Andrei Mardari/NewsMaker

Șefii ANRE, Consiliului Concurenței și Consiliului Audiovizualului ar putea fi demiși, în urma unei evaluări parlamentare

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) propune un proiect de lege care vizează activitatea Consiliului Concurenței, al Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE), Consiliului Audiovizualului, Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Inițiativa prevede că Parlamentul, prin intermediul organelor de lucru, în special cel al comisiilor legislative, să poată analiza activitatea acestor instituții publice, iar în funcție de concluzii, să poată adopta anumite măsuri, inclusiv revocarea din funcție a conducătorilor.

Proiectul de lege a fost prezentat, pe 2 septembrie, de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, care timp de o lună de la validarea alegerilor parlamentare poate deține concomitent și funcția de deputat. Inițiativa se referă la responsabilizarea mai multor autorități aflate sub control parlamentar.

„Existența unei autonomii funcționale nu înseamnă că șefii instituțiilor respective nu pot răspunde pentru ineficiență și incompetență. Dimpotrivă – ținând cont de rolul constituțional al Parlamentului, de instrumentele pe care le are la îndemână, mă refer la cel de control parlamentar, credem că Parlamentul este obligat să verifice activitatea acestor instituții, pentru a constata dacă activitatea lor este conformă cu misiunea și atribuțiile stabilite de Constituție și de legile țării”, a argumentat ministrul Justiției.

În funcție de concluziile Comisiei parlamentare, șefii instituțiilor ar putea fi demiși.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: