gov.md

Serviciul Vamal are un nou director: cine este Alexandru Iacub și ce avere a declarat DOC

Guvernul a aprobat, pe 28 august, numirea lui Alexandru Iacub în funcția de director al Serviciului Vamal. Până acum, Iacub a fost secretar general la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Astfel s-a propus și aprobat suspendarea acestuia din funcția de secretar general „pentru perioada numirii într-o funcție de demnitate publică începând cu 28 august”. NewsMaker a analizat declarația de avere a noului șef de la vamă. Alexandru Iacub a câștigat în 2023 circa 488 de mii de lei.

Iacub a fost numit șef la vamă din data de 28 august. Reprezentanții Guvernului au menționat că „în sarcina domnului Iacub se stabilește: optimizarea și îmbunătățirea Serviciului Vamal cu mediul de afaceri; eliminarea factorilor de corupție; îmbunătățirea condițiilor de activitate a angajaților Serviciului Vamal și digitalizarea proceselor operaționale ale Serviciului Vamal”.

„Cred că este o candidatură foarte bună pentru această funcție importantă”, a comunicat premierul Dorin Recean.

Între timp, ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu a propus suspendarea raporturilor de serviciu cu Alexandru Iacub din funcția de secretar general al Ministerului Muncii și Protecției Sociale „pentru perioada numirii într-o funcție de demnitate publică începând cu 28 august”. Buzu a ținut să adauge că Iacub a fost „la baza și la temelia tuturor reformelor și schimbărilor” făcute de Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Date din declarația de avere 

În declarația de avere pentru anul 2023, Alexandru Iacub a indicat un venit de 42 739 mii lei de la Inspectoratul de stat al Muncii și 445 274 – de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

Familia lui Iacub deține un apartament cu suprafață de 92 metri pătrați, în valoare de 626 666 lei, obținut printr-un contrat de donație. „Bunul a fost procurat de părinți în anul 2013, transmis prin act de donație mie în 2018, varianta albă apartamentul acela era prețul de piață atunci”, a menționat Iacub în declarație.

Familia lui Alexandru Iacub deține și două automobile: Toyota Corola, anul de fabricație – 2019, și Hunday – anul de fabricație 2016.  Primul bun valorează 355 000 mii lei, al doilea – 350 000. Se menționează că ultimul autoturism „a fost procurat de la rudă și s-a negociat o reducere de 50 mii lei”.

În anul 2023, Alexandru Iacub a luat un credit de 110 000 de lei, cu o rată a dobânzii de 10%, de la Moldindcombank.

Pe 1 aprilie 2024, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au efectuat 16 percheziții într-o cauză penală pornită pe faptul comiterii infracțiunii de corupere pasivă şi corupere activă. Atunci, trei inspectori vamali au fost reținuți pentru 72 de ore, între ei fiul unui fost deputat democrat, iar alți patru urmau să fie fi cercetați în stare de libertate. Printre ei se numără și Diana Cazacu, fiica deputatei Victoria Cazacu, ajunsă în Legislativ pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS). După izbucnirea scandalului, Victoria Cazacu a fost exclusă din partid.

Trei zile mai târziu, pe 4 aprilie 2024, directorul Serviciului Vamal Igor Talmazan și-a anunțat demisia din funcție. Talmazan a spus că își asumă atât reușitele „dar mai ales eșecurile”. „Consider că, în calitate de conducător al instituției, este necesar să-mi depun în semn de onoare demisia și să mă retrag din funcția de director al Serviciului Vamal”, a menționat el. Detalii AICI. Ulterior s-a anunțat că interimatul funcției de director al Serviciului Vamal va fi asigurat de Viorel Doagă. Anterior, Doagă a mai asigurat interimatul la instituția vamală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Prima reacție a Comisiei Vetting după ce CSM i-a menținut în sistem pe Veronica Cupcea și Ion Bulhac

Comisia Vetting a venit cu o primă reacție după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins, pe 4 august, rapoartele de reevaluare în privința judecătorilor Veronica Cupcea și Ion Bulhac. Instituția, care verifică integritatea etică și financiară a magistraților, anunță că a luat act de deciziile CSM și că, după recepționarea hotărârilor motivate, va examina pașii procedurali pe care urmează să îi întreprindă în conformitate cu legea.

„Astăzi, CSM a examinat rapoartele de reevaluare întocmite de Comisia Vetting în privința judecătorilor Veronica Cupcea și Ion Bulhac, prin care se propunea nepromovarea evaluării externe. În ambele cazuri, CSM a adoptat hotărâri prin care a respins rapoartele de reevaluare ale Comisiei. În conformitate cu cadrul legal aplicabil, după recepționarea hotărârilor motivate ale CSM, Comisia le va examina și va stabili pașii procedurali care urmează a fi întreprinși în exercitarea mandatului său legal”, a precizat Comisia Vetting într-o notă informativă publicată pe rețele, pe 4 august.

Amintim că, în cazul Veronicăi Cupcea, Comisia Vetting a concluzionat de două ori că judecătoarea nu întrunește criteriile de integritate și a recomandat demiterea acesteia. Prin decizia CSM, raportul Comisiei a fost respins, iar Cupcea își va continua activitatea în sistemul judecătoresc.

În aceeași ședință, CSM a respins și raportul de reevaluare în privința judecătorului Curții de Apel Centru, Ion Bulhac. Consiliul a motivat că deficiențele constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele în care a figurat magistratul reprezintă erori de interpretare juridică, și nu acțiuni arbitrare. CSM a mai precizat că, în cauzele criticate, Bulhac făcea parte din completul colegial de judecată, avea la acel moment o experiență profesională redusă și nu era judecător-raportor sau președintele completului, circumstanțe care, în opinia Consiliului, diminuează gradul de răspundere individuală ce i-ar putea fi imputat. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: