screenshot

Trei lideri de partid acuză Guvernul de subordonarea sistemului „Alegeri”. Reacție: Alegerile vor fi libere

Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Igor Munteanu, președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, și președintele Partidului Voința Poporului, Ștefan Urîtu, au acuzat pe 8 iulie autoritățile că ar fi „scos” de sub controlul Comisiei Electorale Centrale (CEC) Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri” (SIAS „Alegeri”). Aceștia susțin că sistemul informațional ar fi fost plasat „în subordinea” Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), aflat sub jurisdicția Guvernului, ceea ce ar crea riscuri privind o potențială fraudare a alegerilor. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins învinuirile, declarând că STISC doar găzduiește SIAS „Alegeri” și că nu are acces la datele sistemului informațional respectiv.

Într-o conferință de presă alături de Galbur și Urîtu, Igor Munteanu a declarat că SIAS „Alegeri” ar fi fost „scos” de sub controlul Comisiei Electorale Centrale și transferat „în subordinea” Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, aflat sub jurisdicția Guvernului. „Este un atac brutal în adresa adresa independenței procesului electoral. (…) Prin această mișcare, Comisia Electorală Centrală este transformată dintr-un arbitru independent într-un simplu utilizator de date, iar partidul aflat la guvernare obține controlul politic total, inacceptabil asupra infrastructurii care procesează voturile dvs, a cetățenilor R. Moldova, cele din străinătate, precum și cele din Republica Moldova”, a spus președintele CUB.

Liderii celor trei partide consideră că găzduirea SIAS „Alegeri” de către STISC ar putea genera mai multe riscuri.

În condițiile în care Guvernul nu este un actor independent sau obiectiv, ci este un actor politic, elector, noi nu putem să avem nicio garanție asupra faptului că datele care sunt colectate din secțiile de vot, datele care sunt procesate, datele personale ale alegătorilor nu sunt folosite în mod fraudulos de către o agenție, o unitate aflată sub controlul partidului aflat la guvernare. (…) Există riscul manipulării sau întârzierii raportării de prezență la vot. Datele privind prezența la vot sunt colectate și transmise în timp reale către comisiile electorale. O eventuală manipulare a acestor date înainte prezentarea lor publică poate influența comportamentul alegătorilor, favorizând anumite strategii de mobilizare sau întârziere, sau de prezență diferențiată a partidelor în ziua votului”, a declarat Munteanu.

Mai târziu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a respins acuzațiile celor trei politicieni, catalogându-le drept „neîntemeiate”.

Acesta (SIAS „Alegeri” – n. r.) rămâne 100% sub controlul CEC, iar găzduirea tehnică de către STISC este o măsură standard de securitate aplicată în toate statele democratice. Instituția statului găzduiește peste 200 de sisteme informaționale ale instituțiilor publice, fără a avea acces la conținutul acestora, inclusiv în acest caz la datele electorale. Este vorba despre un centru de date certificat, menit să protejeze infrastructura critică a statului în fața atacurilor cibernetice”, a spus Vodă.

Potrivit reprezentantului Guvernului, în ultimii ani, SIAS „Alegeri” a fost ținta unor „atacuri masive”, care au reușit a fi respinse „cu succes” de către autorități. El mai precizat că, în același timp, poliția monitorizează spațiul online pentru a combate tentativele de manipulare și fraudă.

Alegerile din Moldova vor fi, ca și până acum, libere, corecte și sigure. A afirma contrariul, fără dovezi, e o încercare periculoasă de a slăbi încrederea în democrație”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului”, a adăugat Daniel Vodă.

Amintim că, pe 4 iulie, atât Comisia Electorală Centrală, cât și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică au comentat subiectul dat. Acestea au menționat că STISC oferă „exclusiv” protecție tehnică SIAS „Alegeri”, însă operarea, integritatea, accesul și utilizarea rămân în continuare în gestionarea CEC. „În ceea e privește verificarea numărului de alegători care au votat, se respinge orice posibilitate de manipularea a datelor în sistem or, acestea pot fi verificate în baza proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare. În context, CEC denunță răspândirea de informații eronate și interpretări rău-intenționate referitoare la independența sa. CEC consideră că aceste informații false, propagate în spațiul public, reprezintă un atac deliberat la adresa democrației, având ca scop discreditarea instituției și obținerea de avantaje politice în perspectiva alegerilor parlamentare ce vor avea loc pe 28 septembrie”, a menționat Comisia Electorală Centrală.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CSP îl propune pe Alexandru Machidon la funcția de procuror general. Decizia finală aparține Maiei Sandu

Alexandru Machidon ar putea prelua oficial funcția de procuror general. Candidatura sa va fi propusă președintei Maia Sandu, după ce a câștigat concursul organizat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), pe 19 august.

Alexandru Machidon, care a devenit procuror general interimar după plecarea lui Ion Munteanu din această funcție, a obținut 8,86 puncte de puncte în cadrul probei interviu.

Contracandidatul său, Victor Furtună, care conduce din 2023, tot ca interimar, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) – a obținut 8,23 puncte.

Averea lui Machidon

Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2024, Alexandru Machidon a obținut un salariu de 405 637 lei. Acesta a mai indicat 22 927 de lei ca diurne de la Procuratura Generală și 3 200 de euro de la un eveniment de familie.

El deține un apartament cu suprafața de 65,6 m², achiziționat în 2018. Valoarea declarată a locuinței este de 45 000 de euro; se menționează că valoarea de piață la momentul achiziției constituia 34 000 de euro, iar diferența se explică prin reparațiile efectuate în perioada 2018–2021, acoperite din venituri anterioare.

Alexandru Machidon mai deține un automobil BMW 520D, fabricat în 2017 și cumpărat în 2021, cu o valoare declarată de 26 000 de euro.

***

Funcția de procuror general a devenit vacantă la sfârșitul lunii mai, după numirea lui Ion Munteanu în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Pe 12 iunie, CSP a anunțat concurs pentru ocuparea funcție.

Doi candidați și-au depus dosarele la concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale: Alexandru Machidon, care în prezent exercită interimatul funcției, și Victor Furtună, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat recent că, potrivit legii, în cel mult șase luni de la data anunțării vacanței funcției — 27 mai — trebuie numit un procuror general, ceea ce înseamnă cel târziu în luna noiembrie. Totuși, el a menționat că planul prealabil al CSP-ului este ca „în septembrie să avem un procuror general”.

CSP a examinat, în ședința din 13 august, dosarele candidaților la funcția de procuror general. Instituția a constatat că ambii candidați – Alexandru Machidon și Victor Furtună – îndeplinesc condițiile de participare la concurs.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: