Sex cu găini, cipuri și
„гімно привезли"
„гімно привезли"
De ce fake-urile despre vaccinare bat știința
Sex cu găini, cipuri și
„гімно привезли"
„гімно привезли"
De ce fake-urile despre vaccinare bat știința
Potrivit ultimelor date ale Barometrului Opiniei Publice, 58 la sută din populația Moldovei nu doresc să se imunizeze împotriva coronavirusului. Sociologii consideră că această situație este cauzată de comunicarea prea puțin eficientă a autorităților și de faptul că guvernarea a pierdut războiul cu informațiile false despre vaccinuri, iar factorul geopolitic în Moldova influențează nu numai asupra rezultatelor alegerilor, dar și a imunizării. Un factor deosebit pentru creșterea neîncrederii în vaccinuri devin „poveștile de groază" care sunt răspândite pe rețelele sociale, dar și prin „gura târgului": victime ale propagandei antivaccinare devin chiar și medicii de la policlinicile locale.
NM a decis să realizeze un sondaj de opinie printre cititorii săi în privința încrederii în vaccinuri și a obținut niște rezultate destul de curioase și relevante. Totodată, noi am încercat să clarificăm, cum politicienii și publicațiile de pe rețelele sociale influențează asupra creșterii neîncrederii în vaccin și ce ar trebui să facă autoritățile pentru a învinge în acest război.
NM a decis să realizeze un sondaj de opinie printre cititorii săi în privința încrederii în vaccinuri și a obținut niște rezultate destul de curioase și relevante. Totodată, noi am încercat să clarificăm, cum politicienii și publicațiile de pe rețelele sociale influențează asupra creșterii neîncrederii în vaccin și ce ar trebui să facă autoritățile pentru a învinge în acest război.
Moldova
Nivelul de încredere în imunizare contra coronavirusului în Moldova nu este unul prea mare. Astfel, conform datelor Barometrului Opiniei Publice (BOP) din 22 februarie 2021
Ucraina
Situația din Ucraina este ceva mai bună. Potrivit unui studiu efectuat de grupul sociologic „Rating"
Conform studiului, începutul campaniei de imunizare a stimulat dorința ucrainenilor de a se vaccina contra coronavirusului: 47% dintre aceștia sunt dispuși să se vaccineze gratuit, iar 38% sunt de acord chiar și să plătească pentru vaccin. În același timp, o jumătate dintre cei chestionați nu este dispusă să se imunizeze nici chiar fără plată.
Totodată, dacă statul va asigura împotriva efectelor secundare ale vaccinului, ponderea celor care sunt dispuși să se imunizeze gratuit va crește până la 57%. Însă 40% nu se vor imuniza nici chiar în acest caz.
În Ucraina, 71 la sută dintre cetățeni susțin că imunizarea generală împotriva coronavirusului reduce nivelul morbidității în lume, dar un sfert nu este de acord cu aceasta.
Totodată, dacă statul va asigura împotriva efectelor secundare ale vaccinului, ponderea celor care sunt dispuși să se imunizeze gratuit va crește până la 57%. Însă 40% nu se vor imuniza nici chiar în acest caz.
În Ucraina, 71 la sută dintre cetățeni susțin că imunizarea generală împotriva coronavirusului reduce nivelul morbidității în lume, dar un sfert nu este de acord cu aceasta.
România
România a trecut deja la cea de-a treia etapă a imunizării. Potrivit datelor Centrului internațional de cercetări Ipsos, 51% dintre cetățenii care locuiesc în orașe doresc să se imunizeze (date din luna februarie 2021). De notat că în luna septembrie 2020, ponderea acestor persoane era de doar 29%.
Rădăcinile neîncrederii
Deși vaccinurile împotriva altor maladii, care sunt folosite pe larg în lume, sunt inofensive, societatea oricum pune la îndoială securitatea vaccinurilor. Efectele adverse care sunt asociate – corect sau greșit – cu vaccinarea subminează încrederea în vaccinuri și în autoritățile responsabile de vaccinare.
Experții OMS din regiunea europeană au studiat neîncrederea în vaccinuri încă înainte de pandemia de coronavirus și au elaborat pentru țări o listă de recomandări privind informarea corectă a populației despre subiectele ce țin de vaccinuri.
Experții OMS din regiunea europeană au studiat neîncrederea în vaccinuri încă înainte de pandemia de coronavirus și au elaborat pentru țări o listă de recomandări privind informarea corectă a populației despre subiectele ce țin de vaccinuri.
În opinia experților, toate acestea se agravează prin fondul emoțional și prin frică, insuficiență de informații, speculări politice despre vaccinare și prin faptul că din cauza pandemiei sau a campaniei de imunizare generală, subiectul vaccinării devine central în mass-media.
Aceste concluzii teoretice ale experților OMS s-au confirmat clar în practică în Moldova, dar și în multe alte țări ale lumii, în perioada pandemiei de coronavirus.
Aceste concluzii teoretice ale experților OMS s-au confirmat clar în practică în Moldova, dar și în multe alte țări ale lumii, în perioada pandemiei de coronavirus.
“
În spațiul public se înrădăcinează ideea
că acesta este un vaccin rău
că acesta este un vaccin rău
Ex-premierul Moldovei Ion Chicu a menționat pentru NM că neîncrederea în vaccinare poate fi motivată prin informarea insuficientă și incorectă a populației, polemica geopolitică despre vaccinuri și diseminarea informației inexacte despre imunizare.
„Această informare poate veni de la guvern, presă, influenceri și partide politice. Aici totul funcționează imediat: dacă Ministerul Sănătății va spune: haideți să ne vaccinăm, iar politicienii și persoanele publice vor declara că acesta este un vaccin rău, dați-ne altul, dar și oponenții acestora vor mai spune ceva contradictoriu, imediat populația va deveni sceptică", a spus Chicu.
Acesta a reamintit că, potrivit sondajelor de opinie publică, biserica se bucură de cea mai mare încredere în Moldova, iar unii reprezentanți ai bisericii au fost foarte sceptici față de imunizare încă de la bun început.
„Această informare poate veni de la guvern, presă, influenceri și partide politice. Aici totul funcționează imediat: dacă Ministerul Sănătății va spune: haideți să ne vaccinăm, iar politicienii și persoanele publice vor declara că acesta este un vaccin rău, dați-ne altul, dar și oponenții acestora vor mai spune ceva contradictoriu, imediat populația va deveni sceptică", a spus Chicu.
Acesta a reamintit că, potrivit sondajelor de opinie publică, biserica se bucură de cea mai mare încredere în Moldova, iar unii reprezentanți ai bisericii au fost foarte sceptici față de imunizare încă de la bun început.
„Cineva a vorbit despre cipare prin vaccinare, 5G și altele. Acest lucru influențează foarte mult asupra atitudinii oamenilor. Există și scepticismul în ce privește testarea vaccinului și a termenelor. Vaccinurile sunt noi, nimeni nu știe care vor fi efectele pe termen lung, există numeroase îndoieli și presupuneri", susține ex-premierul.
Ion Chicu a reamintit, cum a încercat guvernul condus de el să înregistreze în țara noastră diferite vaccinuri și s-a confruntat cu probleme geopolitice.
„În spațiul public apăreau speculări precum că anumite vaccinuri sunt necalitative. Iată exemplul cu vaccinul AstraZeneca: în spațiul public se înrădăcinează ideea că acesta este un vaccin rău și scepticismul populației crește. Cea mai mare problemă de la noi este dezbinarea și lupta politică. Pe fondul secetei, pandemiei, vaccinării, când orice problemă devine o metodă de a câștiga dividende politice. Și acest lucru se întâmplă nu numai la noi, este și pe fond geopolitic. Dacă nu va fi consolidarea presei, a politicienilor ș.a., va fi dificil să depășim acest scepticism", consideră Chicu.
„În spațiul public apăreau speculări precum că anumite vaccinuri sunt necalitative. Iată exemplul cu vaccinul AstraZeneca: în spațiul public se înrădăcinează ideea că acesta este un vaccin rău și scepticismul populației crește. Cea mai mare problemă de la noi este dezbinarea și lupta politică. Pe fondul secetei, pandemiei, vaccinării, când orice problemă devine o metodă de a câștiga dividende politice. Și acest lucru se întâmplă nu numai la noi, este și pe fond geopolitic. Dacă nu va fi consolidarea presei, a politicienilor ș.a., va fi dificil să depășim acest scepticism", consideră Chicu.
“
Noi zburăm în cosmos, dar gândim ca acum 1000 de ani
Ala Nemerenco, ex-ministru al sănătății, consilierul președintelui Maia Sandu pe probleme de sănătate, consideră că neîncrederea cetățenilor în imunizare este cauzată de faptul că cetățenii sunt rău informați și cred prea puțin în instituțiile de profil ale statului.
„Oamenii sunt rău informați despre imunizare, sunt mulți dintre cei care ezită și, la fel, intră în lista celor care refuză. E ca și la alegeri: până în ultimul moment, ei nu știu ce vaccin vor alege și dacă în general se vor vaccina. Pe lângă toate acestea, imunizarea este o acțiune de amploare care se organizează de către stat în toată lumea, iar noi știm că după un an de pandemie, populația de la noi nu are prea mare încredere în instituțiile statului. Cum poți accepta ceva de la ceea în ce nu ai încredere?", menționează Nemerenco.
Ea a adăugat că în țările în care guvernul a ținut pandemia sub control și a informat populația în mod eficient, ponderea celor care sunt de acord să se imunizeze este cu mult mai mare.
În opinia Alei Nemerenco, e greu să convingi cetățenii să aibă încredere atunci când aceștia văd că instituțiile statului vaccinează în mod prioritar cumetrii cuiva.
„Oamenii sunt rău informați despre imunizare, sunt mulți dintre cei care ezită și, la fel, intră în lista celor care refuză. E ca și la alegeri: până în ultimul moment, ei nu știu ce vaccin vor alege și dacă în general se vor vaccina. Pe lângă toate acestea, imunizarea este o acțiune de amploare care se organizează de către stat în toată lumea, iar noi știm că după un an de pandemie, populația de la noi nu are prea mare încredere în instituțiile statului. Cum poți accepta ceva de la ceea în ce nu ai încredere?", menționează Nemerenco.
Ea a adăugat că în țările în care guvernul a ținut pandemia sub control și a informat populația în mod eficient, ponderea celor care sunt de acord să se imunizeze este cu mult mai mare.
În opinia Alei Nemerenco, e greu să convingi cetățenii să aibă încredere atunci când aceștia văd că instituțiile statului vaccinează în mod prioritar cumetrii cuiva.
„Dacă procesul se desfășoară cu încălcarea procedurilor, cu falsificări, oamenii nu au siguranța că își încredințează sănătatea în mâini de încredere. Toate acestea au demonstrat, cât de slab și de corupt este sistemul nostru. Despre ce să mai vorbim, dacă reprezentanții administrațiilor locale sau ai parlamentului susțin că sunt foarte bolnavi și de aceea trebuie să se vaccineze în primul rând. Dacă ei sunt atât de grav bolnavi, cum guvernează țara? Guvernarea trebuie mai întâi să imunizeze toți cetățenii și apoi să se vaccineze și ea", consideră Nemerenco.
Potrivit afirmațiilor Alei Nemerenco, omenirea nu învață întotdeauna lecțiile din pandemii și epidemii și oamenii au aceeași atitudine față de întrebările despre sursele acestor maladii ca și strămoșii noștri de acum 500 de ani, când afirmau că ciuma a fost provocată de niște forțe întunecate.
„La fel și acum [apar] aceste falsuri despre cipuri și 5G. Noi zburăm în cosmos, dar gândim ca și acum 500 sau 1000 de ani. Atunci, vracii se confruntau cu aceleași probleme ca și medicii de astăzi", menționează ea.
„La fel și acum [apar] aceste falsuri despre cipuri și 5G. Noi zburăm în cosmos, dar gândim ca și acum 500 sau 1000 de ani. Atunci, vracii se confruntau cu aceleași probleme ca și medicii de astăzi", menționează ea.
“
Noi alergăm după un tren și îl putem opri
doar prin imunizarea populației
doar prin imunizarea populației
În opinia sociologului Vasile Cantarji, în perioadele de criză, autoritățile ar trebui să aibă mecanisme de promovare a ideilor lor.
„Autoritățile noastre, la fel ca și cele din multe alte țări, nu au fost pregătite de pandemie, iar informarea populației a fost de nota doi. Și calitatea comunicării în presă a lăsat de dorit. Uneori, mass-media contribuie involuntar la difuzarea știrilor false, orientându-se la numărul de accesări și nu la partea morală a acestei chestiuni. În același timp, însăși populația tinde să repete și să răspândească aceste falsuri", susține Cantarji.
Acesta a reamintit că și alte instituții din țară și-au adus contribuția la creșterea neîncrederii populației în vaccinuri. Vasile Cantarji a menționat că unii reprezentanți ai bisericii au scris scrisori deschise despre cipare prin vaccinuri și acest lucru, în opinia sa, a avut niște consecințe dezastruoase, dacă e să ținem cont de încrederea pe care populația Moldovei o are în biserică.
„Autoritățile noastre, la fel ca și cele din multe alte țări, nu au fost pregătite de pandemie, iar informarea populației a fost de nota doi. Și calitatea comunicării în presă a lăsat de dorit. Uneori, mass-media contribuie involuntar la difuzarea știrilor false, orientându-se la numărul de accesări și nu la partea morală a acestei chestiuni. În același timp, însăși populația tinde să repete și să răspândească aceste falsuri", susține Cantarji.
Acesta a reamintit că și alte instituții din țară și-au adus contribuția la creșterea neîncrederii populației în vaccinuri. Vasile Cantarji a menționat că unii reprezentanți ai bisericii au scris scrisori deschise despre cipare prin vaccinuri și acest lucru, în opinia sa, a avut niște consecințe dezastruoase, dacă e să ținem cont de încrederea pe care populația Moldovei o are în biserică.
„Noi ne-am pomenit în situația când alergăm după un tren în plină viteză și îl putem opri doar prin imunizarea populației", susține sociologul.
Influenceri situaționali
O confirmare a eșecului imunizării în Moldova poate fi considerat refuzul lucrătorilor medicali de a se imuniza cu un anumit vaccin. Așa s-a întâmplat, de exemplu, la spitalele din Comrat și Ceadîr-Lunga, unde medicii au refuzat să se vaccineze cu AstraZeneca.
Un medic de la un spital din Chișinău a menționat pentru NM că și printre colegii săi este răspândită părerea despre eficiența redusă a vaccinului AstraZeneca. Potrivit afirmațiilor sale, la fel ca și ceilalți cetățeni, medicii sunt supuși influenței informațiilor de pe internet sau a emisiunilor televizate.
„Toate acestea sunt o presiune politizată, dar foarte mulți cred. Și nu doar infirmierele, dar și medicii. Cineva se teme să se vaccineze după ce a fost deja bolnav. Mulți au sperat că spitalul le va plăti testul pentru anticorpi. Mulți sunt și cei care pun la îndoială corectitudinea transportării: ei cred că vaccinul a fost transportat naiba știe cum. Multora nu le place că acesta este ajutor umanitar. Se gândesc că principiul este următorul: „ceea ce undeva nu a fost acceptat, ia, Moldova, folosește-te", susține sursa NM.
Potrivit afirmațiilor sursei, mulți au fost influențați de mesajul medicului Mihai Stratulat, care a scris că administrarea AstraZeneca este acum etapa a treia de testare a acestui vaccin pe moldoveni.
Un medic de la un spital din Chișinău a menționat pentru NM că și printre colegii săi este răspândită părerea despre eficiența redusă a vaccinului AstraZeneca. Potrivit afirmațiilor sale, la fel ca și ceilalți cetățeni, medicii sunt supuși influenței informațiilor de pe internet sau a emisiunilor televizate.
„Toate acestea sunt o presiune politizată, dar foarte mulți cred. Și nu doar infirmierele, dar și medicii. Cineva se teme să se vaccineze după ce a fost deja bolnav. Mulți au sperat că spitalul le va plăti testul pentru anticorpi. Mulți sunt și cei care pun la îndoială corectitudinea transportării: ei cred că vaccinul a fost transportat naiba știe cum. Multora nu le place că acesta este ajutor umanitar. Se gândesc că principiul este următorul: „ceea ce undeva nu a fost acceptat, ia, Moldova, folosește-te", susține sursa NM.
Potrivit afirmațiilor sursei, mulți au fost influențați de mesajul medicului Mihai Stratulat, care a scris că administrarea AstraZeneca este acum etapa a treia de testare a acestui vaccin pe moldoveni.
„Funcționează și declarațiile politicianului Iurie Roșca: el chiar a implorat oamenii să nu se vaccineze. Unii îl ascultă. Este foarte mult negativism în presă. Și fotografia unei asistente medicale cu locul injectării înroșit, care a fost distribuită pe rețelele sociale, a impresionat multă lume. În toate acestea, presa are un rol foarte mare. Iar la noi, presa principală este «a spus cumătra»", mai susține interlocutorul.
„Sunt și cei care se declară categoric împotriva Sputnik-ului, menționează medicul. Dar și aceasta este politică pură. Cei care au votat-o pe Sandu spun: „Numai nu cu Sputnik-ul sovietic". Deși am auzit că sunt și medici care au plecat în Rusia special pentru a se vaccina".
„Sunt și cei care se declară categoric împotriva Sputnik-ului, menționează medicul. Dar și aceasta este politică pură. Cei care au votat-o pe Sandu spun: „Numai nu cu Sputnik-ul sovietic". Deși am auzit că sunt și medici care au plecat în Rusia special pentru a se vaccina".
„Administrația spitalului nostru s-a imunizat pentru că i s-a spus s-o facă. Dar în secția mea, mai puțin de 50% au acceptat să se vaccineze. Unii spuneau că refuză din cauza că sunt alergici, alții – că sunt hipertensivi și de aceea le este frică. Sunt și dintre cei care nu au încredere în aceste vaccinuri. Apropo, au acceptat mai multe infirmierele, dar au refuzat medicii și asistentele medicale, persoanele cu studii superioare. Foarte mulți, apropo, au fost deranjați de faptul că Sandu nu se vaccinase", menționează interlocutorul.
Sursa NM a mai spus că înainte de vaccinare, în spital pur și simplu s-au colectat semnăturile celor care sunt de acord să se vaccineze și cine nu. Nu au fost niciun fel de explicații în privința vaccinului. În același timp, însuși procesul de imunizare a fost organizat bine și explicațiile despre vaccin au fost oferite nemijlocit înainte de administrare.
Sursa NM a mai spus că înainte de vaccinare, în spital pur și simplu s-au colectat semnăturile celor care sunt de acord să se vaccineze și cine nu. Nu au fost niciun fel de explicații în privința vaccinului. În același timp, însuși procesul de imunizare a fost organizat bine și explicațiile despre vaccin au fost oferite nemijlocit înainte de administrare.
“
Medicul i-a spus să nu accepte vaccinul din China, pentru că a văzut la televizor că chinezii fac sex cu găinile
O cititoare NM ne-a povestit despre dialogul mamei sale cu medicul de familie.
„Mama mea a fost la o consultație la medicul de familie, ca să primească rețetele pentru medicamentele compensate (ea este bolnavă de diabet). Medicul de familie i-a spus să nu accepte vaccinul AstraZeneca, pentru că este din China, iar ea a văzut la televizor că chinezii fac sex cu găinile", a povestit cititoarea.
Astfel, și medicii devin victime ale războiului informațional despre vaccinurile împotriva coronavirusului.
„Mama mea a fost la o consultație la medicul de familie, ca să primească rețetele pentru medicamentele compensate (ea este bolnavă de diabet). Medicul de familie i-a spus să nu accepte vaccinul AstraZeneca, pentru că este din China, iar ea a văzut la televizor că chinezii fac sex cu găinile", a povestit cititoarea.
Astfel, și medicii devin victime ale războiului informațional despre vaccinurile împotriva coronavirusului.
Întrebată de ce, în opinia sa, chiar și medicii din Moldova nu sunt de acord să se imunizeze, Ala Nemerenco, consilierul președintelui, a subliniat faptul că nu a întâlnit medici care au refuzat să se vaccineze. Ea consideră că refuzul unui anumit vaccin, care a avut loc în unele raioane ale țării, este politică.
Potrivit afirmațiilor lui Nemerenco, la fel ca și ceilalți cetățeni, medicii nu sunt suficient de bine informați.
Potrivit afirmațiilor lui Nemerenco, la fel ca și ceilalți cetățeni, medicii nu sunt suficient de bine informați.
„A fost agitație în privința vaccinului AstraZeneca, atunci când toate țările așteptau rezultatele verificărilor și, posibil, și medicii noștri puteau decide să mai aștepte, ca să știe, ce și cum e cu acest vaccin", menționează consilierul prezidențial.
În opinia Alei Nemerenco, procesul de vaccinare este influențat și de faptul că asociațiile și colegiile de profil nu sunt suficient de active.
„Asociațiile profesionale ar trebui să se implice în acest proces, dar eu nu văd prea mult activism în cercurile academice. Vedem atitudinea pasivă a celor care ar putea să se implice mai mult. Există numeroase insulițe specifice – grupuri sociale care ar trebui să se unească, pentru că nimeni nu va lupta în locul nostru cu această maladie", menționează ea.
„Asociațiile profesionale ar trebui să se implice în acest proces, dar eu nu văd prea mult activism în cercurile academice. Vedem atitudinea pasivă a celor care ar putea să se implice mai mult. Există numeroase insulițe specifice – grupuri sociale care ar trebui să se unească, pentru că nimeni nu va lupta în locul nostru cu această maladie", menționează ea.
“
Dacă un medic afirmă că este împotriva imunizării – este ca și cum ai trata sepsisul cu foi de muștar
Comentând situația privind refuzul vaccinării în Moldova, Nemerenco a făcut o paralelă cu încercarea de a trata sepsisul cu foi de muștar, în timp ce doar antibioticul poate salva viața.
„Eu nu înțeleg, cum poate un medic să-i spună pacientului să nu se vaccineze, e ca și cum ai spune: vom pune foi de muștar și vom opări picioarele și sepsisul dvs. va trece. În orice țară din lume, unui astfel de medic i s-ar retrage licența. Noi studiem la universitate imunologia și virusologia și acolo sunt pregătiți medici și nu vraci", consideră ea.
Menționăm că în România, medicii au fost folosiți pe post de influenceri în procesul de imunizare. Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății de la București, ne-a comunicat într-un interviu pentru NM, că autoritățile române au folosit medicii ca persoane de încredere în procesul de pregătire a populației către imunizare.
„Eu nu înțeleg, cum poate un medic să-i spună pacientului să nu se vaccineze, e ca și cum ai spune: vom pune foi de muștar și vom opări picioarele și sepsisul dvs. va trece. În orice țară din lume, unui astfel de medic i s-ar retrage licența. Noi studiem la universitate imunologia și virusologia și acolo sunt pregătiți medici și nu vraci", consideră ea.
Menționăm că în România, medicii au fost folosiți pe post de influenceri în procesul de imunizare. Andrei Baciu, secretar de stat la Ministerul Sănătății de la București, ne-a comunicat într-un interviu pentru NM, că autoritățile române au folosit medicii ca persoane de încredere în procesul de pregătire a populației către imunizare.
„Noi am început vaccinarea de la medici și am acordat mult timp și energie pentru informarea lor: le-am transmis toate informațiile despre vaccinuri pentru ca, ulterior, ei să le poată transmite pacienților. Astfel, noi am reușit să stabilim un dialog între populație și medici, la fel ca și în cazul oricărei alte probleme de sănătate. Dacă aveți o problemă de sănătate, consultați medicul de familie sau medicul specialist. Astfel, stabiliți niște relații de încredere. Noi pur și simplu am adaptat acest lucru la situația creată", a menționat Baciu.
Oficialul consideră că acest lucru a influențat realmente asupra primei etape a imunizării: în cadrul acesteia, s-au vaccinat peste 95 la sută din lucrătorii medicali din România.
„Cred că acest lucru a devenit factorul-cheie care ne-a ajutat să răspândim dorința de vaccinare și în rândul populației", a subliniat secretarul de stat din România.
„Cred că acest lucru a devenit factorul-cheie care ne-a ajutat să răspândim dorința de vaccinare și în rândul populației", a subliniat secretarul de stat din România.
Terenul luptei politice
Doi vectori politici care concurează în Moldova – pro-occidental și pro-rus – s-au încadrat confortabil în discuțiile politice despre calitatea vaccinurilor.
Astfel, fostul președinte Igor Dodon a declarat de nenumărate ori în interviurile acordate presei din Rusia și din Moldova că este dispus să se imunizeze doar cu vaccinul rusesc împotriva coronavirusului, pentru că nu are încredere în vaccinurile străine.
„Bineînțeles, eu sunt gata să mă vaccinez, dar am spus nu o dată că doar cu vaccinul rusesc. N-am eu încredere în acești analogi occidentali pe care le-au făcut repede, ca să demonstreze că există nu numai vaccinul rusesc, dar și ei îl au pe al lor. E ca și în perioada războiului rece, când era cursa înarmării. Iar acum au văzut că Rusia a făcut un vaccin eficient, au improvizat ceva repejor și spun că și ei au. Nu am de gând să risc. Am recomandat și recomand tuturor cetățenilor noștri, care iau decizia de a se imuniza – doar cu vaccinul rusesc", a declarat Dodon în luna decembrie 2020, când în Moldova încă nu era niciun vaccin contra coronavirusului.
Astfel, fostul președinte Igor Dodon a declarat de nenumărate ori în interviurile acordate presei din Rusia și din Moldova că este dispus să se imunizeze doar cu vaccinul rusesc împotriva coronavirusului, pentru că nu are încredere în vaccinurile străine.
„Bineînțeles, eu sunt gata să mă vaccinez, dar am spus nu o dată că doar cu vaccinul rusesc. N-am eu încredere în acești analogi occidentali pe care le-au făcut repede, ca să demonstreze că există nu numai vaccinul rusesc, dar și ei îl au pe al lor. E ca și în perioada războiului rece, când era cursa înarmării. Iar acum au văzut că Rusia a făcut un vaccin eficient, au improvizat ceva repejor și spun că și ei au. Nu am de gând să risc. Am recomandat și recomand tuturor cetățenilor noștri, care iau decizia de a se imuniza – doar cu vaccinul rusesc", a declarat Dodon în luna decembrie 2020, când în Moldova încă nu era niciun vaccin contra coronavirusului.
A fost o informație despre intenția autorităților de a achiziționa vaccinul chinezesc Sinovac, dar încă nu s-a luat o decizie definitivă. Totodată, la 23 aprilie, la Chișinău a fost livrat un lot al vaccinului rusesc Sputnik V, dar încă nu se știe, când va începe imunizarea cu acest vaccin.
Și istoria descrisă mai sus despre medicii de la Comrat și de la Ceadîr-Lunga, care au refuzat să se imunizeze cu AstraZeneca, a avut o continuare politică. Documentul cu refuzul vaccinării a fost publicat de câțiva deputați ai Partidului Socialiștilor, care este condus de Igor Dodon.
Și istoria descrisă mai sus despre medicii de la Comrat și de la Ceadîr-Lunga, care au refuzat să se imunizeze cu AstraZeneca, a avut o continuare politică. Documentul cu refuzul vaccinării a fost publicat de câțiva deputați ai Partidului Socialiștilor, care este condus de Igor Dodon.
„Oamenii lui Sandu din structurile de stat fac tot posibilul pentru a sabota vaccinul Sputnik V, iar Sandu personal, deși a promis că se va vaccina, acum „refuză categoric", a scris Bogdan Țîrdea, deputat PSRM pe canalul său de telegram.
Un alt deputat PSRM, Vladimir Odnostalco a declarat în cadrul unui briefing din luna martie curent că „unii politicieni au dus situația până la aceea că populația de rând refuză să se vaccineze, pentru că în general, nu crede în vaccinuri".
Rezultatele unui sondaj anonim realizat pe cele două versiuni ale site-ului newsmaker.md – de limba rusă și de limba română – demonstrează în mod elocvent modul în care politizarea subiectului privind imunizarea influențează asupra dorinței populației de a se vaccina.
Astfel, cei mai mulți dintre cei care au votat pe site-ul NM, versiunea în limba rusă, au
menționat că sunt dispuși să se imunizeze doar cu vaccinul Sputnik – 42,9%, alți 20,93% au răspuns că sunt împotriva vaccinării, iar 12,87% sunt pregătiți să-și aștepte rândul pentru a se imuniza. La sondaj au participat 17 130 de cititori ai versiunii în limba rusă a site-ului NM.
Rezultatele unui sondaj anonim realizat pe cele două versiuni ale site-ului newsmaker.md – de limba rusă și de limba română – demonstrează în mod elocvent modul în care politizarea subiectului privind imunizarea influențează asupra dorinței populației de a se vaccina.
Astfel, cei mai mulți dintre cei care au votat pe site-ul NM, versiunea în limba rusă, au
menționat că sunt dispuși să se imunizeze doar cu vaccinul Sputnik – 42,9%, alți 20,93% au răspuns că sunt împotriva vaccinării, iar 12,87% sunt pregătiți să-și aștepte rândul pentru a se imuniza. La sondaj au participat 17 130 de cititori ai versiunii în limba rusă a site-ului NM.
Pe site-ul nostru în versiunea în limba română, top-3 răspunsuri arată altfel. 29,91% dintre respondenți sunt dispuși să-și aștepte rândul și să se vaccineze, alți 23,8% sunt împotriva imunizării, iar 18,14% sunt dispuși să se imunizeze doar cu vaccinul Pfizer. La sondaj au participat 5 185 de cititori ai versiunii în limba română a site-ului NM.
Știrile false în Ucraina
Și politicienii din Ucraina au turnat gaz pe foc în lupta antivaccinare. Serghei Sidorenko, redactorul publicației ucrainene «Европейская правда» („Adevărul European"), a menționat pentru NM că în Ucraina, nivelul la care societatea a fost afectată de știri false despre vaccinare oscilează.
„La noi există și propaganda rusească, dar subiectul imunizării a fost transformat în falsuri de către cei din opoziția ucraineană. Exemplul cel mai popular îl constituie [ex-președintele] Petro Poroșenko: după ce ne-a fost livrat vaccinul CoviShield, acesta a ținut un discurs la consiliul de conciliere al Radei Supreme și a declarat: „Ce fel de mizerie ne-ați adus". Cică, el personal nu crede astfel, dar a auzit acest lucru de la medici. Și aceasta doar a intensificat mesajul", a spus Sidorenko.
„La noi există și propaganda rusească, dar subiectul imunizării a fost transformat în falsuri de către cei din opoziția ucraineană. Exemplul cel mai popular îl constituie [ex-președintele] Petro Poroșenko: după ce ne-a fost livrat vaccinul CoviShield, acesta a ținut un discurs la consiliul de conciliere al Radei Supreme și a declarat: „Ce fel de mizerie ne-ați adus". Cică, el personal nu crede astfel, dar a auzit acest lucru de la medici. Și aceasta doar a intensificat mesajul", a spus Sidorenko.
Acesta a menționat că cetățenii Ucrainei, pentru care Poroșenko este o autoritate, au decis că CoviShield este un vaccin rău.
Potrivit afirmațiilor lui Sidorenko, în Ucraina se răspândesc și falsurile despre „cipare", pentru a alimenta neîncrederea în toate vaccinurile.
Potrivit afirmațiilor lui Sidorenko, în Ucraina se răspândesc și falsurile despre „cipare", pentru a alimenta neîncrederea în toate vaccinurile.
Fake-urile și presa
În fiecare țară, există luptătorii proprii cu Bill Gates, COVID-Armagedon prin cipare, 5G și alte intrigi ale „necuratului". În Moldova, politicianul care a reușit în acest sens este Iurie Roșca. Cândva, acesta a organizat proteste anticomuniste la Chișinău cu participarea a mii de persoane, a ocupat funcția de vicepreședinte al parlamentului, apoi a fost, un timp, și vicepremier.
Astăzi, pagina sa de Facebook abundă de publicații despre pericolele vaccinării, purtării măștilor și ale restricțiilor epidemiologice.
Astăzi, pagina sa de Facebook abundă de publicații despre pericolele vaccinării, purtării măștilor și ale restricțiilor epidemiologice.
 |  |  |
Utilizatorii segmentului moldovenesc al facebook-ului distribuie postările lui Vlad Freedom, locuitor din Estonia, care avertizează că se fac încercări de a transforma omul în bioandroid, presa și politicienii „mint", dar „puterea inspirației și iluminării" îi va salva pe toți.
În Estonia, Vlad Freedom a mers și mai departe decât Iurie Roșca, acesta scoate oamenii la menifestări. El are peste 13 mii de abonați pe Facebook.
În Estonia, Vlad Freedom a mers și mai departe decât Iurie Roșca, acesta scoate oamenii la menifestări. El are peste 13 mii de abonați pe Facebook.
 |  |
Teoriile conspirației preocupă cetățenii din toată lumea. În Europa de Vest și în SUA, nucleul acestor teorii a devenit QAnon – o teorie a conspirației despre elita mondială a pedofililor sataniști, care a devenit populară în SUA în perioada mandatului de președinte al lui Donald Trump. Pe acest „teren fertil", în anul 2020, în Marea Britanie s-au organizat proteste împotriva purtării obligatorii a măștilor, carantinei și imunizării. Unii protestatari îl învinuiau pe Bill Gates de planuri de cipare generală a populației sub formă de vaccinare și declarau că pandemia este o invenție. Mitinguri asemănătoare ale adepților QAnon au avut loc și la Berlin.
Știrile false despre coronavirus și imunizare se strecoară și în presă. În Moldova, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) încearcă să combată acest fenomen. Colaboratorii SIS monitorizează conținutul site-urilor și cer organelor competente să blocheze portalurile care distribuie știri false despre situația epidemiologică și măsurile de prevenire a răspândirii coronavirusului. La solicitarea SIS, în Moldova au fost deja blocate cel puțin patru site-uri de acest gen.
Și Facebook luptă contra dezinformării despre coronavirus și blochează parțial sau ascunde astfel de publicații.
În afară de informațiile false, atitudinea populației față de vaccinare este influențată și de articolele din presă. În raportul OMS despre care am scris mai sus este prezentat un exemplu, cum presa a reflectat procesul de imunizare împotriva infecției cu Human Papilloma Virus (HPV).
Și Facebook luptă contra dezinformării despre coronavirus și blochează parțial sau ascunde astfel de publicații.
În afară de informațiile false, atitudinea populației față de vaccinare este influențată și de articolele din presă. În raportul OMS despre care am scris mai sus este prezentat un exemplu, cum presa a reflectat procesul de imunizare împotriva infecției cu Human Papilloma Virus (HPV).
La scurt timp după ce Comitetul Permanent pentru Vaccinare din Germania (STIKO) a recomandat ca până în anul 2007, fetele de 12-17 ani să fie imunizate împotriva infecției cu Human Papilloma Virus (HPV), un grup din 13 cercetători a publicat pe un site universitar un document, indicând faptul că eficiența vaccinului HPV nu a fost suficient testată și că rezultatele publicate oferă un serviciu industriei farmaceutice. Și chiar dacă mai târziu această îngrijorare a fost respinsă, impactul documentului a fost devastator.
Acest lucru a provocat dezbateri aprinse care au afectat administrarea vaccinului HPV. Aspectele emoționale ale dezbaterilor au atras mai mult atenția mass-media decât faptele. Doar 10% din site-uri și 6% din ziarele din Germania au publicat informații veridice despre eficiența vaccinului HPV. Un studiu selectiv realizat în scurt timp după dezbateri a demonstrat că populația mai puțin instruită nu a perceput vaccinul ca fiind unul util, iar nivelul de cuprindere cu acest vaccin a fost de doar 25%.
Un studiu selectiv realizat în Germania între anii 2009 și 2012, în rândul copiilor și adolescenților, s-a axat pe factorii determinanți în raport cu administrarea HPV. După administrarea vaccinului, nivelul de acoperire cu acesta a rămas scăzut. Deși anumite probleme de cunoștințe au fost identificate, faptele demonstrau că informațiile despre situația privind vaccinul HPV, reflectate anterior de mass-media, precum și dezbaterile publice privind recomandările ce țin de organizarea imunizării printre profesioniști și îngrijorarea referitoare la securitatea vaccinului au alimentat refuzul părinților de a-și imuniza fiicele.
Sursă: Raportul OMS „Vaccinurile și încrederea: cum apare îngrijorarea și rolul comunicării în atenuarea situațiilor de criză".
Acest lucru a provocat dezbateri aprinse care au afectat administrarea vaccinului HPV. Aspectele emoționale ale dezbaterilor au atras mai mult atenția mass-media decât faptele. Doar 10% din site-uri și 6% din ziarele din Germania au publicat informații veridice despre eficiența vaccinului HPV. Un studiu selectiv realizat în scurt timp după dezbateri a demonstrat că populația mai puțin instruită nu a perceput vaccinul ca fiind unul util, iar nivelul de cuprindere cu acest vaccin a fost de doar 25%.
Un studiu selectiv realizat în Germania între anii 2009 și 2012, în rândul copiilor și adolescenților, s-a axat pe factorii determinanți în raport cu administrarea HPV. După administrarea vaccinului, nivelul de acoperire cu acesta a rămas scăzut. Deși anumite probleme de cunoștințe au fost identificate, faptele demonstrau că informațiile despre situația privind vaccinul HPV, reflectate anterior de mass-media, precum și dezbaterile publice privind recomandările ce țin de organizarea imunizării printre profesioniști și îngrijorarea referitoare la securitatea vaccinului au alimentat refuzul părinților de a-și imuniza fiicele.
Sursă: Raportul OMS „Vaccinurile și încrederea: cum apare îngrijorarea și rolul comunicării în atenuarea situațiilor de criză".
Cum învingem?
Sociologul Vasile Cantarji consideră că statul ar putea câștiga acest război doar dacă va menține intens și competent comunicarea cu populația și va lucra în mod separat cu medicii în care cetățenii au încredere.
Ala Nemerenco, consilierul președintelui pe probleme de sănătate, a menționat pentru NM că administrația prezidențială depune toate eforturile pentru a aduce cât mai multe vaccinuri, dar și pentru a accelera ritmurile de imunizare, însă pentru o activitate eficientă, zeci de instituții ale statului ar trebui să se ocupe de aceasta.
„Noi am oferit Ministerului Sănătății un consultant și am identificat fonduri suplimentare pentru a menține campania de vaccinare la un nivel înalt. Disponibilitatea vaccinului în țară este la fel de importantă pentru creșterea încrederii. Cum o persoană ar putea să se imunizeze, dacă în țară nu există vaccin și el nici nu știe că vor fi aduse?", susține Nemerenco.
Ala Nemerenco, consilierul președintelui pe probleme de sănătate, a menționat pentru NM că administrația prezidențială depune toate eforturile pentru a aduce cât mai multe vaccinuri, dar și pentru a accelera ritmurile de imunizare, însă pentru o activitate eficientă, zeci de instituții ale statului ar trebui să se ocupe de aceasta.
„Noi am oferit Ministerului Sănătății un consultant și am identificat fonduri suplimentare pentru a menține campania de vaccinare la un nivel înalt. Disponibilitatea vaccinului în țară este la fel de importantă pentru creșterea încrederii. Cum o persoană ar putea să se imunizeze, dacă în țară nu există vaccin și el nici nu știe că vor fi aduse?", susține Nemerenco.
“
Pe un teren fertil încep să crească buruiene
Ea consideră că instituțiile statului ar trebui să crească nivelul de informare a populației.
„Acum se desfășoară cea de-a doua etapă a imunizării. Aceasta cuprinde mai multe categorii de cetățeni, însă oamenii ar trebui să știe, care anume. Exemplul celor care se vaccinează este și el o platformă bună pentru a convinge. Dar cum putem noi să convingem cetățenii care nu au suficiente cunoștințe, dacă la noi se aduc drept exemplu medici care, spitale întregi, refuză să se imunizeze", menționează Ala Nemerenco.
Ea mai consideră că pe site-ul Ministerului Sănătății este prea puțină informație despre imunizare și subliniază faptul că, cu cât mai simplă va fi comunicarea cu populația, cu atât mai ușor se vor obține rezultate.
„Mesajul trebuie să fie foarte clar. Nu trebuie să se considere că oamenii nu înțeleg nimic. Dar dacă nu obții suficiente informații, ceva ghicești, apoi găsești vreun fake, iar pe un teren fertil începe să crească buruiene", a concluzionat Ala Nemerenco.
„Acum se desfășoară cea de-a doua etapă a imunizării. Aceasta cuprinde mai multe categorii de cetățeni, însă oamenii ar trebui să știe, care anume. Exemplul celor care se vaccinează este și el o platformă bună pentru a convinge. Dar cum putem noi să convingem cetățenii care nu au suficiente cunoștințe, dacă la noi se aduc drept exemplu medici care, spitale întregi, refuză să se imunizeze", menționează Ala Nemerenco.
Ea mai consideră că pe site-ul Ministerului Sănătății este prea puțină informație despre imunizare și subliniază faptul că, cu cât mai simplă va fi comunicarea cu populația, cu atât mai ușor se vor obține rezultate.
„Mesajul trebuie să fie foarte clar. Nu trebuie să se considere că oamenii nu înțeleg nimic. Dar dacă nu obții suficiente informații, ceva ghicești, apoi găsești vreun fake, iar pe un teren fertil începe să crească buruiene", a concluzionat Ala Nemerenco.
Al Tompkins
Decanul Facultății de Radiodifuziune și Media Online a Institutului Poynter din Florida, SUA
- Cine și ce are de câștigat din răspândirea știrilor false și din dezinformarea despre coronavirus?
- Un beneficiu pe termen scurt poate fi obținut de cei care folosesc dezinformarea în scopuri politice sau financiare, pentru a-și crește traficul pe site-ul propriu. Însă consecințele pe termen lung includ pierderea generală a încrederii în ceea ce noi vedem/auzim/citim, și drept urmare, noi nu vom fi capabili să luăm decizii întemeiate pentru viața și guvernarea noastră. Și dezinformarea sustrage atenția de la problemele și tendințele importante.
- Cum am putea lupta cu aceasta?
- Noi toți purtăm o anumită responsabilitate ca să fim niște cetățeni buni, niște consumatori ai mijloacelor de informare în masă mult mai informați. Acest lucru seamănă cu citirea etichetelor de pe produsele alimentare, de unde obținem informații despre valoarea nutritivă a ceea ce consumăm. Noi suntem responsabili de necesitatea de a conștientiza veridicitatea informației pe care o consumăm înainte de a o transmite altora. Noi putem să nu ne dăm seama, cât de puternică este influența fiecăruia dintre noi atunci când distribuim o sursă sau o înregistrare video prietenilor/abonaților, care ar putea presupune că noi considerăm că acest conținut este veridic, întrucât prietenii noștri respectă și au încredere în rațiunea noastră.
De asemenea, noi ar trebui să fim deschiși pentru noile adevăruri, pentru noile înțelegeri. Noi toți cunoaștem persoane care se mândresc că au propria părere despre ceva și că ei „nu se vor schimba niciodată". Acesta este un semn al slăbiciunii intelectuale, chiar dacă faptele evidente sunt insuficiente pentru a schimba părerea cuiva.
- De ce oamenii continuă să creadă în teoriile conspirației dacă nu au acces la informații veridice?
- Noi toți ne dorim ceea ce este util pentru propriile interese egoiste. De aceea, dacă mie nu-mi place să stau acasă pe timp de pandemie, pot căuta motive pentru care nu ar trebui să mă supun acestei cerințe.
Dacă îmi place să mănânc mai mult, nu pot fi deschis pentru dovezi convingătoare, de ce nu ar trebui să fac acest lucru. Fumătorii neagă faptul că obiceiul lor le afectează plămânii. La fel, noi avem tendința de a căuta ticălosul care poate fi învinuit de toate problemele noastre.
Dezinformarea ne oferă adesea pe cineva sau ceva pe care am putea să-l învinuim și să nu recunoaștem că o parte din vină este a noastră și că rezolvarea problemei necesită o abordare mult mai complexă.
De exemplu, în loc să schimbăm modul de viață pentru a combate schimbările climatice, e mai ușor să credem că nu există niciun fel de schimbare climatică.
Dacă eu aș crede că clima se schimbă și devine mai cald, nu aș putea justifica faptul că merg cu mașina până la cel mai apropiat magazin de produse alimentare, aș înceta să irosesc energia electrică, iar autoritățile municipale ar interzice construcția condominiilor pe litoral
- Un beneficiu pe termen scurt poate fi obținut de cei care folosesc dezinformarea în scopuri politice sau financiare, pentru a-și crește traficul pe site-ul propriu. Însă consecințele pe termen lung includ pierderea generală a încrederii în ceea ce noi vedem/auzim/citim, și drept urmare, noi nu vom fi capabili să luăm decizii întemeiate pentru viața și guvernarea noastră. Și dezinformarea sustrage atenția de la problemele și tendințele importante.
- Cum am putea lupta cu aceasta?
- Noi toți purtăm o anumită responsabilitate ca să fim niște cetățeni buni, niște consumatori ai mijloacelor de informare în masă mult mai informați. Acest lucru seamănă cu citirea etichetelor de pe produsele alimentare, de unde obținem informații despre valoarea nutritivă a ceea ce consumăm. Noi suntem responsabili de necesitatea de a conștientiza veridicitatea informației pe care o consumăm înainte de a o transmite altora. Noi putem să nu ne dăm seama, cât de puternică este influența fiecăruia dintre noi atunci când distribuim o sursă sau o înregistrare video prietenilor/abonaților, care ar putea presupune că noi considerăm că acest conținut este veridic, întrucât prietenii noștri respectă și au încredere în rațiunea noastră.
De asemenea, noi ar trebui să fim deschiși pentru noile adevăruri, pentru noile înțelegeri. Noi toți cunoaștem persoane care se mândresc că au propria părere despre ceva și că ei „nu se vor schimba niciodată". Acesta este un semn al slăbiciunii intelectuale, chiar dacă faptele evidente sunt insuficiente pentru a schimba părerea cuiva.
- De ce oamenii continuă să creadă în teoriile conspirației dacă nu au acces la informații veridice?
- Noi toți ne dorim ceea ce este util pentru propriile interese egoiste. De aceea, dacă mie nu-mi place să stau acasă pe timp de pandemie, pot căuta motive pentru care nu ar trebui să mă supun acestei cerințe.
Dacă îmi place să mănânc mai mult, nu pot fi deschis pentru dovezi convingătoare, de ce nu ar trebui să fac acest lucru. Fumătorii neagă faptul că obiceiul lor le afectează plămânii. La fel, noi avem tendința de a căuta ticălosul care poate fi învinuit de toate problemele noastre.
Dezinformarea ne oferă adesea pe cineva sau ceva pe care am putea să-l învinuim și să nu recunoaștem că o parte din vină este a noastră și că rezolvarea problemei necesită o abordare mult mai complexă.
De exemplu, în loc să schimbăm modul de viață pentru a combate schimbările climatice, e mai ușor să credem că nu există niciun fel de schimbare climatică.
Dacă eu aș crede că clima se schimbă și devine mai cald, nu aș putea justifica faptul că merg cu mașina până la cel mai apropiat magazin de produse alimentare, aș înceta să irosesc energia electrică, iar autoritățile municipale ar interzice construcția condominiilor pe litoral
Text: Alexandra Batanova
Prezentare: Ecaterina Uzun
Ilustrare: Olga Chischina, Ecaterina Uzun
Prezentare: Ecaterina Uzun
Ilustrare: Olga Chischina, Ecaterina Uzun
Будь с нами
Digital Magic by NewsMaker IT Team