Profimedia

„Scorul a fost clar 1:0”: Reacții în Moldova și lume după întâlnirea Trump-Putin

Primele reacții la declarațiile scurte și vagi făcute de Vladimir Putin și Donald Trump, după summitul din Alaska, nu au întârziat să apară. Întâlnirea, care a durat aproape trei ore, nu a adus niciun acord concret, dar a stârnit, în schimb, numeroase comentarii la nivel internațional. Reacții din partea politicienilor, experților și foști oficiali nu au întârziat să apară nici în Republica Moldova.

Reacții în Moldova: „Un eveniment istoric” vs „Fiasco previzibil”

Fostul președinte pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a descris evenimentul drept „istoric” și „un exemplu de responsabilitate și maturitate politică”. Liderul socialiștilor, care vizitează frecvent Federația Rusă, a salutat, în mesajul postat pe rețele, eforturile de încetare a războiului.

„Noi, în Moldova, salutăm sincer orice efort îndreptat spre încheierea conflictului. Acest lucru este în interesul nostru național, este important pentru cetățenii noștri, pentru economie și pentru viitorul țării noastre”, a scris Dodon pe conturile sale de socializare.

În schimb, fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a criticat dur summitul, pe care l-a caracterizat drept un „fiasco previzibil”. Potrivit acestuia, declarațiile propagandistice ale lui Putin au minimalizat tragedia din Ucraina, în timp ce Trump a rămas fără rezultate tangibile, oferindu-i, însă, lui Putin o validare internațională simbolică.

„Marele câștigător? Evident, Vladimir Putin. Nu justiția internațională, nu victimele războiului, nu principiile democratice — ci țarul de la Kremlin, cel care, în loc să fie escortat spre Haga în cătușe, a fost întâmpinat pe covorul roșu în capitala lumii libere”, a scris Tănase pe Facebook.

Fostul șef al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a apreciat summitul drept „mai degrabă un exercițiu de imagine decât unul diplomatic real”. El a remarcat că, deși ambele părți au prezentat discuțiile ca productive, lipsa rezultatelor transformă întrevederea într-un eșec strategic pentru SUA, oferindu-i Rusiei capital de imagine și legitimitate internațională.

„În următoarele zile vor aparea mai multe informații, inclusiv reacțiile partenerilor SUA și a Ucrainei. Vom vedea dacă a fost sau nu, subminată solidaritatea transatlantică, și credibilitatea angajamentelor americane față de aliații săi. La moment putin a câștigat capital de imagine, dar a rămas fără lunch, Trump nu a câștigat nimic”, a scris Vasiloi pe Facebook.

CNN

Reacții internaționale: „1:0 în favoarea lui Putin”

Reacțiile nu au întârziat să apară nici la nivel internațional. Wolfgang Ischinger, fost șef al Conferinței de la München pentru securitate și fost ambasador al Germaniei în SUA și Marea Britanie, a scris pe X că negocierile nu au adus „nici încetarea focului, nici pace” în Ucraina.

„Niciun progres real – scor a fost clar 1:0 în favoarea lui Putin – niciun nou set de sancțiuni. Pentru ucraineni: nimic. Pentru Europa: extrem de dezamăgitor”, a scris Wolfgang Ischinger, potrivit DW.

La rândul său, șeful diplomației cehe, Jan Lipavský, a numit declarațiile președintelui rus „prostii propagandistice”: „Putin a rostit aceeași prostie propagandistică despre „rădăcinile conflictului” pe care o promovează televiziunea sa de stat. Problema este imperialismul rus, nu dorința ucrainenilor de a trăi liberi”, a scris el pe rețelele de socializare.

Guvernul german a reacționat moderat la rezultatele summitului, transmite agenția DPA, cu referire la surse apropiate autorităților. Potrivit acestora, cancelarul german Friedrich Merz a fost informat continuu despre toate detaliile negocierilor.

Cu o reacție a venit și ministrul apărării din Lituania, Dovile Sakaliene. Acesta a spus că declarațiile lui Putin echivalează cu „manipulare psihologică și amenințări voalate”. Sakaliene a menționat, de asemenea, că pe parcursul întregii zile a summitului, Rusia a continuat să „bombardeze civilii din Ucraina”.

Ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a afirmat că salută eforturile de pace ale lui Trump, dar a avertizat împotriva acceptării propagandei Kremlinului: „Problema este imperialismul rus, nu dorința Ucrainei de a trăi liber. … Dacă Putin ar fi fost serios în privința negocierilor de pace, nu ar fi atacat Ucraina toată ziua de astăzi”, a scris Lipavsky pe X.

Discuțiile din Alaska au arătat că președintele rus nu caută pacea și dorește să slăbească unitatea occidentală, a declarat sâmbătă și ministrul ceh al Apărării, Jana Cernochova.

Ministrul norvegian de externe este de părere, la rândul său, că Rusia trebuie să fie presată și mai mult: „Trebuie să continuăm să exercităm presiuni asupra Rusiei și chiar să le intensificăm, pentru a da un semnal clar Rusiei că trebuie să plătească prețul (pentru invazia Ucrainei)”, a declarat la Oslo ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide.

Amintim că președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, s-au întâlnit pe 15 august în statul american Alaska. Mult anticipata întrevedere dintre cei doi șefi de stat, la care principalul subiect de discuție a fost încetarea invaziei ruse din Ucraina, s-a încheiat fără vreun acord. Principalul despre întâlnirea Trump-Putin, vedeți AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

24tv.ua

Drona detonată la 800 metri de centrala nucleară din Ucraina: există riscuri pentru Moldova? Ce spun autoritățile

Pe teritoriul Republicii Moldova nu există riscuri de contaminare radioactivă după incidentul de la centrala nucleară din sudul Ucrainei. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a precizat că, deși o dronă a fost doborâtă și detonată la aproximativ 800 de metri de perimetrul centralei, provocând un crater și daune la o linie electrică regională, siguranța nucleară nu a fost afectată, iar nivelurile de radiații rămân normale. Inspectoratul a recomandat populației, pentru informare și prevenție, să consulte „Ghidul în caz de urgență radiologică sau nucleară”.

Pe 1 octombrie, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din Republica Moldova a precizat că „nu există riscuri de contaminare radioactivă pe teritoriul țării noastre”.

„În fapt, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, structură sub egida ONU, a anunțat că în urma incidentului produs la centrala nucleară din sudul Ucrainei s-a format un crater și a avut loc avarierea la structură și la o linie electrică regională, dar nu a afectat siguranța nucleară. Reactoarele centralei sunt oprite, nivelurile de radiație sunt normale, iar generatoarele de urgență dispun de combustibil pentru circa 20 de zile. Imagini satelitare arată construcția de către Rusia a unei linii electrice noi și a unui baraj pentru o sursă de răcire alternativă”, a comunicat Inspectoratul.

Instituția a adăugat că, la momentul actual, „nu a primit astfel de notificări din partea Agenției Internaționale a Energiei Atomice sau altor state din vecinătate despre depășirea valorilor admisibile ale fondului radioactiv”.

„Autoritățile statului supraveghează permanent, 24/24 spațiul geografic al Republici Moldova și dețin de la partenerii externi informații curente din regiune cu privire la nivelul dozelor de radiații. Fondul radioactiv din Republica Moldova este monitorizat permanent de Agenția de Mediu și se menține de mai mulți ani la un nivel stabil, în limitele naturale și normale, sub pragul maxim admis de 0,25 micro Sv/h”, a declarat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Instituția a adăugat că, pentru informarea cetățenilor și în scop de prevenire, recomandă oamenilor să consulte „Ghidul pentru Populație în caz de urgență radiologică sau nucleară”, care poate fi descărcat de aici.

Precizăm că, pe 25 septembrie, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat că o dronă a fost doborâtă și detonată la aproximativ 800 de metri de perimetrul Centralei Nucleare din sudul Ucrainei, formând un crater și avariind o linie electrică regională, neconectată la centrala nucleară, fără impact direct asupra siguranței și securității nucleare. Directorul Agenției a precizat că incidentul nu a cauzat pagube Centralei, însă „data viitoare s-ar putea să nu avem același noroc”. Grossi a adăugat că, de peste trei ani și jumătate, AIEA „face tot ce îi stă în putință pentru a preveni un accident nuclear în timpul acestui război devastator” și că misiunea va fi considerată un succes doar dacă războiul se va încheia fără un accident nuclear grav. Toate nivelurile de radiații au rămas normale, a precizat directorul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: