Максим Андреев, NewsMaker

„Șeful statului s-a informat din prima sursă”. Vladimir Țurcan a povestit despre ce a vorbit cu Igor Dodon în data de 9 aprilie

Președintele Curții Constituționale, fostul deputat socialist Vladimir Țurcan, susține că a perceput discuția telefonică din 9 aprilie cu președintele Igor Dodon drept „o necesitate din partea șefului statului de a fi informat din prima sursă”. Prin urmare, acesta consideră că interpretările din spațiul public privind acest subiect au „o tentă pur politică”. Declarația a fost făcută de către președintele Curții Constituționale, Vladimir Țurcan, în cadrul unui briefing din 14 aprilie.

„Briefingul de azi este organizat în legătură cu diferite interpretări, comentarii, opinii care au parvenit în spațiul mediatic și în societate și vizează însăși Curtea Constituțională, dar și pe mine personal, în contextul convorbirii telefonice cu dl președinte Dodon, care a avut loc pe 9 aprilie. După cum se știe, pe data de 9 aprilie, Curtea a examinat o sesizare a unui deputat din partea blocului ACUM, Dinu Plîngău, care a solicitat suspendarea unor prevederi din legea adoptată prin angajarea răspunderii guvernului.

La ora 14:00, cu majoritatea de voturi, 4 dintre cei 6 judecători, a fost adoptată o decizie prin care a fost suspendată legea în întregime. În aceeași seară, am fost contactat de către dl președinte Dodon, care m-a întrebat care este esența juridică și consecințele juridice ale acestei decizii. În condițiile extrem de grave ale stării de urgență, eu am perceput acest apel telefonic ca o necesitate din partea șefului statului de a fi informat din prima sursă. Am explicat că până la examinarea examinării în cauză, fondul acestei sesizări, ea va fi suspendată și nu poate fi aplicată.

Am spus că examinarea tuturor sesizărilor pe același obiect de pe agenda Curții este programată pentru data de 13 aprilie, la ora 12:00. Alte careva discuții referitor la cine și cum a votat, de ce, etc. nu a au avut loc, dar aceste discuții erau și inutile, pentru că decizia era deja adoptată.

Dl președinte mi-a mulțumit pentru informație și a spus că împreună cu guvernul vor medita asupra acțiunilor ulterioare.

În acest context, consider că toate interpretările și opiniile care au apărut că cineva a cerut o explicație, a venit cu careva rugăminți sau că cineva s-a îndreptățit sau a promis ceva sunt neîntemeiate și au la bază o tentă pur politică. Din acest motiv, nu vreau să intru în discuții. Totuși, având în vedere că pe 13 aprilie urmau să fie examinate toate cele 4 sesizări, la începutul ședinței, pentru înlăturarea oricăror suspiciuni sau aluzii referitor la imparțialitatea și independența Curții, am decis să declar abținerea mea de la examinarea acestui dosar, ceea ce a fost acceptat din partea colegilor mei.

Acesta este adevărul, asta este realitatea”, a spus Vladimir Țurcan.

Amintim că, în ajun, pe 13 aprilie, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituțională legea pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în fața parlamentului. Judecătorul Eduard Ababii a avut opinie separată, iar Vladimir Țurcan nu a participat la examinarea cauzei.

„Pentru înlăturarea oricăror interpretări și aluzii, declar despre abținerea mea de la examinarea sesizării”, a declarat Țurcan la începutul ședinței Curții Constituționale. Asta după ce, în cadrul platformei online „Președintele răspunde” din 10 aprilie, Igor Dodon a afirmat că l-a sunat pe Vladimir Țurcan după decizia Curții Constituționale de a suspenda legea asupra căreia guvernul și-a asumat răspunderea, iar acesta l-a informat că patru judecători au votat în favoarea acestei hotărâri.

„Eu l-am sunat pe dl Țurcan, să-l întreb ce s-a întâmplat. Înțeleg că 4 membri au votat pentru suspendarea acestei legi. Dl Țurcan a avut opinie separată”, a precizat șeful statului în cadrul platformei online.

Pe 11 aprilie, deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a solicitat pornirea urmăririi disciplinare în raport cu președintele Curții Constituționale, Vladimir Țurcan. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a cerut ridicarea mandatului de judecător în raport cu Vladimir Țurcan, iar deputatul grupului „Pro Moldova”, Sergiu Sârbu, l-a sesizat printr-o scrisoare pe procurorului general, Alexandr Stoianoglo.

Astăzi, premierul Ion Chicu a anunțat că legea respectivă a fost declarată neconstituțională pentru că s-a încălcat procedura și nu din cauza conținutului acesteia. Prin urmare, șeful executivului a declarat că guvernul va promova repetat măsurile incluse în legea pentru care și-a asumat răspunderea,

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Raport StratCom: sprijinul pentru aderarea la UE crește, dar rămâne la 8% în Găgăuzia și Taraclia

Sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană a crescut în ultimii doi ani și a ajuns la 57%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în nordul țării, arată Indexul Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom).

La nivel național, sprijinul pentru aderare a crescut cu cinci puncte procentuale față de 2024, când era de 52%. Media națională „ascunde”, însă, diferențe „importante” între regiuni, precizează StratCom. În regiunea Centru, 73% dintre locuitori susțin aderarea, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia sprijinul este de 8%. În nordul țării, ponderea celor care susțin aderarea a urcat de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

„Atitudinile față de integrarea europeană sunt strâns legate de încrederea în instituții și de sursele de informare. Cetățenii care au încredere în mass media din Federația Rusă manifestă, în general, un sprijin mai redus față de aderarea la UE”, susține StratCom.

Totodată, 62% dintre respondenți consideră că beneficiile aderării la UE justifică dificultățile reformelor de preaderare, față de 50% în 2024.

Raportul publicat pe 4 noiembrie urmărește cum a evoluat reziliența societății în fața manipulării informaționale și a ingerințelor străine. Indexul analizează percepțiile și atitudinile cetățenilor în cinci domenii – integrare europeană, coeziune socială, reziliență economică, apărare și securitate națională. Pentru a compara rezultatele, datele au fost colectate în lunile aprilie și mai ale fiecărui an din perioada 2024–2026.

***

Amintim, Republica Moldova a obținut, alături de Ucraina, statutul de țări candidate la UE în iunie 2022. Ambele țări au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024. În 2026, atât Moldova, cât și Ucraina, au deschis patru dintre cele șase clustere de negociere.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: