Facebook/Mihai Murguleț

Șeful judecătoriei Ciocana cere tragerea la răspundere penală a fostului judecător Mihai Murguleț. Ce legătură are deputatul Sergiu Litvinenco

Șeful Judecătoriei Ciocana, Ghenadie Pavliuc, cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să sesizeze Procuratura Generală în vederea tragerii la răspundere penală a fostului judecător Mihai Murguleț. Acesta îl acuză pe Murguleț de neglijență în serviciu. Documentul a fost publicat pe 30 mai de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Litvinenco, pe pagina sa de Facebook.

„Judecătorii de tip „comando” (care execută orbește ordinele venite de la politicieni) și cu grave probleme de integitate (cu averi nejustificate și decizii ilegale cu duiumul) se doresc a fi promovați, inclusiv la Curtea Supremă de Justiție, pe când judecătorii care au scos la iveală fărădelegi ai magistraților corupți, sunt eliminați din sistem și hărțuiți de organele de drept. Asta e „reforma justiției” a la Igor Dodon – trebuie oprit totul ca să nu întrebe cineva de „kuliok””, a scris Litvinenco.

Totodată, Sergiu Litvinenco susține că dacă guvernul Sandu nu ar fi fost demis, Republica Moldova ar fi fost acum în „plin proces de curățare a justiției de magistrați corupți și incompetenți”. Potrivit acestuia, evaluarea ar fi fost realizată de judecători și procurori din afara țării.

„Și cei care au prins curaj grație faptului că Igor Dodon dorește o justiție loială lui și sunt acum foarte vocali aveau ”să dea cu subsemnatul”. Dar las că vine vremea când vor trebui să răspundă pentru tot. Și cu mult mai devreme decât cred ei”, a mai scris deputatul PAS.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=808296513029117&set=a.299242130601227&type=3&theater

Amintim că, pe 16 aprilie, membrii CSM au respins cererea prin care magistratul a solicitat să fie propus președintelui pentru numire în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă – 65 de ani.

Anterior, CSM l-a suspendat din funcție, temporar, pe președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu și pe adjuncții săi, precum și pe președintele Curții Supreme de Justiți Ion Druță, pe șeful Inspecției Judiciare, Nicolae Climu, dar și pe membrul colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, Oleg Sternioală. Decizia a fost luată în urma unei plângeri semnate de Mihai Murguleț. Acesta a dezvăluit că Țurcanu și Druță l-ar fi presat ca să își schimbe decizia în două dosare civile.

Potrivit magistratului, el a refuzat să facă acest lucru, motiv pentru care ulterior a devenit ținta unor atacuri. Pe numele său a fost inițiate două avertizări disciplinare. Ulterior, Corneliu Guzun i-ar fi spus că va avea grijă ca Murguleț să nu susțină atestarea și că tatăl său va prelua conducerea colegiului pentru evaluarea performanțelor judecătorilor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova.org

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: