cât și tatăl ei sunt deschiși să contribuie la desfășurarea anchetei și a menționat că „este bine că organele de drept acționează”, pentru că „oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie”.

„Este bine că organele de drept acționează și sper că își vor face bine meseria, iar oamenii vor înțelege în sfârșit ce a fost cu adevărat cu acea amnistie. În comunicatul CNA este clar punctat că acțiunile au loc în legătură cu cercetarea faptelor legate de aplicarea legii amnistiei și a articolelor 91 și 92 din Codul Penal. Deținuții de la care a pornit scandalul au fost eliberați exact în baza prevederilor codului penal, prevederi modificate la inițiativa Ministerului Justiției, la care eu n-am avut nicio tangență. În al doilea rând, de aplicarea acestora au fost responsabili judecători, angajații instituției penitenciare și alții. (…) Aștept și eu, alături de cetățenii acestei țări, concluziile anchetei penale”, a scris Stamate pe Facebook.

Totodată, ea a menționat că, în legătură cu aceste percheziții, au apărut mai multe speculații. „În legătură cu acțiunile de astăzi am văzut mai multe minciuni și speculații, inclusiv ce îl vizează pe tatăl meu. Precizez că nici el, nici eu, nu suntem vizați nicidecum de aceste acțiuni și suntem deschiși să contribuim la desfășurarea anchetei, în cazul în care se va solicita acest lucru”, a menționat Stamate.

Menționăm că un canal de Telegram a scris că printre persoanele vizate în perchezițiile efectuate pe 23 octombrie „ar figura și tatăl fostei ministre a justiției și deputate PAS, Olesea Stamate”.

***

Menționăm că, în dimineața zilei de 23 octombrie, în mai multe locații din Republica Moldova au avut loc percheziții într-o cauză penală ce vizează posibile fapte de corupție în procesul de amnistiere. Acțiunile au fost desfășurate de ofițerii Procuraturii Anticorupție, ai Centrului Național Anticorupție și ai Inspectoratului Național de Investigații. Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au precizat că, în urma perchezițiilor, au fost ridicate „mai multe documente și alte obiecte relevante pentru anchetă”.

Între timp, pentru ProTV Chișinău, conducerea Procuraturii Anticorupție a declarat că perchezițiile au fost efectuate la unii angajați și ex-angajați ai Penitenciarului nr.17 Rezina, dar și la unii angajați și ex-angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, inclusiv la alte persoane tangențial, foști deținuți din penitenciar.

***

Amintim că, în martie 2025, a izbucnit un scandal după ce Iurie Radulov și Alexandru Sinigur, condamnați la închisoare pe viață, au fost eliberați condiționat. Politicieni și canale anonime de Telegram au acuzat autoritățile că au eliberat infractori deosebit de periculoși și au sugerat că legea amnistiei din 2021 ar fi în interesul deputatei PAS Olesea Stamate, al cărui tată a fost avocatul unuia dintre inculpații eliberați condiționat.

În total, nouă persoane condamnate la închisoare pe viață au fost eliberate condiționat, în baza Legii amnistiei și a Codului penal, ceea ce a provocat un scandal în societate. Partidul de guvernare a exclus-o din rândurile sale pe Olesea Stamate, atunci deputată, acuzând-o că a introdus trei amendamente la lege care au permis eliberarea condamnaților. Stamate a respins acuzațiile. Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

În urma scandalului, premierul Dorin Recean l-a demis pe directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Parlamentul a modificat de urgență legea, iar Ministerul Justiției a inițiat o anchetă pentru a identifica lacunele legislative care au permis eliberările controversate.