journalismfestival.com

Sondaj în 9 țări UE: Europenii susțin Ucraina, dar își doresc ca războiul să se termine, chiar cu prețul pierderii unor teritorii

Unitatea europenilor în ce privește războiul din Ucraina ar putea să fie periclitată în condițiile în care atenția publicului trece de la situația de pe front la îngrijorări cu privire la costurile vieții de zi cu zi, scrie The Guardian, citat de Digi24. Datele unui sondaj demonstrează că preocupările oamenilor față de consecințele războiului din Ucraina îi face să își dorească ca războiul din Ucraina să se termine cât mai repede cu putință, chiar dacă asta ar însemna că Ucraina pierde teritorii.

Un sondaj recent, desfășurat la sfârșitul lunii aprilie – începutul lunii mai, sugerează un clivaj nou printre cetățenii europeni – între cei care-și doresc o încheiere rapidă a conflictului, în condițiile în care le este afectată calitatea vieții și între cei care își doresc să vadă Rusia pedepsită.

Sondajul, realizat în nouă state-membre ale Uniunii Europene – Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia plus Regatul Unit, arată că susținerea pentru Ucraina rămâne la cote ridicate, însă că preocupările legate de război au început să se schimbe, oamenii fiind mai interesați, acum, de consecințele mai largi ale conflictului.

Sondajul a arătat că în ciuda unui sprijin larg printre cetățenii europeni pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și pentru politicile Occidentului de a rupe relațiile cu Rusia, mulți votanți din Europa vor ca războiul din Ucraina să se termine cât mai repede cu putință, chiar dacă asta ar însemna că Ucraina pierde teritorii.

Această perspectivă nu este reflectată și în politicile guvernelor, mai spun autorii, care îi avertizează pe liderii europeni să nu ia „poziții maximaliste” în ce privește războiul și să rămână duri cu Rusia, dar atenți la pericolele escaladării.

The Guardian

Războiul din Ucraina a împărțit europenii în trei tabere

Sondajul, realizat între 28 aprilie și 11 mai, a descoperit că cetățenii europeni susțin în proporție covârșitoare Ucraina – 73% dintre cei intervievați, în cele 10 țări, spun că Rusia este de vină pentru război.

Peste 80% în Polonia, Suedia, Marea Britanie (83%) și Finlanda (90%) spun că Rusia este vinovată, în timp ce în țări precum Italia (56%), Franța (62%) și Germania (66%) există majorități consistente care susțin acest lucru

Există de asemenea un sprijin larg pentru ruperea relațiilor cu Rusia. Majorități din cele 10 țări spun că guvernele lor ar trebui să taie relațiile economice, culturale și diplomatice cu Rusia.

În mod similar, 58% dintre cetățenii tuturor celor 10 țări, 77% în Finlanda, vor ca Uniunea Europeană să-și reducă dependența de importurile energetice rusești, chiar și dacă acest lucru ar periclita obiectivele climatice ale blocului, fapt ce sugerează susținerea pentru o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei.

Totuși datele arată un clivaj concret între europenii care vor pacea cât mai curând (35% în toate țările) și cei care vor dreptate – definită ca restaurarea integrității teritoriale a Ucrainei și tragerea Rusiei la răspundere.

Un al treilea grup de populație, împărtășește sentimentul anti-rus al susținătorilor integrității Ucrainei, însă și teama de escaladare a taberei care cere pace cu orice preț. Acest grup reprezintă în jur de 20%.

Tabăra celor care vor pacea, ai cărei susținători spun că Ucraina va fi într-o situație mai proastă după război decât Rusia, este cea mai numeroasă în Italia (52%), în timp ce Polonia are cei mai mulți susținători ai pedepsirii Rusiei (41%).

Întrebați ce îi îngrijorează cel mai mult despre război, cetățenii din Germania, Italia și Franța au dat ca răspuns costurile de trai și prețurile la energie, în timp ce cei din Suedia, UK sau Polonia au fost mai îngrijorați de posibilitatea unui război nuclear.

The Guardian

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Cartea Victoriei Furtună, despre „Moldova Mare”, confiscată de poliție înainte de lansare. Ce spun autoritățile

Lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, a declarat că polițiștii din Chișinău au confiscat 50 de exemplare ale unei cărți pe care a scris-o împreună cu scriitorul Iurie Răilean. Potrivit unui comunicat de presă transmis de către politiciană, acest lucru s-a întâmplat în ajunul lansării programate pentru 12 iulie.

Furtună susține că polițiștii au acționat în baza unei sesizări din partea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care ar fi considerat conținutul cărții drept „o amenințare la adresa securității naționale”. De asemenea, politiciana afirmă că poliția a confiscat și automobilul în care se aflau cărțile.

50 de exemplare ale cărții – o colecție de eseuri și fotografii despre istoria, tradițiile, personalitățile remarcabile și obiectivele deosebite ale Republicii Moldova – au fost ridicate de reprezentanții Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, în baza unei sesizări venite din partea Serviciului de Informații și
Securitate, care a calificat această publicație artistică drept o amenințare la adresa securității naționale și o sursă de destabilizare publică în masă. În plus, poliția a confiscat automobilul în care se aflau cărțile. Albumul monografic „Moldova Mare” a fost editat cu respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile publicațiilor cu caracter artistic. Cartea a trecut prin toate procedurile necesare pentru autorizarea tipăririi și a obținut toate avizele necesare pentru publicare
”, a declarat Furtună.

Solicitat de NewsMaker, serviciul de presă al Poliției a precizat că „acțiunile sunt în cadrul legal, în baza constatărilor autorităților competente”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Pe 18 martie, Victoria Furtună a devenit lider de partid. Aceasta a preluat conducerea Partidului Moldova Mare. Ea a declarat atunci că pledează pentru neutralitatea statului nostru, precum și „restabilirea limbii moldovenești”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: