publika.md

Șase soldați ruși care au fugit din armată au primit vize în Franța. Este primul grup de dezertori care a primit azil în UE

Șase soldați ruși care au fugit de războiul din Ucraina au primit vize temporare în timp ce solicitau azil politic în Franța, în ceea ce activiștii pentru drepturile omului descriu ca fiind primul caz important în care un grup de dezertori este admis într-o țară UE, potrivit The Guardian, citat de Digi24.

Bărbații au ajuns la Paris cu zboruri separate în ultimele luni, după ce inițial au fugit din Rusia în Kazahstan în 2022 și 2023, potrivit unei organizații care asistă soldații fugari și a relatărilor dezertorilor. „Când am aterizat în Franța, a fost prima dată când am putut respira pe deplin. Am simțit un sentiment de calm și libertate … ce era mai rău era în spatele meu”, a declarat Alexander, un fost soldat rus sub contract care a fost trimis în Ucraina și a dezertat în vara anului 2023, într-un interviu pentru The Guardian.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, zeci de mii de soldați ruși au dezertat sau au refuzat ordinele de luptă, spun activiștii pentru drepturile omului și grupurile care ajută soldații să fugă. Însă Occidentul s-a confruntat mult timp cu dilema de a accepta sau nu soldații ruși care dezertează, cu întrebări persistente legat de cum să fie tratați: ca eroi, potențiale riscuri de securitate sau criminali de război.

Deși UE și statele sale membre au discutat public despre oferirea de azil dezertorilor ruși, nu s-a ajuns la nicio decizie și s-a dovedit dificil pentru dezertori să obțină azil.

„Este pentru prima dată când o țară din UE lasă să intre un grup de dezertori care nu aveau documente de călătorie sau pașapoarte străine”, a declarat Ivan Chuviliaev, purtător de cuvânt al Go By The Forest, un grup care ajută soldații ruși să dezerteze și care a lucrat la cazul celor șase soldați.

Neputând călători în Europa și confruntându-se cu perspectiva unei încarcerări pe termen lung acasă, majoritatea dezertorilor au fugit în țările care se învecinează cu Rusia, cum ar fi Armenia și Kazahstan, unde puteau intra fără pașaport, dar rămâneau blocați fără posibilitatea de a călători mai departe.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dorin Recean

NM Espresso: La Chișinău e imposibil de respirat, autoritățile acuză Rusia de destabilizare, un om de afaceri spune care este superputerea Moldovei

În Moldova e caniculă

Astăzi începem cu vremea. Și asta pentru că în Moldova va fi cu adevărat cald: în cea mai mare parte a țării a fost emis Cod galben de pericol meteorologic. În regiunile centrale și de sud, meteorologii prognozează până la +35°C la umbră.

Căldura a afectat și calitatea aerului: la Chișinău și Bălți concentrația maximă admisă de substanțe nocive a fost depășită. Potrivit Agenției de Mediu, au contribuit la aceasta temperatura înaltă a aerului, vântul slab și radiația solară intensă. La Chișinău, nivelul dioxidului de azot a depășit norma de 2,2 ori, al oxidului de azot — de 1,4 ori, al fenolului — de 1,04 ori, iar al formaldehidei — aproape de 6 ori.

Nu este cald doar aerul. Căldura a adus cu ea și seceta: nivelul apei în râul Bâc a scăzut brusc, iar în unele locuri a dispărut complet. Cum arată acum râul și ce spun ecologiștii despre asta vedeți în reportajul Corinei Malcocean. Îl puteți urmări [aici].


Din nou despre alegeri

Între timp, se încinge și atmosfera politică. Partidul «Inima Moldovei», condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, continuă seria «protestelor creative». De data aceasta — în fața sediului Consiliului Audiovizualului (CA). Participanții la acțiune și-au lipit gurile și au acuzat Consiliul că sprijină partidul de guvernământ PAS. Vlah a promis că va dizolva autoritatea de reglementare dacă partidul său va ajunge în Parlament. CA a respins acuzațiile și a declarat că protestul are caracter electoral.

Cu acuzații au venit și alte trei partide extraparlamentare — CUB, PUN și «Vocea Poporului». Liderii acestora au declarat că sistemul electronic «Alegeri» a fost scos de sub controlul CEC și transferat Serviciului de securitate cibernetică STISC, subordonat Guvernului. Potrivit lor, acest fapt amenință independența procesului electoral. Guvernul a numit acuzațiile neîntemeiate: sistemul rămâne sub controlul CEC, iar STISC asigură doar securitatea tehnică.

Nici guvernarea nu pierde vremea. Premierul Dorin Recean, în cadrul unei conferințe CEC, a declarat că «forțe străine» încearcă să influențeze alegerile din Moldova prin «bani murdari, propagandă și manipulări digitale». El a subliniat că statul trebuie să protejeze alegerile libere și corecte. Scopul campaniilor de influență finanțate din Rusia, potrivit lui, este destabilizarea țării și coruperea alegătorilor. Recean a menționat că anterior pentru aceste scopuri se cheltuiau sume echivalente cu 1% din PIB-ul Moldovei. Raportat la o țară mare din UE, aceasta ar însemna €3 miliarde.


Șapte partide — sub amenințarea interdicției

Și din nou despre CEC. Secretara Comisiei Electorale, Dana Munteanu, a comunicat că șapte partide ar putea fi excluse din cursa pentru Parlament. Ghiciți care? Corect: «Șansă» (Alexei Lungu), «Renaștere» (Natalia Parasca), «Forța Alternativă de Salvare a Moldovei» (primarul din Orhei, Tatiana Cociu), «Partidul Regiunilor Moldovei» (Alexandr Kalinin, căruia anterior i-a fost retrasă cetățenia moldovenească) și altele.


400 milioane pentru iarnă

Compania Energocom va primi un credit de până la 400 milioane de eurode la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru achiziționarea de gaze și energie electrică pentru sezonul de încălzire. Statul a oferit o garanție de stat pentru acest împrumut, dar, potrivit autorităților, riscurile bugetare sunt minime.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acest credit va consolida securitatea energetică a țării, iar comisionul nu va fi de 70 milioane, așa cum afirmă criticii, ci maximum 12 mln euro.

Împrumutul a fost deja criticat de Ion Chicu, Igor Dodon și chiar de Ministerul de Externe al Rusiei. Apropo, de la 1 august, Energocom va deveni furnizor oficial de gaze, înlocuind Moldovagaz.


Cum să faci Moldova bogată?

Și tot despre bani. Partenerul principal al fondului de investiții Horizon Capital (acționar la Purcari și MAIB), Vasile Tofan, a vorbit în cadrul proiectului «Avem întrebări» cu Nicolae Pacholinițchi despre cât de ușor oferă credite băncile moldovenești, ce nu funcționează în economia țării și care este superputerea Moldovei. De asemenea, el a comentat zvonurile privind o posibilă implicare în politică și chiar a dat o notă partidului PAS. Spoiler: nu e prea mare. Interviul — AICI.


Pe scurt:


Agenda zilei, 9 iulie:

  • 10:00 — ședința Guvernului
  • 11:00 — transportatorii organizează un protest în Piața Marii Adunări Naționale, împotriva modului în care autoritățile gestionează sectorul
  • Președinta Maia Sandu se află într-o vizită de lucru în Italia. Ea se va întâlni cu președintele Sergio Mattarella și va participa la conferința privind reconstrucția Ucrainei, alături de premierul italian Giorgia Meloni și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: