Facebook/ANI

Șefa Autorității Naționale de Integritate a cerut ajutorul SIS-ului: „Am primit amenințări în ultima perioadă”

Președinta Autorității Naționale de Integritate (ANI) Rodica Antoci susține că a fost amenințată atât ea, cât și familia sa. Oficialul crede că atacurile au legătură cu activitatea sa. Despre cele întâmplate, Antoci a anunțat Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 decembrie a emisiunii „Cabinetul din umbră”, de la Jurnal TV.

Rodica Antoci este de părere că atacurile sunt făcute cu scopul de a o presa, pentru ca ea, la rândul său, să intervină pe lângă inspectori, pentru a se mușamaliza anumite dosare privind încălcarea regimului juridic al averilor.

„Am primit atât eu, cât și soțul meu, în ultima perioadă, anumite amenințări, despre care am sesizat și organele competente să ia atitudine. Până la momentul actual, m-am adresat la SIS. Absolut nicio presiune, niciun atac sau toate amenințările pe care le-am avut din 2018 până în prezent, nu o să mă schimbe. Totodată, atunci când sunt vizate și se atacă persoanele din familia mea, care nu au absolut nicio atribuție cu activitatea mea la ANI, bineînțeles că statul trebuie să ia atitudine, pentru că aici sunt vizați și copiii mei și soțul, dar și bunurile mele personale”, a explicat șefa ANI.

Oficialul a mai menționat că nu va ceda acestor atacuri: În funcția mea de președinte voi asigura inspectorului libertatea pentru a-și duce la finalitate dosarul pe care îl investighează. Totodată, nu o să admit influențe și am toată încrederea că ei își fac cu adevărat conștiincios atribuțiile. În toți acești ani, absolut la nici unul nu i-am dat indicații sau să întreb la ce stadiu este dosarul X sau Y. Aștept ca orice cetățean să văd acele rezultate, pe care să le transmitem publicului larg și sunt mândră că apar asemenea dosare de avere și nimeni din cei investigați nu a recunoscut și nu s-a preocupat să demonstreze cum și-a acumulat acea avere „onestă”, dar merg cu atacuri”.

Rodica Antoci s-a referit și la ancheta în care este vizat fostul șef al Serviciului Protecție și Pază de Stat (SPPS) Anatolie Golea. Aceasta a recunoscut că soțul său a fost subalternul lui Golea, iar ea a participat la unele evenimente, însă a respins categoric acuzațiile privind anumite „reglări de conturi”.

„Soțul meu a fost subaltern și l-am însoțit pentru că era un șef de subdiviziune la evenimentele pe care le avea la acel serviciu, nu există niciun conflict și nicio încălcare, mai ales că nu activa în acel moment, cu șapte, opt ani în urmă, în serviciul public, pentru a declara că am fost prieteni. Eu constat că toate sesizările la ANI sunt depuse de către cumătrii Rodicăi Antoci, așa rezultă din toate bârfele”, a conchis Rodica Antoci.

Contactat telefonic, ex-directorul SPPS, Anatolie Golea, a declarat că nu a făcut niciodată presiuni asupra șefei ANI: „Nu am avut nici de la SIS, nici de la Procuratură nicio chemare. Presiuni asupra doamnei Antoci nu am făcut, actul de constatare pe care noi l-am primit, considerăm că este un act ilegal și la emiterea acestui act s-au făcut un șir de încălcări, pe acest act l-am contestat în instanța de judecată, așteptăm ca justiția să-și facă treaba. Noi am prezentat ANI-ului absolut toate probele, la toate veniturile pe care le-a avut familia Golea și le-am argumentat foarte bine, nu pot înțelege de ce ANI-ul nu a vrut să le ia în calcul”.

În același timp, Golea susține că sesizarea pe numele său a fost depusă de o persoană care ar avea relații apropiate cu familia Antoci.

„Urmărirea ANI-ului a fost pornită la solicitarea domnului Igor Morari, care este într-o relație foarte bună, familiară, cu doamna Rodica Antoci și Iurie Antoci. Au fost colegii mei de serviciu, care au pus nenumărate scrisori către ANI și către alte organe, mi se creează impresia că ei doar vor să facă o răfuială prin intermediul funcției pe care o deține doamna Rodica cu mine personal și faptul că ei nu au luat în calcul acele venituri pe care noi le-am arătat, neargumentând care a fost motivul, confirmă aceste bănuieli pe care le am eu”, a precizat ex-directorul SPPS.

„Toate lucrurile date se pun în actul de constatare și nu are decât să demonstreze în instanța de judecată că această avere a fost acumulată onest (…) și să nu mai antreneze nici numele meu, nici funcția mea, nici instituția pentru a prejudicia imaginea instituției, cât și a mea personală, pentru că nu are nicio atribuție cu actul său de constatare” a replicat șefa ANI.

Pe 15 septembrie, ANI a emis un act de constatare pe numele fostului director interimar SPPS Anatolie Golea. Potrivit inspectorului, Golea a fost stabilit cu diferență vădită în mărime de aproximativ 253 de mii de lei și diferență substanțială, în sumă de peste 940 de mii de lei, încălcând astfel regimul juridic al declarării averii și interese personale. În context, ANI a sesizat Procuratura Generală pe aspectul îmbogățirii ilicite și a anunțat că va depune în instanța de judecată cererea privind confiscarea averii nejustificate în sumă de peste 940 de mii de lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: