Ședință de urgență la Procuratura Generală cu participarea Maiei Sandu? Președinția: „Informația este falsă”

Instituția prezidențială a calificat drept „speculații” informațiile apărute pe online despre o presupusă ședință de urgență la Procuratura Generală, la care ar fi participat Maia Sandu. Purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat că șefa statului nu a avut o astfel de întrevedere.

Pe online au apărut informații despre o „ședință de urgență” pe 13 februarie, la Procuratura Generală, cu participarea Maiei Sandu, conducerii Procuraturii Generale și a Consiliului Superior al Procurorilor. Se menționa că subiectul discuției este noua reformă a procuraturii care prevede lichidarea celor două procuraturi specializate.

Purtătorul de cuvânt al instituției prezidențiale, Igor Zaharov, a numit „speculații” informațiile distribuite pe online.

„Referitor la speculațiile apărute pe unele canale de Telegram privind o presupusă întrevedere a Președintei Maia Sandu cu reprezentanții Procuraturii Generale și ai CSP, menționăm că această informație este falsă. Președinta Maia Sandu nu a avut o astfel de întrevedere”, a scris Zaharov pe o rețea de socializare.

***

Pe 20 ianuarie 2025, Consiliul Suprem de Securitate – convocat în ședință de președinta Maia Sandu – a recomandat să fie consolidată „arhitectura instituțională a organelor responsabile de combatere a corupției” și să fie consolidat „cadrul legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală”.

Pe 29 ianuarie, urmare a recomandărilor Consiliului, Ministerul Justiției a venit cu mai multe propuneri. Una din acestea – ca Procuratura Anticorupție și PCCOCS să fuzioneze. Ministerul Justiției adăuga că propunerile vor fi transmise Parlamentului, care va decide „opțiunea de urmat”. Detalii AICI.

În reacție, Procuratura Anticorupție a declarat că „nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare” care să justifice necesitatea fuzionării instituției cu PCCOCS. Detalii AICI. „Faptul că fuzionarea ar avea ca efect scoaterea mea din funcție cred că e un lucru evident”, a spus, pe 2 februarie – la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin.

Pe 12 februarie, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că a fost deja înregistrat un proiect care prevede crearea unei instituții noi și care va comasa PCCOCS și Procuratura Anticorupție. „Din acest două instituții ne propunem să creăm o singură procuratură specializată, care să combată acest fenomen de concreșterea crimei organizate și corupției politice”, a comunicat Grosu la Jurnal TV.

Pe 13 februarie, deputatul PAS Igor Chiriac a declarat, cu referire la proiectul de lege, că cele două procuraturi specializate, PCCOCS și Procuratura Anticorupție, se vor lichida și va fi creată noua procuratură – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Potrivit lui Chiriac, urmare a adoptării proiectului de lege, procurorul general va desemna un procuror șef interimar. „Ulterior, CSP-ul va organiza concurs de selectare atât a procurorului șef cât și a procurorilor din cadrul procuraturii noi create”, adăugat deputatul. Întrebat ce se va întâmpla cu procurorii care își exercită funcția la acest moment în Procuratura Anticorupție și PCCOCS, Chiriac a declarat: „Soarta va fi decisă de către Consiliul Superior al Procurorilor și Procuratura Generală”. Detalii AICI

Menționăm, proiectul de lege are 29 de autori. Printre semnatari nu se regăsesc trei deputați PAS din Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi, printre aceștia – Olesea Stamate. Deputata a declarat că „cel mai probabil” nu va susține proiectul. Detalii AICI

Tot pe 13 februarie, Procuratura Generală a declarat că a identificat „riscuri pe termen scurt, mediu și lung” în inițiativa legislativă și a vorbit despre necesitatea unor „consultări publice ample”. Totodată, instituția a menționat că este esențială „opinia instituțiilor europene competente”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Salariu lunar de 105 mii lei și credit de 2 mln: ce a declarat Emil Ceban la preluarea funcției de ministru al Sănătății

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, și-a publicat declarația de avere și interese personale. Potrivit documentului, în calitate de rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, el a avut un salariu de peste 105.000 de lei pe lună.

În declarația de avere pentru anul 2024, Emil Ceban a declarat un salariu de circa 1,2 milioane de lei de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în calitate de rector, ceea ce înseamnă aproximativ 106.000 de lei pe lună. Emil Ceban a indicat și un salariu de 30 de mii de lei de la Academia de Științe a Republicii Moldova, dar și un salariu de 18 mii de lei de la organizația Trimbos Moldova. Tot de la USMF, Ceban a mai ridicat peste 8 500 lei drept indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă. Soția sa a obținut aproape 580 de mii de lei din salarii și peste 1,2 milioane de lei din dividende.

Ceban a indicat două terenuri „în circuit civil”. Primul, a fost achiziționat în 2010 și este evaluat la 45 de mii de roni. Cel de-al doilea teren a intrat în proprietate prin donație, în 2019, și este estimat la aproape 90 de mii de lei. În 2024 și 2025, Emil Ceban a mai trecut în declarația de avere trei averi imobile, fără a preciza natura acestora, cu valori estimate la 140 de mii de euro, 25 de mii de euro și, respectiv, 5 mii de euro. Ceban a indicat și o casă de locuit dobândită în 2019 printr-un contract de donație, cu suprafața de 175 m², care este evaluată la peste 2,4 milioane de lei. El a declarat și un garaj de 57 m², dobândit în 2011 și evaluat la peste 102 mii de lei. 

În garajul familiei se află două vehicule: un vehicul motorizat K750M din 1966, achiziționat în 2022 (10 mii de lei), și un BMW X5 fabricat în 2025, dobândit prin leasing în 2025. Valoarea bunului fiind 99 de mii de euro, iar titularul – OCN „MAIB Leasing” SA.

Familia lui Ceban deține și un sistem fotovoltaic, dobândit în 2020, în valoare de 170 de mii de lei.

Familia sa deține șase conturi bancare cu peste 941 de mii de lei, iar în patru dintre acestea titular este Emil Ceban. În 2024, Ceban a contractat un credit de 2 milioane de lei, scadent în 2044, cu o rată a dobânzii de 7%. Totodată, în 2025, familia sa a contractat un credit de 20 de mii de euro, scadent în 2030, cu o rată a dobânzii de 6,75%.

În 2024 și 2025, familia sa a cheltuit peste 87 de mii de lei și mai mult de 2.700 de euro pentru servicii turistice. Serviciul din 2025 a fost achiziționat la 30 iulie pentru mai mult de 24 de mii de lei.

Emil Ceban a preluat funcția de ministru pe 1 noiembrie, în noul cabinet condus de Alexandru Munteanu.

NM by mihaelaconovali25

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: