screenshot/Natalia Morari

„Sobciac de Moldova”. De ce aspiră Natalia Morari la funcția de președinte și ce legătură au cu aceasta Platon și Kremlinul

Jurnalista din Moldova Natalia Morari a anunțat pe 18 iulie că va candida pentru funcția de președinte. NM vă spune ce se cunoaște despre ea, ce rol intenționează să joace în cursa electorală și de ce ar avea nevoie de toate acestea.

Aceasta este Morari

Natalia Morari este una dintre cele mai cunoscute jurnaliste din Moldova. Ea a făcut studii superioare la Moscova și acolo și-a început cariera în jurnalism. După publicarea investigației „Casieria Neagră a Kremlinului” în revista The New Times în 2008, Nataliei Morari i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Rusiei, iar mai târziu i-a fost refuzată oferirea cetățeniei ruse. În 2012, ea a reușit să se întoarcă în Rusia, după ce redactorul șef al The New Times, Eugenia Alibaț, a avut o discuție personală cu președintele de atunci a Rusiei, Dmitri Medvedev.

În Moldova, despre Natalia Morari s-a vorbit mult timp că ar fi „organizatoarea protestelor din 7 aprilie 2009”. Ea nu și-a recunoscut vina și a afirmat că a participat doar la o acțiune pașnică organizată pe 6 aprilie. Ulterior, toate acuzațiile la dresa ei au fost retrase.

Morari s-a implicat activ în jurnalism. Din 2010, a lucrat la postul de televiziune din Moldova Publika TV, apoi la posturile TV7 și TV8, unde a fost una dintre fondatoare.

În 2021, Natalia Morari a părăsit consiliul de administrare al postului TV8, invocând „presiunii” din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Morari a declarat că SIS o șantaja cu informații despre viața ei personală și a declarat că tatăl copilului ei este controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, care ulterior a fost anunțat în căutare. Informația despre legătura lui Morari cu Platon a provocat un scandal, deoarece s-a aflat că ea a făcut interviuri cu el în timp ce erau deja într-o relație. În final, emisiunea ei de la TV8 a fost închisă definitiv, iar Morari a devenit unul dintre primele și puținele exemple de „cancel culture” în comunitatea profesională și politică din care făcea parte.

După aceasta, Natalia Morari a colaborat o scurtă perioadă de timp cu postul de televiziune N4, dar emisiunea ei a fost închisă din „motive de imagine”.

În prezent, Natalia Morari poate fi urmărită pe internet. Pe YouTube, ea realizează emisiunile Morari Live și „Такая Мораль”, în care critică aspru actuala guvernare condusă de Maia Sandu și PAS, pe care, conform afirmațiilor ei, practic a ajutat-o „să ajungă la putere”, dar acum s-a dezamăgit profund.

În căutarea unui candidat unic

În primăvara anului 2024, Morari a început să promoveze activ în emisiunile sale tema unui candidat unic pentru alegerile prezidențiale, care ar trebui să-i facă concurență Maiei Sandu. În luna mai, ea a organizat întâlniri între liderii partidelor de opoziție, politicieni și membri ai societății civile pentru a discuta acest subiect. Întâlnirile au fost cu ușile închise pentru presă. Morari a moderat întâlnirile, iar politologul Ian Lisnevschi, Valeriu Ostalep și fostul judecător al Curții Constituționale Stanislav Pavlovschi au fost observatori.

La întâlnire, la aceeași masă s-au așezat liderul socialiștilor Igor Dodon, fostul prim-ministru și liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) Vlad Filat, un alt fost prim-ministru și lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) Ion Chicu, fosta lideră a Găgăuziei Irina Vlah, fostul ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene Tudor Ulianovschi și deputatul Gaik Vartanian, care a reprezentat partidul primarului municipiului Chișinău Ion Ceban, „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN).

Unul dintre scopurile evenimentului era găsirea unui candidat unic din partea opoziției. Participanții nu au reușit să ajungă la un acord: Chicu, Vlah, Ulianovschi, Filat au anunțat că vor participa la alegeri de unii singuri, iar Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon l-a susținut în cele din urmă pe fostul procuror general al Moldovei, Alexandr Stoianoglo, a cărui candidatură a fost discutată ca a unui posibil candidat unic. Cu toate acestea, după ce a fost prezentat și susținut de Dodon, șansele lui Stoianoglo de a obține sprijinul altor partide au scăzut brusc.

Natalia Morari nu și-a exprimat niciodată ambițiile prezidențiale, afirmând că a fost doar moderator la întâlniri. Totuși, pe rețelele sociale, s-a discutat că organizarea acestor întâlniri ar fi  fost doar un paravan, iar ulterior ea se va lansa în cursa prezidențială, iar cu câteva zile înainte de anunțul candidaturii sale, informații despre intenția ei au apărut în ziarul rusesc „Kommersant”.

Cine este adevăratul candidat al lui Platon?

Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, consideră că Natalia Morari ar putea aduce „puțin haos” în campanie și ar putea să o facă mai vibrantă. Ea i-ar putea adresa întrebări incomode Maiei Sandu la dezbateri, deși se pare că Sandu nu intenționează să participe la dezbateri.

De asemenea, expertul crede că Morari ar putea „devia parțial suspiciunile” de la alt candidat – Alexandr Stoianoglo. Atât Stoianoglo, cât și Morari sunt acuzați de legături cu Platon. Curăraru consideră că implicarea lui Morari în cursă arată că ea ar fi „candidatul real al lui Platon” și nu Stoianoglo. În Moldova, Platon a înființat propriul său partid, „Phoenix”. Morari însă a declarat că a merge la alegeri în calitate de candidat independent.

„Este ceva de genul Ksenia Sobciac de Moldova. Este un fel de voce liberală, dar susținută de Kremlin. Ea va spune că este foarte pro-europeană, dar în același timp este împotriva referendumului. Scopul ei este să atragă voturi de la Sandu și să submineze încrederea în referendum”, a remarcat expertul.

Doctora în științe politice Angela Colațchi consideră că Natalia Morari este un candidat foarte ambițios, cu șanse mici, dar cu o mare susținere financiară din partea lui Platon. „Platon pariază pe doi [Morari și Stoianoglo]. Dacă unul nu merge, va merge celălalt. Nu m-aș mira să apară și un al treilea. El va lucra pe două sau trei fronturi – cât îi va ajunge bani. Ei vor să vadă care sunt șansele lor la alegerile parlamentare”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: