Andrei Mardari / NewsMaker

Se va stinge lumina în Moldova? Vom avea gaz? 10 întrebări (și răspunsuri) despre criza energetică

Va avea oare Moldova electricitate și gaze după 1 ianuarie 2025? La ce tarife? De ce se vorbește despre posibile întreruperi programate de energie electrică? De ce nu putem importa toată energia electrică necesară din România? NM răspunde la 10 întrebări principale despre criza energetică.

Din 16 decembrie, în Moldova a fost instituită starea de urgență în energetică. Principalul motiv al acestei decizii este incertitudinea privind continuarea furnizării de gaze naturale de către Gazprom în regiunea transnistreană după 1 ianuarie 2025. Din acest motiv, Chișinăul și Tiraspolul se pregătesc pentru cele mai negative scenarii.

1. Putem rămâne fără gaze?

Pe scurt: Malul drept al Nistrului nu este amenințat de întreruperea furnizării de gaze naturale. Problema alimentării cu gaze privește doar Transnistria.

Mai detaliat: Chișinăul achiziționează gaze naturale pentru malul drept al Nistrului de pe piața internațională încă de la sfârșitul anului 2022. Vineri, 13 decembrie, compania Moldovagaz a anunțat că a achiziționat întreaga cantitate necesară pentru a acoperi consumul malului drept până la sfârșitul lunii martie anul viitor.

Furnizarea de gaze pentru Transnistria este incertă după 1 ianuarie 2025. În prezent, întregul volum de gaze rusești furnizat de Gazprom – 5,7 milioane de metri cubi pe zi – este direcționat către regiune. Gazele sunt utilizate atât pentru consumul intern, cât și pentru necesitățile Centralei electrice de la Cuciurgan (MGRES), care generează energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului. Transnistria nu achită pentru gazul consumat.

2. De ce Gazprom ar putea înceta furnizarea de gaze?

Pe scurt: La data de 1 ianuarie 2025 expiră contractul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul Ucrainei.

Mai detaliat: În pofida războiului dintre Rusia și Ucraina, tranzitul gazelor și valabilitatea contractului semnat în 2019 au continuat. Kievul a declarat în repetate rânduri că nu intenționează să prelungească acordul de tranzit cu Gazprom.

Pe lângă Moldova, prin Ucraina primeau gaze  Slovacia, Ungaria și Austria.

Anterior, atât autoritățile Moldovei, cât și experții au presupus că tranzitul gazelor ar putea fi păstrat dacă taxele de transport pe teritoriul Ucrainei ar fi plătite de companii europene, și nu de Gazprom sau companii afiliate acestuia.

Totuși, cel mai probabil, tranzitul prin Ucraina nu va fi prelungit. Ministrul Energiei din Ucraina, Gherman Galușcenko, a declarat pe 12 decembrie că Ucraina se pregătește pentru „tranzit zero” și că a desfășurat deja mai multe teste de stres.

Există o rută alternativă pentru livrarea gazelor rusești către regiunea transnistreană. Din Rusia prin Turcia, prin gazoductul „Turkish Stream”, și mai departe prin Bulgaria, România și parțial prin regiunea Odesa din Ucraina. Pentru a livra gaze pe această rută, Gazprom trebuie să rezerve necesarul din capacitățile gazoductelor.

Data de 16 decembrie este termenul limită până la care Gazprom poate rezerva capacități pentru luna ianuarie 2025. Probabil acesta este motivul pentru care regimul de urgență intră în vigoare pe 16 decembrie.

3. Ce spune Gazprom? Va dori oare să continue furnizarea gazelor?

Pe scurt: Gazprom nu comentează în niciun fel posibila continuare a livrărilor de gaze către Moldova.

Mai detaliat: Poziția Gazprom poate fi dedusă doar din declarațiile fostului ministru al Energiei, Victor Parlicov, care s-a întâlnit recent cu directorul Gazprom, Alexei Miller. Potrivit lui Parlicov, Gazprom condiționează continuarea livrărilor de gaze cu achitarea datoriei istorice a malului drept al Nistrului. Versiunile părților despre mărimea datoriei sunt diametral opuse: Gazprom insistă asupra sumei de peste 700 de milioane de dolari, iar la Chișinău autoritățile afirmă că, în urma unui audit independent, sunt dispuse să plătească doar puțin mai mult de 8 milioane de dolari.

4. Care sunt, totuși, șansele ca Transnistria să rămână fără gaze?

Pe scurt: Nimeni nu știe. Poate doar Gazprom știe, însă este puțin probabil să facă publice informațiile în viitorul apropiat.

Mai detaliat: Autoritățile din Transnistria nu exclud posibilitatea ca problema furnizării să fie rezolvată chiar în noaptea de Revelion. De altfel, și în Transnistria a fost instituit regim de urgență în economie.

Vicepremierul pentru Reintegrare al Moldovei, Oleg Serebrian, a declarat că, potrivit informațiilor pe care le deține, Kievul nu intenționează să prelungească tranzitul. El nu a exclus însă că Gazprom ar putea suspenda livrările de gaze doar pentru câteva săptămâni.

Victor Parlicov consideră cel mai realist scenariu reducerea volumului livrărilor de gaze. În acest caz, gazele ar putea fi suficiente pentru necesitățile casnice și pentru generarea de energie electrică pentru regiunea transnistreană.

5. Ce se va întâmpla dacă Transnistria va rămâne fără gaze rusești?

Pe scurt: Probleme vor apărea pe ambele maluri ale Nistrului. Malul stâng va rămâne fără gaze, principala sursă de combustibil pentru încălzire, iar malul drept se va confrunta cu probleme grave de aprovizionare cu energie electrică.

Mai detaliat: În cazul întreruperii furnizării de gaze, ambele maluri ale Nistrului se vor confrunta cu o situație de criză.

Chișinăul ar putea furniza gaze către Transnistria, dar, potrivit autorităților, doar în schimbul achitării la timp a volumelor livrate. Însă, în Transnistria, prețurile interne la gazele naturale pentru consumatori sunt de zeci de ori mai mici decât pe malul drept al Nistrului: puțin sub 1 leu pentru un metru cub de gaze, față de 16,74 lei pe malul drept.

În Transnistria se pare că deja se pregătesc pentru viața fără gaze. Autoritățile locale elaborează un plan de funcționare a întreprinderilor și a infrastructurii comunale în cazul lipsei gazelor.

Pentru Chișinău, principala problemă este energia electrică. În timpul iernii, Centrala de la Cuciurgan generează 70% din energia electrică consumată de malul drept al Moldovei. Dacă livrările de gaze vor fi întrerupte, centrala nu va mai putea genera energie electrică pentru malul drept.

6. Dar energie electrică va fi?

Pe scurt: Moldova va trebui să procure energie electrică de pe piața europeană, la prețuri mai mari.

Mai detaliat: După cum s-a relatat ceva mai sus, Centrala de la Сuciurgan nu va putea genera electricitate și pentru malul drept al Nistrului. În caz de urgență, autoritățile din Transnistria planifică trecerea centralei pe cărbune. Totuși, nici acest lucru nu este simplu: în cazul trecerii la cărbune, regiunea s-ar putea confrunta cu pene de curent de până la zece ore.

Mai mult, rezervele de cărbune din Transnistria sunt suficiente pentru doar 50 de zile, iar centrala are o particularitate: poate funcționa doar pe cărbune extras din Donbas. Acest lucru a fost declarat acum doi ani de liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski. „Această centrală poate funcționa doar pe cărbune din Donbas. Iar acel cărbune, care există pentru două luni și jumătate, a fost livrat înainte de 2014. Fizic, acum nu este posibil să fie livrat”, a spus Krasnoselski în 2022.

În perioada de iarnă, Centrala Termoelectrică Moldovenească asigura aproximativ 70% din energia electrică consumată pe malul drept al Nistrului. Restul provine din centralele termoelectrice din Chișinău și Bălți, din surse regenerabile și din importurile din România.

Moldova ar putea cumpăra gaze și să le furnizeze Centralei de la Cuciurgan, însă acest lucru necesită resurse financiare semnificative. În presă au apărut informații potrivit cărora, conform calculelor autorităților de la Chișinău, acest lucru ar costa aproximativ 240 de milioane de euro.

7. De ce nu putem cumpăra pur și simplu energie electrică din România?

Pe scurt: Moldova are o cotă limitată pentru transportul de energie electrică din România, care poate să nu fie suficientă. În plus, va trebui să concureze pe piața românească cu Ucraina.

Mai detaliat: Consumul de electricitate al Moldovei de pe malul drept al Nistrului în orele de vârf pe timp de iarnă poate depăși 1000 MW. Pe parcursul unei zile obișnuite, consumul mediu este de aproximativ 900 MW.

Cota Moldovei pentru transportul de energie electrică din rețeaua europeană a operatorilor de sistem (ENTSO-E) constituie 315 MW. Această cantitate este mai mică decât producția Centralei Termoelectrice Moldovenești. De exemplu, la momentul redactării acestui material, centrala livra puțin peste 400 MW pentru ambele maluri ale Nistrului.

Moldova a mai avut o situație similară, când întreaga cantitate de energie electrică necesară era achiziționată din România – în noiembrie 2022. Totuși, atunci infrastructura energetică a Ucrainei era într-o stare mult mai bună, iar Moldova putea utiliza și cota alocată Ucrainei pentru transportarea energiei electrice.

La doi ani distanță, infrastructura energetică a Ucrainei a fost deteriorată semnificativ din cauza bombardamentelor masive rusești, iar țara vecină importă acum ea însăși energie electrică.

Din punct de vedere tehnic, Moldova poate depăși cota alocată, dar în acest caz va trebui să plătească tarife foarte ridicate pentru „fluxurile necontrolate” de energie.

8. Este posibil să avem întreruperi de electricitate sau blackout-uri?

Pe scurt: În cazul unei astfel de crize, probabilitatea acestora va crește.

Mai detaliat: Autoritățile au adoptat recent Regulamentul privind situațiile de urgență în sectorul energetic. În document sunt descriși consumatorii prioritari de electricitate în cazul unor posibile întreruperi de tip „blackout”.

În prima categorie se află spitalele republicane, regionale, raionale și municipale, Spitalul de Urgență, Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, casele de copii și grădinițele. Pe locul al doilea se află stațiile de măsurare a gazelor și stațiile de pompare, sistemele de încălzire centralizată care asigură cu agent termic  sectorul rezidențial.

Pe locul al treilea sunt dispeceratele furnizorilor de resurse energetice și servicii comunale, iar pe al patrulea loc se află Guvernul, Parlamentul, Administrația Președintelui, Ministerul Apărării, SIS, MAI, Inspecția pentru Situații de Urgență, Serviciul de Protecție și Pază de Stat și Serviciul Vamal. Aeroporturile și alte obiective din infrastructura de transport se află pe locul al cincilea. Consumatorii casnici se află abia pe locul al optulea.

În plus, în noiembrie 2022, partea de est a Moldovei nu a consumat electricitate de la Centrala electrică de la Cuciurgan. Atunci, în urma unui atac al Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Moldova a suferit un blackout. Lipsa de electricitate a durat câteva ore.

Sistemul energetic este organizat astfel încât funcționarea stabilă a Centralei electrice de la Cuciurgan asigură stabilitatea infrastructurii energetice a întregii țări și a regiunii.

În nota explicativă anexată deciziei privind regimul de urgență în Moldova se menționează că „pot apărea situații mult mai complicate” decât cea descrisă mai sus. Nu există alte clarificări în document.

În Transnistria, autoritățile din domeniul energetic au elaborat, de asemenea, un plan pentru cazurile de întreruperi de tip „blackout”

9. Vor crește tarifele?

Pe scurt: Momentan nu sunt discuții referitor la creșterea tarifelor pentru consumul de gaze naturale pe malul drept al Nistrului, dar în cazul unei crize legate de livrările de gaze rusești, tarifele pentru electricitate ar putea crește. Deocamdată, nu este clar cu cât.

Mai detaliat: Prețul de achiziție al energiei electrice de la Cuciurgan este de 66 USD pentru 1 MWh. În România, prețul energiei electrice este acum de aproximativ trei ori mai mare, adică în jur de 180 USD pentru 1 MWh. Chiar dacă Chișinăul va decide să cumpere gaze pentru generarea energiei electrice la Cuciurgan, costul său de producție va fi, de asemenea, semnificativ mai mare.

10. Această situație este fără precedent?

Pe scurt: Nu chiar. La începutul anului 2009, ca urmare a conflictului privind livrările  de gaze dintre Moscova și Kiev, Rusia a redus mai întâi livrările de gaze prin Ucraina, iar din 7 ianuarie a sistat complet furnizarea de gaze.

Mai detaliat: Atunci, Transnistria a rămas fără gaze chiar în aceeași zi de 7 ianuarie, ceea ce a dus la stoparea sistemului de încălzire centralizată și la o sarcină mai mare asupra rețelelor electrice.

Partea de nord a Moldovei de pe malul drept al Nistrului primea gaze din rezervele Ucrainei. După câteva zile, începând cu 11 ianuarie, sudul Moldovei și Transnistria au început, de asemenea, să primească gaze din rezervele ucrainene prin regiunea Odesa. Un nou acord de tranzit între Rusia și Ucraina a fost semnat abia pe 19 ianuarie 2009.


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.



Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: