Cancelarul german Olaf Scholz și președintele Franței Emmanuel Macron au discutat, sâmbătă, cu președintele rus Vladimir Putin într-un apel telefonic comun. Cei trei au discutat despre războiul din Ucraina într-un format în care au mai discutat ultima oară în martie, relatează Bloomberg.
Discuția tripartită vine în contextul în care mai mulți lideri occidentali, mai ales Macron și Scholz, au fost criticați dur pentru faptul că mențin deschise liniile de dialog cu dictatorul rus, în ciuda atrocităților pe care soldații ruși le comit în Ucraina.
Putin a vorbit de „destabilizarea situației și de agravarea crizei umanitare dacă armament occidental continuă să intre în Ucraina”. Liderul de la Kremlin a mai susținut și că își dorește revenirea la discuțiile de pace.
Putin a repetat și comentarii făcute la începutul săptămânii, spunând că Rusia este pregătită să crească livrările de fertilizatori și bunuri agricole în schimbul eliminării unor sancțiuni impuse de Occident.
În plus, o atenție deosebită în conversație a fost acordată stării de lucruri „în legătură cu negocierile, care se află într-o stare înghețată din vina Kievului. Vladimir Putin a confirmat deschiderea părții ruse față de reluarea dialogului”, a spus Kremlinul.
Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.
Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.
Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.
Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.
În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.
Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.
Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia.
***
Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.
Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.
Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).
Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.
Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.
