realitatea.md

Serbia și-a pus armata în stare de alertă din cauza tensiunilor cu Kosovo

Armata sârbă a informat că şi-a plasat trupele în alertă întărită pe 26 decembrie seara, situaţie care subliniază recentele tensiuni din Kosovo unde s-au înregistrat focuri de armă şi explozii şi unde au fost ridicate blocaje rutiere, comunică digi24.ro. 

„Preşedintele Serbiei a ordonat armatei sârbe să fie la cel mai înalt nivel de pregătire pentru luptă, la nivelul utilizării forţei armate”, a declarat ministrul sârb al apărării Milos Vucevic.

Generalul Milan Mojsilovic, şeful Statului Major al armatei sârbe, a anunţat că a fost trimis de preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, la graniţa cu Kosovo. „Situaţia de acolo este complicată”, a declarat Mojsilovic la televiziunea Pink, duminică seara, în drum spre Raska, la zece kilometri de granița cu Kosovo.

El a adăugat că este nevoie de „prezenţa armatei sârbe de-a lungul liniei administrative”, termen folosit de autorităţile sârbe pentru a desemna graniţa cu Kosovo.

Şi Ministerul de Interne sârb a susținut că „toate unităţile” vor intra „imediat sub comanda şefului Statului Major”.

Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii sudice, populată majoritar de albanezi, proclamată în 2008. Guvernul de la Belgrad îi încurajează pe cei 120.000 de sârbi din Kosovo să sfideze autorităţile locale, într-un context în care Kosovo vrea să-şi consolideze suveranitatea pe întreg teritoriul.

Câteva sute de sârbi kosovari au ridicat blocaje rutiere în nordul Kosovo începând cu 10 decembrie pentru a protesta faţă de arestarea unui fost poliţist sârb, paralizând traficul către două puncte de trecere a frontierei cu Serbia.

Cu puţin timp înainte de plecarea generalului Mojsilovic în zona de frontieră, mai multe media sârbe au postat pe reţelele sociale o înregistrare video, în care se aud focuri de armă, susţinând că sunt „lupte” care au avut loc la începutul serii, când forţele kosovare au încercat să înlăture o baricadă.

Poliţia kosovară a dezminţit imediat pe pagina sa de Facebook că membrii săi ar fi participat la vreun schimb de focuri. Presa din Pristina, în schimb, a afirmat că o patrulă a Forţei de menţinere a păcii în Kosovo (KFOR), o misiune NATO, se afla în zona tirurilor.

Ministrul de interne kosovar, Xhelal Svecla, a declarat că patrula KFOR a fost atacată. La rândul său, KFOR a anunţat că va desfăşoară o anchetă în legătură cu focurile de armă „din 25 decembrie, în apropierea unei patrule a misiunii NATO în Kosovo”. „Nu au fost răniţi sau pagube materiale”, a transmis KFOR într-un comunicat.

La începutul lui noiembrie, sute de poliţişti sârbi integraţi poliţiei din Kosovo, precum şi judecători, procurori şi alţi funcţionari publici au demisionat în masă, în semn de protest faţă de o decizie, de acum suspendată de guvernul de la Pristina, de a interzice sârbilor care locuiesc în Kosovo să folosească plăcuţe de înmatriculare eliberate de Serbia.

Situaţia cu Kosovo este „în pragul unui conflict armat”, a spus, săptămâna trecută, prim-ministra guvernului sârb, Ana Brnabic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Iwona Piórko

Ambasadoarea UE despre proiectele în Transnistria și Găgăuzia: „Dacă nu am finanța, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja”

Deși în ultimii ani atât regiunea transnistreană, cât și UTA Găgăuzia au beneficiat de multiple proiecte europene, acestea rămân printre cele mai sceptice față de integrarea europeană a Republicii Moldova. Totuși, dacă Uniunea Europeană ar evita aceste regiuni vulnerabile la propagandă și dezinformare, diferențele existente riscă să se adâncească. Declarația a fost făcută de ambasadoarea UE, Iwona Piorko, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Dacă nu am finanța proiecte importante bazate pe aceste valori în locuri unde aceste valori ar putea avea încă nevoie de promovare, nu am face decât să accentuăm diferențele care există deja. (…) Poate că ceea ce lipsește – iar aici încerc să contribui la acest lucru – este o explicație exactă, clarificări, informații și încurajarea oamenilor să facă același lucru”, a spus oficiala.

Ambasadoarea UE a exclus totodată scenariul unui proces de aderare separat pentru teritoriul controlat de autorități.

„Există o singură Republica Moldova și avem negocieri de aderare cu Republica Moldova. Susținem eforturile de reintegrare și ne așteptăm ca Guvernul să fie din ce în ce mai hotărât în această direcție. (…) Integrarea în UE și procesul de reintegrare sunt două procese foarte distincte, dar se întăresc reciproc. Integrarea în UE nu poate fi decât de ajutor”, a mai spus Iwona Piorko.

Diplomata a subliniat și rolul dialogului între cele două maluri pentru rezolvarea disputelor politice și sociale, insistând că construirea încrederii trebuie să se întâmple în teritoriu, nu doar în birouri:

„În prima săptămână de când am venit în Republica Moldova, am promis că voi vizita fiecare regiune a țării și voi purta dialoguri, și asta fac. Sunt aici de numai trei luni, dar am vizitat deja destul de multe locuri, inclusiv Tiraspol, și la începutul anului viitor voi merge în Găgăuzia. Da, mă gândesc la autorități, dar mă gândesc și la oameni, știți, cred că ceea ce diferențiază această situație de situații similare din alte țări este faptul că oamenii se cunosc foarte bine. De pildă, dacă iei un taxi în Chișinău ai șanse mari să ai parte de un șofer bun din Tiraspol. Oamenii se cunosc, se respectă reciproc, și asta trebuie folosit ca avantaj”, a mai spus oficiala.

Întrebată de ce zonele mai eurosceptice primesc finanțări mari de la UE, ambasadoarea a explicat că Bruxelles-ul nu condiționează sprijinul financiar de atitudinile politice:

„Nu există nicio contradicție. (…) Suntem cel mai mare donator pentru dezvoltare din lume. Ceea ce diferențiază asistența noastră de cea a altora este faptul că asistența noastră se bazează pe valori. Nu determinăm țările să-și crească datoriile, iar asistența noastră se bazează pe credința în drepturile omului și în durabilitate. Așadar, oriunde aducem bani, aducem și valorile noastre”, a încheiat oficiala.

***

Amintim că în luna noiembrie, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, Lilian Carp, a declarat că guvernarea nu va mai permite fraudarea proceselor electorale din Găgăuzia și căderea regiunii în mâinile unor grupări, iar alegerile pentru Adunarea Națională, programate pentru martie anul viitor, vor fi strict monitorizate de Comisia Electorală Centrală, care va aplica deciziile sau sancțiunile corespunzătoare în caz de încălcare a legislației.

În același timp, Guvernul lucrează la elaborarea unui plan de reintegrare a regiunii transnistrene în colaborare cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Strategia nu a fost făcută publică, pentru a nu „prejudicia rezultatul final”, a explicat vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, precizând că anumite aspecte sunt sensibile și necesită un grad ridicat de discreție, iar unele procese necesită timp.

Pe măsură ce Republica Moldova avansează pe calea integrării europene, problema transnistreană și prezența ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului revin tot mai des în discuții. Retragerea acestora „este crucială pentru o pace durabilă”, a subliniat pe 1 decembrie, după reuniunea miniștrilor Apărării ai UE de la Bruxelles, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas.

Tot luna trecută, premierul Alexandru Munteanu a anunțat de la Bruxelles că Chișinăul poartă discuții cu partenerii europeni și americani pentru elaborarea unui plan de reintegrare a țării, fără a oferi, însă, detalii suplimentare. Potrivit estimărilor speakerului Igor Grosu, costurile acestei reintegrări s-ar ridica la aproximativ jumătate de miliard de euro pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: