Colaj NM

Trump a discutat cu Putin și cu Zelenski și a anunțat o întâlnire în Arabia Saudită cu liderul de la Kremlin

Pe 12 februarie, președintele american Donald Trump a discutat la telefon cu președintele Rusiei Vladimir Putin și cu președintele Ucrainei Vladimir Zelenski. Ulterior, Trump a susținut o conferință de presă. În timpul conferinței, Trump a anunțat că urmează să se întâlnească cu Putin în Arabia Saudită. 

Discuția cu Putin

Trump a spus că discuția cu Putin a fost „lungă și extrem de productivă”, de aproximativ 90 de minute. Părțile ar fi convenit să înceapă imediat negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina și să realizeze vizite reciproce în SUA și Rusia.

„Am convenit să lucrăm foarte strâns, împreună, inclusiv prin vizitarea reciprocă a țărilor noastre. (…) Am vorbit despre punctele forte ale națiunilor noastre și despre marele beneficiu pe care îl vom avea, într-o zi, din colaborarea noastră. (…) Am căzut de acord ca echipele noastre să înceapă imediat negocierile și vom începe prin a-l suna pe președintele Zelenski pentru a-l informa despre această conversație”, a comunicat Trump. Echipa de negocieri a președintelui american, pe tema păcii în Ucraina, va fi condusă de secretarul de stat Marco Rubio, directorul CIA John Ratcliffe, consilierul pentru securitate națională Michael Waltz și ambasadorul Steve Witkoff.

Trump a declarat că a vorbit cu Putin inclusiv despre situația din Orientul Mijlociu, energia, inteligența artificială, puterea dolarului și „multe alte subiecte”.

Cu referire la discuția lui Putin cu Trump, Kremlinul a declarat că „președintele Rusiei l-a invitat pe președintele SUA să viziteze Moscova și a exprimat disponibilitatea de a primi oficiali americani în Rusia pentru domeniile de activitate care prezintă un interes reciproc, inclusiv problema reglementării situației din Ucraina”.

Discuția cu Zelenski 

Trump a vorbit la telefon și cu președintele ucrainean. Conversația a durat aproximativ o oră.

Zelenski a spus că a vorbit cu Trump despre posibilitatea de a atinge pacea, de a colabora la nivel de echipe, precum și despre capabilitățile tehnologice, în special dronele și alte producții moderne, relatează Hromadske. De asemenea s-a discutat despre conversația lui Zelenski cu ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, inclusiv despre pregătirea unui nou acord privind securitatea. Se menționează că Zelenski și Trump au convenit asupra unor contacte și întâlniri ulterioare.

Trump a menționat că această conversație a decurs „foarte bine”. „El, la fel ca și președintele Putin, își dorește pacea. (…) Este timpul să oprim acest război lipsit de sens, care a adus moarte și distrugeri în masă, complet inutile. Dumnezeu să binecuvânteze poporul Rusiei și al Ucrainei!”, a comunicat Trump pe o rețea de socializate.

Președintele american a adăugat că a discutat cu Zelenski diverse subiecte legate de război, dar în primul rând despre întâlnirea programată pentru 14 februarie la München, unde vor fi prezenți vicepreședintele SUA J.D. Vance și secretarul de stat Marco Rubio.

Conferința de presă susținută de Trump 

Pe 12 februarie, Trump a susținut o conferință de presă dedicată războiului din Ucraina și discuțiilor cu Zelenski și Putin, scrie NovayaGazeta.

Trump a anunțat că urmează să se întâlnească cu Putin în Arabia Saudită.

În timpul discuției cu presa, președintele SUA a repetat că Rusia „își dorește pacea” și a confirmat că subiectul aderării Ucrainei la NATO a fost scos de pe ordinea de zi.

„Încetarea ostilităților în Ucraina este posibilă într-un „viitor nu prea îndepărtat””, a mai spus Trump. „SUA vor continua să ofere ajutor Ucrainei, însă Kievul trebuie să ofere garanții pentru protejarea investițiilor americane”, a comunicat președintele american în aceeași conferință.

Potrivit lui Trump, „Ucraina ar putea reuși să recupereze o parte din teritoriile ocupate de Rusia. Totuși, o revenire la granițele din 2014 este puțin probabilă”.

Totodată, președintele american a declarat că „în Ucraina, „la un moment dat”, trebuie să aibă loc noi alegeri prezidențiale”.

Sursa a mai scris că Trump se așteaptă la o vizită a lui Putin în SUA și, de asemenea, plănuiește să comunice frecvent cu el la telefon.

***

În februarie 2022, armata rusă – la ordinul lui Vladimir Putin – a invadat Ucraina.

Trump a spus în repetate rânduri că ar putea pune capăt războiului din Ucraina, în 24 de ore de la întoarcerea la Casa Albă. 

În septembrie 2024, Trump s-a eschivat de două ori de la a oferi un răspuns atunci când a fost întrebat dacă își dorește ca Ucraina să învingă invazia rusă. Întrebat cum anume va pune capăt războiului, Trump a promis să organizeze discuții cu președinții Ucrainei și Rusiei. Detalii AICI

Ulterior, Donald Trump a declarat într-un interviu pentru publicația The New York Post, publicat pe 8 februarie 2025, că a vorbit la telefon cu președintele Rusiei Vladimir Putin despre încetarea războiului din Ucraina. Trump a menționat că președintelui rus „îi pasă cu adevărat” de moartea oamenilor de pe câmpul de luptă. „El vrea ca oamenii să înceteze să mai moară”, a adăugat Trump. În același interviu, Trump a spus că are un „plan concret” pentru încheierea războiului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat pentru TASS că nu poate „nici confirma, nici infirma” publicațiile despre conversația dintre Putin și Trump. Detalii AICI.

Între timp, președintele Ucrainei Vladimir Zelenski a anunțat că reprezentanţi ai echipei preşedintelui american, Donald Trump, vor vizita Ucraina. Potrivit liderului ucrainean, vizita la Kiev va avea loc înaintea Conferinţei de Securitate la München, care urmează să se desfăşoare între 14 şi 16 februarie. Detalii AICI.

Iar într-un interviu acordat postului Fox News, difuzat pe 10 februarie, Donald Trump a admis că Ucraina „ar putea deveni parte a Rusiei într-o zi”. „S-ar putea să fie parte a Rusiei sau poate că nu”, a menționat președintele american. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„PAS are favoriți” vs jurnalism „în goană după like-uri”. Cum s-a împărțit internetul după investigația despre studenta angajată fără concurs

Investigația „Moldova Curată” despre Selinia Cojocaru, vicepreședinta Organizației de Tineret a PAS, care a fost angajată în mai multe instituții de stat înainte de a-și finaliza studiile de licență, a stârnit un val de reacții. Ministrul Mediului și mai mulți reprezentanți PAS o apără și spun că tânăra și-a demonstrat competențele prin rezultatele muncii. De cealaltă parte, activiști și politicieni pun sub semnul întrebării modul în care au avut loc angajările și cer mai multă transparență. NewsMaker prezintă principalele poziții exprimate în spațiul public.

După ce fostul ministru al Mediului Sergiu Lazărencu a sărit în apărarea Selinei Cojocaru, cu un mesaj de susținere a tinerei a venit și actualul ministru, Gheorghe Hajder, care este și vicepreședinte PAS.

Hajder a scris pe Facebook că a discutat cu Cojocaru după apariția investigației, iar aceasta l-ar fi întrebat „pentru prima dată” dacă mai merită să rămână în Republica Moldova.

„Da, transparența este importantă. Dar goana după trenduri și titluri tari naște deseori percepții greșite și generează ură din nimic. Adesea, mulți trag concluzii din titlu, judecând lucrurile înainte ca adevărul să fie cunoscut până la capăt. Or, totul este legal. Ministrul își alege consilierii fără concurs, pe bază de încredere. Se consumă prea multă energie mediatică criticând tineri aflați la început de drum, care au curajul să se implice”, a scris oficialul pe rețele.

Și jurnalistul Alexandru Gurdila, care spune că i-a fost profesor Selinei Cojocaru în cadrul programului „Profesiile Viitorului”, a criticat, la rândul său, investigația. Acesta a descris-o pe Cojocaru drept una dintre cele mai „creative, sârguincioase și talentate” tinere pe care le-a cunoscut.

„Peste 10 ani, Selinia va fi una din profesioniștii de top din țară sau poate chiar din regiune. Și nu mă tem să zic asta. Toate materialele din ultimul 1+ de la Ministerul Mediului, acelea cute, frumoase, făcute repede, distribuite de zeci de mii de ori și cu milioane de vizualizări sunt ale ei. Știam despre această „investigație” de la început și i-am fost alături. Îi sunt alături și acum. E bullshit total, rezultatul unei vânători de senzațional pe loc drept, din cauza la ce s-a întâmplat cu Nastea (nr: red: Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu) și MoldATSA”, a scris Gurdila pe Facebook, postarea fiind apreciată și chiar distribuită de mai mulți reprezentanți ai partidului de guvernare, inclusiv deputați PAS.

„Știm cu toții, dar cred că puțini conștientizează la modul real, că așa numitele profesii ale viitorului sunt deja pe deplin ale prezentului. Câți dintre cei care au făcut studii acum 30, 20, 10 sau chiar 5 ani in urmă le pot face față? Înainte de a arunca false acuzații, câți au analizat competențele pe care le demonstrează și rezultatele activității pentru care a fost contractată Selina Cojocaru? Contracte nu înseamnă doar bani achitați, înseamnă, mai întâi de toate, rezultate livrate”, a scris deputata PAS Marcela Adam în mesajul în care a distribuit postarea lui Gurdila.

Și Artur Mija, fost secretar general al Guvernului și fost membru al conducerii PAS, a criticat investigația Moldova Curată. Acesta consideră că materialul nu întrunește standardele unei investigații jurnalistice și pune sub semnul întrebării criteriile după care sunt selectate persoanele vizate de astfel de articole. Potrivit acestuia, presa ar putea acorda mai multă atenție declarațiilor de avere ale angajaților unor instituții care interacționează direct cu mediul de afaceri sau care activează în domenii expuse riscurilor de corupție.

„O nouă zi, o nouă „investigație”. Din punctul meu de vedere, în ultima perioadă, în spațiul public, urmărim tot mai des un nou stil de material jurnalistic — transcriptul declarațiilor de avere și interese. Nu e neapărat rău, dar probabil, până la categoria unei investigații jurnalistice, mai e mult. Totuși, pentru mine, e complet neclar modul de selectare a subiecților beneficiari de astfel de materiale. Sunt absolut convins că am putea identifica criterii mult mai relevante pentru a selecta persoanele care urmează să-și vadă numele în aceste „investigații””, a scris Mija pe rețele.

Cu o reacție a venit și Bogdan Zgherea, vicepreședintele Organizației de Tineret a PAS, care a fost, la rândul său, subiectul unei investigații Moldova Curată în luna iulie. Jurnaliștii au scris atunci că acesta a ajuns să lucreze la Ministerul Culturii înainte de a-și finaliza studiile de licență, iar în 2026 avea un contract în valoare de 300.000 de lei. În urma apariției investigației, Zgherea și-a încheiat activitatea la minister înainte de expirarea contractului.

„Când unii jurnaliști, în goana după likeuri, se transformă în influenceri și formatori de opinie, fără să își asume orice responsabilitate politică sau juridică, asta devine o problemă pentru toată societatea. Mă tem că va deveni tot mai greu de diferențiat tiktokerii și canelele anonime de telegram de jurnalismul adevărat”, a scris Zgherea pe rețele.

Mereu există testul: dacă asta era pe vremea lui Plaha

De cealaltă parte, activista civică Vlada Ciobanu consideră că PAS ar trebui să discute la nivel de partid despre criteriile de legalitate și etică, implicarea tinerilor și recrutarea profesioniștilor în funcții de răspundere.

„Am obosit de a citi „vânătoare de vrăjitoare” și „ardere pe rug” – niște exagerări penibile. Țara asta o trecut prin vremuri grele și o grămadă de oameni au suferit în condiții nedemocratice, haideți să nu banalizăm.  Și mereu există testul: dacă asta era pe vremea lui Plaha, cum aș fi reacționat? Go”, a scris Ciobanu pe Facebook.

Activistul civic Vitalie Sprînceană a criticat, la rândul său, angajările descrise în investigație și a făcut referire la afilierea politică a tinerilor care au ajuns să lucreze în instituții publice.

„Avea fostul ministru al culturii Sergiu Prodan un talent să găsească tineri și tinere cu talent pe care să-i angajeze ilegal în funcții la ministerul ce-l conducea… Tinerii și tinerele erau fără studii, fără experiență de viață, dar în buzunare purtau carnetul de partid potrivit…”, a scris acesta.

Și fosta deputată PAS Iulia Dascălu a reacționat critic. „Ce grijă pentru unii și câtă descurajare pentru cei care cu adevărat merită! Dezgust total!”, a scris aceasta.

Natalia Gribineț-Strogoteanu, coordonatoare de proiecte la Centrul Media pentru Tineri, consideră, pe de altă parte, că discuția publică ar trebui să se concentreze în primul rând asupra regulilor și procedurilor din instituțiile statului.

„CUM sunt organizate și anunțate concursurile pentru ocuparea funcțiilor vacante și CÂT de transparente sunt procedurile de achiziții publice. Aspectele legate de persoanele implicate sunt, desigur, importante și merită discutate. Dar felul în care aceste subiecte sunt abordate uneori pe rețelele sociale riscă să transforme o discuție necesară despre transparență și bună guvernare într-o campanie de denigrare și „ardere pe rug” publică”, a scris Gribineț-Strogoteanu pe Facebook.

Opoziția: „Nimeni nu arde pe nimeni pe rug

Pe lângă PAS și societatea civilă, cazul a fost comentat și de opoziția extraparlamentară. În timp ce unii doar au distribuit investigația, alții au acuzat partidul de guvernare și-ar favoriza membrii și activiștii la angajarea în instituțiile publice.

„În timp ce sute de tineri cu studii, competențe și experiență nu-și găsesc un loc de muncă în țară și sunt nevoiți să plece peste hotare, o droaie de activiști PAS ajunge în instituțiile statului cu salarii generoase, fără concursuri, fără experiența necesară și, în unele cazuri, fără studii superioare finalizate. Cât va continua această practică? Tinerii trebuie să aibă șansa să-și construiască viitorul acasă, nu să fie obligați să plece pentru că nu au „relațiile potrivite”. Instituțiile statului trebuie să fie pentru profesioniști, nu pentru sinecuri politice”, a scris liderul PSDE, Vasile Bumacov, pe rețele.

Și președintele PNM, Dragoș Galbur, a criticat reacțiile reprezentanților PAS care au sărit în apărarea tinerei. El a precizat că nu pune la îndoială competențele Selinei Cojocaru, ci legalitatea modului în care au avut loc angajările.

„„Nu ardeți tinerii pe rug” strigă în unison pasiștii după investigația de astăzi când presa a publicat o investigație despre vicepreședinta organizației de tineret a PAS. (…) Nimeni nu arde pe nimeni pe rug. Tinerii noștri sunt superbi indiferent de culorile și viziunile politice. Poate că activista PAS despre care s-a scris astăzi în presă este cea mai talentată și muncitoate. Să fi sănătoasă și să aibă succes în viață. Este, însă, ILEGAL să angajezi persoane fără studii superioare și fără concurs în instituțiile de stat”, consideră președintele PNM, Dragoș Galbur.

***

Reacțiile vin după ce MoldovaCurata.md a publicat, pe 18 august, o investigație semnată de jurnalista Viorica Zaharia, fosta președintă a Consiliului de Presă.

Potrivit investigației, Selinia Cojocaru a lucrat în ultimii trei ani în mai multe funcții și în baza unor contracte la Ministerul Culturii, Ministerul Mediului și Administrația Națională „Apele Moldovei”, înainte de a-și finaliza studiile de licență. Moldova Curată scrie că unele dintre angajări au avut loc fără concurs.

Investigația a fost publicată la aproape o lună după un material similar despre Bogdan Zgherea, vicepreședintele Organizației de Tineret a PAS. Jurnaliștii „Moldova Curată” au scris că acesta a început să lucreze la Ministerul Culturii în 2023, la vârsta de 18 ani, când era student în primul an și nu avea studii superioare finalizate. Serviciile sale au fost contractate fără concurs de achiziții publice, iar pentru 2026 avea un contract în valoare de 300.000 de lei.

Cazul a provocat atunci un val de critici în spațiul public. În aceeași zi în care a fost publicată investigația, Zgherea și-a încheiat activitatea la Ministerul Culturii, înainte de termen. Contractul său urma să expire la sfârșitul lunii septembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: