Andrei Mardari / NewsMaker

„Se simte o marginalizare”. Vlah a expediat Parlamentului European o scrisoare în care se plânge pe președinta Sandu

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a venit cu o adresare către Parlamentul European, dar și către membrii Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, prin care se plânge că reprezentanții UTA Găgăuzia sunt marginalizați de autoritățile de la Chișinău. Aceasta solicită autorităților centrale ale țării noastre să-și revizuiască poziția față de UTA Găgăuzia. Spre final de adresare, Vlah însă anunță că susține acordarea statului de țară-candidată Republicii Moldova.

Irina Vlah a scris pe rețelele de socializare că  UTA Găgăuzia salută și apreciază obținerea e către Republica Moldova a statutului de țară-candidată pentru aderare la Uniunea Europeană.

„Votul „Pro” al Parlamentului European este considerat o victorie sigură atât pentru autoritățile de la Chișinău, cât și pentru cetățenii care aspiră la bunăstare, modernizare și securitate. Acesta a fost un obiectiv de importanță strategică al statului, ce se bucură de consens puternic la nivelul întregului spectru politic și non-politic – Administrația Prezidențială, Guvernul, Parlamentul, partidele din opoziție, comunitatea de afaceri, mediul academic și societatea civilă” a scris Vlah.

Bașcanul Găgăuziei susține că punctul 21 din Proiectul de declarație și recomandări, unde se spune că Rusia încearcă să exercite influențe asupra situației din Găgăuzia, sunt formulate într-o manieră exagerată.

„Constatările sunt formulate într-o manieră exagerată, cu schimbare de accente și, prin umare, nu reflectă situația reală din UTA Găgăuzia, dar, în special, poziția oficială a autorităților constituționale ale Autonomiei. Mai mult, Comitetul Executiv de la Comrat solicită permanent amplificarea și transparentizarea dialogului dintre Administrația prezidențială și Administrația UTA Găgăuzia”, a declarat Irina Vlah.

Drept argument în acest sens, Vlah amintește vizita din 2 septembrie a Maiei Sandu la Comrat, când protocolul prezidențial a exclus întrevederea Șefei statului cu Guvernatoarea Găgăuziei, însă prezența Guvernatoarei la întâlnirea lui Sandu cu membrii Adunării Populare a Găgăuziei s-ar fu produs la insistența ei.

„De altfel, de la începutul mandatului său, 7 decembrie 2020, Șefa statului a vizitat de două ori Autonomia și în ambele cazuri a preferat să evite întâlnirea cu Bașcana Găgăuziei”, susține șefa executivului de la Comrat.

Amintim că atunci șefa statului a declarat că a planificat o întrevedere cu Vlah, care, însă, din anumite motive, așa și nu s-a prezentat la întâlnire

Totodată, Irina Vlah susține că excluderea ei din noua componență a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) crează impedimente suplimentare de colaborare și dialog. Astfel, șefa executivului de la Comrat cere autorităților de la Chișinău să-și revizuiască poziția față de UTA Găgăuzia.

„Se simte o marginalizare a reprezentanților Autonomiei Găgăuze în comunicarea internațională, la mesele de negocieri sau intâlniri protocolare cu reprezentanții instituțiilor internaționale, desfășurate la Chișinău”, a declarat aceasta.

Mai mult, Bașcana Găgăuziei insistă că membrii Comitetului de asociere UE – Republica Moldova să se deplaseze în regiune sau să aibă întrevederi cu reprezentanții administrației pentru a se informa obiectiv despre situație.

Totuși, Vlah spune că susține parcursul european al Republicii Moldova.

„Confirm susținerea pentru apropierea ireversibilă a Republicii Molodva de Uniunea Europeană. UTA Găgăuzia trebuie tratată ca parte unitară a Republicii Moldova, care este Casa noastră comună. Prin urmare, și politiciile de modernizare și democratizare le vom promova împreună”, a adăugat la final aceasta.

NM a solicitat o reacție din partea reprezentanților Președinției în acest sens, însă până la momentul publicării articolului nu am primit un răspuns.

Amintim că pe 2 septembrie Maia Sandu a efectuat o vizită oficială în Găgăuzia. Aceasta a ținut un discurs la Universitate, după care a răspuns la întrebările participanților. Ulterior, șefa statului a fost condusă către clădirea Executivului, unde a fost întâmpinată de către președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov și de către guvernatoarea Irina Vlah.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu trage un semnal de alarmă: „Problema apei va deveni mult mai serioasă în următorii ani”. Acțiunile necesare

Președinta Maia Sandu avertizează că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore privind resursele de apă, iar situația riscă să devină „mai serioasă” în următorii ani, pe fondul secetei și al temperaturilor ridicate. Șefa statului subliniază că sunt necesare investiții în decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor. Sandu a făcut aceste declarații în cadrul unui interviu pentru NewsMaker.

Noi avem probleme foarte mari cu apa. Și cu apa potabilă, nu doar apa pentru irigare. Și aceste probleme doar vor crește, pentru că vedeți că avem tot mai puține precipitații. Vedeți că avem temperaturi foarte înalte și asta înseamnă că avem nevoie de o politică și o atitudine total diferită în raport cu resursele de apă. Avem două râuri care nu sunt foarte mari și vedeți că dacă e secetă, atunci rămânem fără apă”, a declarat șefa statului.

Sandu a subliniat importanța cooperării cu Ucraina și România pentru asigurarea accesului populației la apă.

„Dar e tare important să avem o relație bună cu Ucraina, ca să discutăm. Și avem o relație bună cu Ucraina, spre deosebire de alții care susțin războiul împotriva Ucrainei. Imaginați-vă ce s-ar întâmpla să vină la putere niște oameni care astăzi susțin Rusia și ce probleme am avea noi atunci cu resursele de apă? Deci discutăm cu ucrainenii, aducem apă din România deja pentru câteva raioane, am construit rețele pe sub Prut și aducem apă din România și o să mai construim. Și același lucru îl facem și cu Ucraina”, a adăugat șefa statului.

Totodată, președinta a enumerat și măsurile necesare la nivel intern, precum decolmatarea râurilor, construcția de rezervoare și plantarea pădurilor pentru a menține apa în sol: „Și aici, acasă, trebuie să ne îngrijim mai mult de apele pe care le avem. Plantarea pădurilor ne ajută să reținem apa în sol. Decolmatarea râurilor este foarte importantă. Este un exercițiu scump pentru că nu s-a făcut la timp și acum trebuie făcută pentru toată țara. Construcția rezervoarelor de apă, pentru că atunci când plouă trei zile la rând, apa nu are unde să se oprească și se duce la vale. Aici inclusiv statul cred că trebuie să vină să subvenționeze sau parțial să acopere cheltuielile sectorului privat pentru a construi aceste rezervoare.”

Șefa statului reiterat că problema apei necesită investiții majore și sprijin european.

„Problema apei va deveni mult, mult mai serioasă în următorii ani și avem nevoie inclusiv aici de bani europeni, pentru că va trebui să facem investiții foarte mari, de miliarde de lei și poate nu doar de lei, pentru a construi aceste magistrale. Nu e suficient să facem apeducte, e bine și demult trebuia să se facă apeducte, dar dacă nu este sursa de apă, degeaba facem apeducte ca să construim aceste magistrale. Ați văzut proiectul finanțat de Germania, Chișinău-Călărași, conducta care costă 40 de milioane de euro, donație din partea Germaniei, care conectează localitățile din Strășeni și Călărași la magistrala de la Chișinău. Un asemenea proiect avem și la Cahul, că toată lumea întreabă: da ce atâta relații externe? Ce avem noi din asta? Iată, avem niște bani foarte mari, care merg pentru proiecte foarte importante: apă la robinet pentru cetățeni”, a subliniat președinta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: