Biserica „Sf. Dumitru”

Biserica pro-rusă din Moldova se orientează spre România? Explicăm „exodul” preoților și analizăm posibilele scenarii

Biserica Ortodoxă din Moldova își menține statutul în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, în pofida îndemnului unor preoți de a adera la Patriarhia Română. Între timp, alți preoți continuă să părăsească în mod independent Mitropolia Moldovei și să se alăture Mitropoliei Basarabiei. NM vă povestește despre confruntarea dintre Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, „exodul” preoților și posibile scenarii de viitor.

„Nu se va discuta aderarea la Patriarhia Română”

Pe 11 noiembrie, preotul Bisericii „Sf. Dumitru”, părintele Pavel (Pavel Borșevschi), a publicat o adresare către șeful Bisericii Ortodoxe din Moldova, Mitropolitul Vladimir (Nicolae Cantarean) în care solicita aderarea la Biserica Ortodoxă Română. Pe 16 noiembrie,  Biserica Ortodoxă din Moldova a organizat o ședință cu protopopii și stareții mănăstirilor, la care s-a decis menținerea statutului actual al bisericii.

„La ședință a fost luată o decizie conform căreia Biserica Ortodoxă din Moldova își menține statutul actual. Clerul și poporul rămân credincioși Bisericii Ortodoxe din Moldova și Mitropolitului Vladimir. Solicitarea aderării Bisericii Ortodoxe a Moldovei la Patriarhia Română nu va fi discutată”, a declarat reprezentantul Bisericii Ortodoxe din Moldova Ioan Moșneguțu.

„Patriarhul Kiril nu îmi este șef”

Acum Biserica Ortodoxă din Moldova se află sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. În 1992, după ce Moldova și-a câștigat independența, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a declarat Biserica Ortodoxă din Moldova parte autonomă a Bisericii Ortodoxe Ruse. Conform tomosului (decret bisericesc – NM), semnat în 1994 de Patriarhul Alexei al II-lea, Biserica Ortodoxă din Moldova este independentă în treburile bisericești-administrative, bisericești-economice, bisericești-educative și bisericești-civile, dar rămâne sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei.

În adresarea sa, Pavel Borșevschi a menționat relațiile dificile cu Rusia din cauza războiului declanșat în Ucraina și a subliniat că șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kiril (Vladimir Gundiaev), după invazia rusă, a devenit o persoană angajată politic și nu un mentor spiritual al bisericii. Într-adevăr, de la începutul războiului din Ucraina, Patriarhul Kiril și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru invazie și a reiterat narațiunile autorităților ruse.

Borșevschi a menționat că majoritatea preoților și enoriașilor Bisericii „Sf. Dumitru” și ai bisericilor din sectorul Botanica al Capitalei, în general, sunt de acord cu această solicitare. Cu toate acestea, adresarea este semnată doar de către părintele Pavel.

Pavel Borșevschi este destul de cunoscut în cercurile bisericești. El a acordat în repetate rânduri interviuri pentru mass-media. NM a vorbit cu Borșevschi anterior despre războiul din Ucraina și poziția bisericii referitor la această problemă. Atunci el a declarat că Patriarhul Kiril „nu îi este șef”, deoarece „i-a întors spatele lui Hristos”.

„Scrisoarea nu a funcționat”?

„Scrisoarea Mitropolitului Vladimir, adresată Patriarhului Kiril în care se afirmă că poporul nostru de origine latină nu are nimic comun cu russkii mir, ne dă curaj să credem că acum ca niciodată e momentul potrivit să reparăm greșelile istorice și să ne repunem în demnitatea de care am fost lipsiți de ocupația rusească”, a menționat părintele Pavel în adresarea sa.

Scrisoarea în cauză a Mitropolitului Vladimir către Patriarhul Chiril a fost expediată la începutul lunii septembrie și a provocat rezonanță în societate. Înainte de această scrisoare, Vladimir nu a numit Rusia drept stat agresor și a continuat să coopereze strâns cu Moscova. În scrisoare, însă el a demonstrat o poziție clară împotriva războiului și a descris, de asemenea, problemele cu care se confruntă Biserica Ortodoxă din Moldova. Printre acestea se numără sprijinul slab din partea Bisericii Ortodoxe Ruse, inclusiv financiar, plecarea preoților la Mitropolia Basarabiei și scăderea nivelului de încredere în biserica din Moldova în ansamblu.

Expertul în teologie și mass-media, Victor Gotișan, a remarcat că scrisoarea mitropolitului Vladimir trebuia să cheme la calm clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova. „Dar din câte înțelegem, nu a funcționat. Mai mult, scrisoarea a avut efect invers – a complicat situația și i-a forțat pe unii preoți să vorbească și mai îndrăzneț despre dorința lor de a părăsi Biserica Ortodoxă Moldovenească și de a se alătura Mitropoliei Basarabiei”, a spus Gotișan.

Nu a existat nicio reacție din partea Rusiei, sau cel puțin nici un răspuns la scrisoare nu a ajuns în spațiul public. Pe 24 octombrie, NM a trimis o solicitare Bisericii Ortodoxe Ruse pentru a afla dacă a existat un răspuns de la Moscova și care este esența acestuia. Însă nu am primit niciun răspuns. Fostul deputat al Partidului Creștin Democrat Vlad Cubreacov, care este un apropiat al Mitropoliei Basarabiei, a menționat că un răspuns de la Moscova ar ajuta la înțelegerea multor probleme: „Este nevoie de o doză de transparență aici – pentru o evaluare obiectivă a ceea ce se întâmplă cu adevărat”.

Este posibilă o aderare la Biserica Română?

Moldova are deja o mitropolie subordonată Bisericii Ortodoxe Române – Mitropolia Basarabiei. Adică trecerea la Biserica Ortodoxă Română înseamnă o schimbare de mitropolie. Dacă Biserica Ortodoxă a Moldovei ar fi luat o astfel de decizie, atunci Mitropolitul Vladimir și-ar fi pierdut statutul, întrucât Mitropolia Basarabiei are deja un șef – Mitropolitul Petru. Mitropolia Moldovei și Biserica Ortodoxă Rusă nu-l recunosc și îl consideră schismatic.

„Singura soluție realistă, legală și canonică pe care o au preoții și parohiile, călugării și mănăstirile este accesul liber la Mitropolia Basarabiei”, consideră Cubreacov.

Este Biserica Ortodoxă din Moldova „în agonie”?

„Relațiile dintre Mitropolii nu au fost niciodată foarte bune sau prietenoase”, spune Gotișan. Acum, potrivit lui, situația s-a înrăutățit.

Unul dintre motivele agravării situației este că tot mai mulți preoți pleacă de la Biserica Ortodoxă a Moldovei la Mitropolia Basarabiei. De exemplu, în noiembrie 13 parohii au decis să-și schimbe Mitropolia. „Fenomenul de mutare a preoților de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei este în creștere și va continua să crească”, este sigur Cubreacov.

Biserica Ortodoxă a Moldovei, la rândul său, condamnă astfel de acțiuni ale reprezentanților clerului. Pe 25 octombrie, la o ședință a sinodului Bisericii Ortodoxe a Moldovei, șase preoți care au aderat la Mitropolia Basarabiei au fost eliberați din funcția de paroh, iar la o ședință din 15 noiembrie, alți cinci au fost opriți din a oficia cele sfinte. Vlad Cubreacov consideră nevalidă derogarea clerului. „Permiteți-mi să vă reamintesc că Actul Patriarhal și Sinodal al Patriarhiei Române privind recunoașterea reluării activităților Mitropoliei Basarabiei precizează cât se poate de clar că tot clerul care este deja sau va deveni membru al Mitropoliei Basarabiei, care este sub subordonarea canonică a Patriarhiei Române, sunt clerici canonici”, a explicat Cubreacov. El a adăugat că Biserica Ortodoxă din Moldova „este în agonie”, iar deciziile sunt luate din dorința Mitropolitului Vladimir de a se răzbuna pe preoți.

Gotișan crede că preoții pleacă din două motive: „În primul rând, influența și importanța Bisericii Ortodoxe din Moldova a scăzut. Actualul Guvern a dat un semnal clar: „Suntem un stat laic, nu ar trebui să se acorde preferință vreunui cult”. În al doilea rând, Mitropolia Basarabiei devine din ce în ce mai reprezentată și influentă în societate. Cu alte cuvinte, interesele unei părți (Mitropolia Basarabiei) cresc în detrimentul celeilalte (Mitropolia Moldovei), iar acest lucru nu poate duce decât la creșterea tensiunii în relațiile dintre ele.”

Potrivit lui Gotișan, „Ortodoxia în ansamblu” suferă din cauza situației actuale. „Să nu uităm că credința împărtășită de ambele Mitropolii este aceeași. Ca urmare, după părerea mea, încrederea în biserică, sau mai exact, încrederea în Ortodoxie ca religie, ca cult, va scădea. Nu m-aș mira dacă, după ceva timp, încrederea în Biserică ca instituție va scădea la 50-55% în sondaje”, subliniază expertul. Menționăm că, conform Barometrului de Opinie Publică (BOP), până în 2022, peste 70% dintre respondenți au avut încredere în biserică. În 2022, această cifră era de 62,5%, iar în 2023 – 58%.

Este posibilă o a treia cale?

Cubreacov a calificat inițial scrisoarea lui Borșevschi drept una nesinceră. Potrivit acestuia, adresarea face parte din planul „Cantarean  Borșevschi”, al cărui scop real este discreditarea Mitropoliei Basarabiei, precum și agravarea relației dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Română.

Gotișan, la rândul său, a notat că crede în impulsul sincer al lui Borșevschi, dar presupune că părintele Pavel ar dori aderarea la Biserica Ortodoxă Română, ocolind Mitropolia Basarabiei.

Într-un fel sau altul, deocamdată Biserica Ortodoxă din Moldova își păstrează statutul actual. Adică, în ciuda scrisorilor și apelurilor, Biserica Ortodoxă din Moldova rămâne sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. Există o a treia variantă: nici Biserica Ortodoxă Rusă, nici Biserica Ortodoxă Română? Teoretic, există o astfel de opțiune – acordarea autocefaliei. De exemplu, Biserica Ortodoxă din Ucraina a urmat această cale. În 2018, i s-a acordat autocefalia de către Consiliul de la Constantinopol.

Până acum, puțini oameni examinează cu seriozitate un astfel de scenariu. „O posibilă autocefalie moldovenească, diferită de cea românească, nu este una viabilă din punct de vedere canonic și contravine cursului firesc al istoriei noastre”, este convins Cubreacov.

Victor Gotișan nu înțelege cum poate fi implementat scenariul privind acordarea autocefaliei. „Presupun că Biserica Ortodoxă din Moldova se poate împărți în mai multe biserici. Unii vor trece la Biserica Ortodoxă Română, alții vor rămâne parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, iar alții vor lupta pentru autocefalie”, presupune expertul.

NM a încercat să-l contacteze pe părintele Pavel pentru a clarifica detaliile din adresarea publicată și acțiunile ulterioare, dar preotul nu a răspuns la apelurile redacției


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Blocul Împreună, „mirat și dezamăgit” de plecarea LOC: „Am mai avut parteneri care, în momente cruciale, au ales alte direcții”

Blocul „Împreună” și-a exprimat „mirarea și dezamăgirea” față de decizia Partidului „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) de a se retrage din alianța politică. Reprezentanții blocului au menționat că „nu se află pentru prima dată în fața unei astfel de situații”, făcând referire la precedentul retragerii Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”. Totuși, au adăugat că Partidul LOC a ales să urmeze un drum similar, chiar înainte de alegerile parlamentare, „ignorând cu bună știință pericolul real reprezentat de forțele afiliate Kremlinului”.

Blocul „Împreună” a declarat că retragerea LOC „vine într-un moment esențial pentru viitorul Republicii Moldova, când miza alegerilor parlamentare din 28 septembrie devine tot mai clară, iar strategiile Kremlinului capătă contur din ce în ce mai limpede”. „Dacă în trecut Kremlinul miza doar pe Igor Dodon, acum rolurile au fost împărțite mult mai abil: de la politicieni care visează la o „unire cu Rusia”, până la personaje ambalate drept „proeuropeni constructivi”, precum Ion Ceban, a căror misiune este în realitate să fragmenteze votul proeuropean și să compromită formarea unei autentice majorități proeuropene în viitorul Parlament”, a adăugat blocul.

Blocul a adăugat că „nu se află pentru prima dată în fața unei astfel de situații”.

„Am mai avut parteneri care, în momente cruciale, au ales alte direcții, cum a fost și cazul CUB. Din păcate, pe măsură ce ne apropiem de campania electorală, conducerea LOC a decis să urmeze un drum similar — o strategie neclară și din ce în ce mai centrată pe critica exclusivă a forțelor proeuropene, ignorând cu bună știință pericolul real reprezentat de forțele afiliate Kremlinului. Din punctul de vedere al membrilor Blocului Împreună, mai grav este că această schimbare de direcție a conducerii partidului LOC lasă impresia că se pregătește terenul pentru revenirea în politică a unor personaje deja compromise, cunoscute publicului pentru lipsa de integritate sau pentru eșecuri politice. Nu vorbim despre oameni cu viziune sau proiecte pentru cetățeni, ci despre figuri motivate de frustrare și dorință de revanșă, al căror unic efect va fi încetinirea parcursului european al Republicii Moldova”, au comunicat reprezentanții blocului.

Blocul „Împreună” și-a exprimat „mirarea și dezamăgirea față de această alegere”: „Este inadmisibil ca, într-un moment atât de delicat pentru țara noastră, să alegi să ataci proeuropenii și să închizi ochii la operațiunile evidente ale celor care vor să frâneze cursul european al Republicii Moldova”.

Blocul a mai declarat că „în fața tentativelor repetate ale Federației Ruse de a dezbina Republica Moldova și de a compromite coeziunea taberei proeuropene rămâne fidel ideii de consolidare a forțelor proeuropene și va acționa, până la capăt, pentru unificarea votului proeuropean în jurul unui proiect comun, credibil și orientat spre viitor”.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”. Aceștia au mai subliniat că nu vor accepta scenarii în care „personalități și formațiuni oneste sunt absorbite pe listele PAS”. Totodată, au lansat un apel către foștii parteneri din bloc, în special către Platforma „DA”, pentru a analiza posibilitatea unei fuziuni în perspectiva alegerilor parlamentare, sub umbrela Ligii Orașelor și Comunelor.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: