Tudor Mardei | NewsMaker

„Show de prost gust, căutați acest nume”. Reacția ministrului Culturii la farsa lui Renato Usatîi cu lista artiștilor ruși VIDEO

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a calificat acțiunea deputatului și liderului „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, drept un „show de prost gust”. El a îndemnat să fie făcută o căutare pe internet a numelui „DJ Rumer”. „Veți vedea mai mulți artiști cu acest nume de scenă”, a adăugat Jardan. Totodată, el a spus că, pentru a evita pe viitor astfel de situații, vor fi efectuate schimbări în acest proces.

„Aș vrea ca fiecare să analizeze acea listă din 17 persoane. (…) La rugămintea dumnealui (nota red. a lui Renato Usatîi), această listă am primit-o pe data de 6 mai. (…) Ne-a spus dacă putem să o examinăm în termeni cât mai proximi, deoarece evenimentele pe care le organiza pe data de 22 mai și, ulterior, acel bal de absolvire urmează să se desfășoare în scurt timp. (…) Noi, pe data de 14 i-am oferit răspunsul. Două săptămâni mai târziu vedem acest show de prost gust. Referitor la acel nume de DJ, să faceți o simplă căutare pe rețelele sociale, oriunde, și veți vedea mai mulți artiști cu acest nume de scenă”, a comunicat ministrul.

Jardan a spus că, pentru a evita pe viitor astfel de situații, vor fi efectuate schimbări în acest proces. „Fiecare organizator de evenimente va fi obligat să ne dea nu doar numele de scenă, dar și numele, prenumele artistului sau artiștilor, cu datele lor de identificare”, a menționat el.

Într-un final, Jardan a îndemnat organizatorii de concerte să apeleze la artiștii autohtoni. „Avem atât de mulți oameni buni. (…) Trebuie să le arătăm respectul nostru, în primul rând”, a comunicat ministrul.

Amintim că, pe 26 mai, Usatîi a anunțat că planifică să organizeze, pe 9 iunie 2026, un festival al absolvenților și s-a adresat Ministerului Culturii pentru a cere acordul pentru evoluția a 17 artiști: Leonid Agutin, Basta, t.A.T.u., DJ Smash, Ruki Vverh, Zivert, Guf, Egor Kreed, Alexander Serov, Maxim Galkin, Liusya Cebotina, Dmitri Malikov, Igor Nikolayev, Irina Krug, Michele Serova, Leningrad și DJ Rumer.

Pe 27 mai, ministrul Culturii, Cristian Jardan, anunța că instituția sa a recomandat evoluția a patru artiști ruși din lista celor 17. Potrivit lui Jardan, cei patru artiști „pot veni fără nicio problemă”, însă pentru ceilalți ministerul nu introduce interdicții, dar nici nu „garantează că ei vor putea intra în Republica Moldova”. Printre aceștia este și un DJ. „Lista a fost examinată inclusiv de Serviciul de Informații și Securitate, inclusiv de noi”, preciza ministrul. Detalii AICI.

Pe 28 mai, Usatîi a declarat că un nume din lista celor 17 a fost inventat de el. Potrivit deputatului, este vorba despre „DJ Rumer”, care, alături de alte trei persoane, a fost calificat de autorități drept cu „riscuri de securitate și reputaționale reduse”. Detalii AICI.

De menționat că un artist cu numele „DJ Rumer” există, însă în Statele Unite ale Americii.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: