Tudor Mardei | NewsMaker

Scandalul legat de sediul PA. Perciun: proprietățile Universității Creangă vor rămâne în gestiunea instituției de învățământ

Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a declarat că proprietățile Universității Pedagogice „Ion Creangă” vor rămâne în gestiunea universității și urmează să fie utilizate exclusiv în scopuri didactice. Precizările au fost făcute după ce reprezentanții universității au raportat că Procuratura Anticorupție (PA) ar intenționa să prea două blocuri de studii ale instituției. De cealaltă parte, șefa Procuraturii Anticorupție declara că din tot ce a vizitat, clădirea Universității Pedagogice este cea mai potrivită pentru a fi sediul instituției la conducerea căreia se află. Menționăm că la moment Centrul Național Anticorupție împarte aceeași clădire cu PA. 

Perciun a scris pe rețelele de socializare că „susținerea învățământului pedagogic și a profesorilor este o prioritate pentru Ministerul Educației și Guvern”.

„În ultimii 2 ani, Guvernul a investit deja câteva milioane de euro în Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” și colegiile pedagogice din Chișinău, Cahul, Bălți și Soroca. În acest an vom majora indemnizațiile pentru absolvenții de la pedagogie care aleg să meargă în școală până la 200.000 de lei și urmează să pornim renovarea integral a 2 cămine pentru viitori profesori, cu 3 milioane de euro, unul de la Universitatea de Stat și unul de la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”. În acest context, reiterăm că proprietățile Universității Creangă vor rămâne în gestiunea universității și urmează să fie utilizate exclusiv în scopuri didactice”, a menționat Perciun.

***

În 2016 a fost adoptată o lege care prevede că PA trebuie să aibă propriul sediu. Momentan Centrul Național Anticorupție și PA împart aceeași clădire, iar procurorii anticorupție nu dispun de propriile echipamente tehnice pentru desfășurarea acțiunilor specifice.

Anterior, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a spus că instituția pe care o conduce se poate muta în clădirea în care se află în prezent Academia de Știință. În reacție, comunitatea academică a declarat că se opune transferului clădirii Academiei de Științe către Procuratura Anticorupție.

După ce comunitatea academică de la Academia de Științe s-a opus transferului, și comunitatea Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” s-a revoltat. Reprezentanții instituției au raportat că Procuratura Anticorupție ar intenționa să prea două blocuri de studii ale universității – unul din strada Gh. Iablocikin, unde a activat Universitatea de Stat din Tiraspol și al doilea – de pe strada Doina, unde a activat Institutul de Științe ale Educației. Comunitatea a cerut stoparea preluării și a lansat o petiție, totodată s-a adresat președintelui Parlamentului. În reacție, șefa Procuraturii Anticorupție a spus că atât sediul Academiei de Științe, cât și sediul Universității Pedagogice, sunt propunerile Guvernului. Totuși, Dragalin consideră că deocamdată din tot ce a vizitat, clădirea Universității Pedagogice este cea mai potrivită pentru activitatea Procuraturii Anticorupție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: