Schemă de corupție la frontiera Leușeni-Albița: Angajați ai ANSA cereau până la 1000 lei de la transportatori pentru evitarea controlului

Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție (PA) au documentat o schemă de corupție sistemică, pusă în aplicare de persoane publice din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) la Postul de Inspecție la frontiera Leușeni-Albița. Astfel, pe 14 aprilie, 20 de funcționari au fost supuși perchezițiilor atât la locul de serviciu, cât și la domiciliu, fiind documentați în cadrul a 20 de cauze penale, inițiate pe fapte de corupere pasivă.

Potrivit probatoriului administrat, funcționarii ANSA sunt bănuiți de implicarea în circa 200 de cazuri de transmitere și primire sistematică a foloaselor necuvenite în sume ce variau între 100 și 1000 de lei. Banii erau percepuți de la transportatori pentru evitarea controlului asupra respectării normelor sanitar — veterinare, a cerințelor privind siguranța alimentelor și calitatea lor în procesul de import al animalelor, produselor și materiei prime de origine animală, furajului, precum și altor mărfuri supuse supravegherii sanitar-veterinare. În urma primirii mijloacelor financiare menționate, angajații ANSA efectuau un control superficial al actelor și produselor importate sau se abțineau de la efectuarea verificărilor.

Astăzi, în cadrul perchezițiilor au fost ridicate mijloace financiare în sumă totală de 106 400 lei; 18 030 de euro; 200 de dolari și 555 de lei românești, o parte din bani fiind depistată în incinta Postului de Inspecție al ANSA, amplasat la frontiera Leuşeni-Albiţa. De asemenea, au fost ridicate 20 de telefoane mobile și documente relevante pentru cauzele penale.

Toți cei 20 funcționari, între care 15 inspectori principali și 5 inspectori superiori, urmează să fie cercetați în stare de libertate, fiind citați la organul de urmărire penală pentru aducerea la cunoștință a ordonanțelor de recunoaștere în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii de coruperea pasivă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri, despre regiunea transnistreană: „Un plan de reintegrare practic nu este posibil de realizat”

Reintegrarea Republicii Moldova rămâne un obiectiv strategic, însă acesta se află într-o etapă de reconfigurare determinată de noul context geopolitic regional. În condițiile în care Tiraspolul refuză dialogul, un „plan clasic” de reintegrare nu mai este fezabil și vor fi aplicate noi mecanisme pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin intermediul unui fond de convergență. Afirmațiile au fost făcute de vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul ediției din 21 ianuarie a emisiunii „În context” de la Moldova 1.

Toată lumea așteaptă un plan de reintegrare. (…) Haideți să ne închipuim ce înseamnă un plan. Un plan înseamnă un set de acțiuni cu deadline-uri, cu termene de realizare și cu responsabili pentru această realizare, instituții sau persoane concrete. Deci, în sensul unui plan de reglementare, de reintegrare, acest lucru practic nu este posibil de realizat. Bazat pe experiența noastră de 30 de ani, orice încercare de a negocia elemente de reintegrare cu cei de la Tiraspol, cu structurile de la Tiraspol, a fost respinsă. Nu putem să ne închipuim cum un plan poate fi negociat și realizat, în special cu un teritoriu necontrolat”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare.

Oficialul a explicat că Guvernul mizează pe o strategie flexibilă, care să permită reacții rapide la crize, susținută de partenerii externi.

Pentru noi, era foarte important să menținem sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și avem acel sprijin din partea partenerilor noștri. Când vorbim despre elaborarea unor documente, vorbim despre faptul că noi informăm colegii noștri despre intențiile noastre de a realiza. Și, în acest context, vorbim, în principiu, despre o viziune strategică. Această viziune strategică ne permite să realizăm niște acțiuni prompt și eficient în momentul când este necesar. Și avem un exemplu foarte concret – criza energetică de la începutul anului trecut din regiunea transnistreană. Au fost întreprinse măsuri care au permis imediat să avem un răspuns, un răspuns împreună cu partenerii noștri. Este altceva că nu a fost acceptat de partenerii, să le spunem așa, de la Tiraspol”, a menționat Valeriu Chiveri.

Cu referire la proiectul de reintegrare graduală a regiunii transnistrene, prezentat anterior de Guvern, care vizează alinierea mediului de afaceri la cadrul legal național, reforma justiției și consultarea cetățenilor printr-un referendum: implementarea acestei strategii a fost estimată la peste un miliard de euro și prevedea un fond de reintegrare, susținut financiar de partenerii internaționali. Oficialul a confirmat că „mecanismul” este în vigoare.

Această idee rămâne pe masă, dar este un subiect mai larg. Nu este vorba doar de un fond de convergență sau de reintegrare. Depinde cum îl vom numi, dar esența va fi aceeași: vor fi fonduri pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului. Când vorbim despre ce fond, ne gândim inclusiv la contribuția din partea Republicii Moldova. Evident, acest lucru poate fi făcut doar în contextul realizării unor acțiuni prin care am include regiunea transnistreană în câmpul constituțional al Republicii Moldova, cel puțin la nivelul domeniului economic”, a explicat viceprim-ministrul.

Totodată, Valeriu Chiveri a dezvăluit că, în prezent, are loc un proces tehnic de analiză a legislației naționale pentru a vedea cum poate fi aplicată în stânga Nistrului, proces care necesită prudență.

În prezent, analizăm cum să facem o inventariere a cadrului normativ al Republicii Moldova. Fiecare instituție ne prezintă informația privind actele legislative care conduc activitatea, inclusiv în sensul aplicării pe malul stâng. Nu este un proces simplu, necesită timp și atenție la fiecare detaliu, pentru a nu crea o situație de escaladare. Din aceste motive, considerăm că multe acțiuni pe care le facem noi acum necesită discreție. Deci, asta ar fi la nivelul fondului de convergență. Sigur, ne gândim la el, cred că în timpul apropiat vom avea și o decizie la acest subiect”, a spus demnitarul.

La aceeași emisiune, vicepremierul a confirmat lipsa unui dialog direct cu reprezentanții regimului separatist, comunicarea fiind limitată la schimburi de mesaje.

„Nu am avut niciun contact personal cu domnul Ignatiev (pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev – n.r.), cel puțin până la acest moment. Înțeleg foarte bine că am avea nevoie de aceste contacte, dar este și o problemă, putem să spunem tehnică, dar din punctul lor de vedere este una politică. Și noi privim lucrurile puțin diferit”, a precizat Valeriu Chiveri.

Precizăm că, anterior, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus decuplarea procesului de reglementare transnistreană de cel de integrare europeană a Republicii Moldova, pentru a preveni încetinirea parcursului spre UE din cauza ritmului lent de soluționare a conflictului. Autoritățile de la Chișinău mizează pe un rol crucial al Uniunii Europene în tranziția către o misiune civilă internațională, care ar urma să înlocuiască actualele mecanisme de mediere.

Activitatea formatului de negocieri „5+2”, care include Chișinăul și Tiraspolul, precum și Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, iar UE și SUA ca observatori, a fost suspendată oficial odată cu declanșarea războiului de către Federația Rusă în Ucraina. În ultimii ani, interacțiunea dintre cele două maluri ale Nistrului s-a limitat exclusiv la dialogul direct dintre reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: