Ce urmează după interzicerea Partidului „ȘOR”? Analiză NM

Pentru prima dată în Moldova un partid politic a fost declarat neconstituțional. Curtea Constituțională a pronunțat în data de 19 iunie o astfel de hotărâre în privința Partidului „ȘOR”. NM a analizat ce motive au stat la baza acestei decizii, poate sau nu deveni aceasta un precedent și ce se va alege din partidul scos în afara legii.

Solicitarea lui Litvinenco

În toamna anului trecut, ministrul Justiției din acea perioadă, Sergiu Litvinenco, a trimis Guvernului o solicitare de recunoaștere a Partidului „ȘOR” drept neconstituțional. Litvinenco a făcut trimitere la articolul 41 din Constituție potrivit căruia, „Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale”. Guvernul a acceptat solicitarea și a trimis-o Curții Constituționale.

Autoritățile au solicitat în acest sens și părerea Comisiei de la Veneția. Experții Comisei au oferit un răspuns destul de ambiguu. Comisia de la Veneția a menționat că statele au dreptul de a interzice un partid, dar a subliniat că declararea unui partid drept neconstituțional este o ingerință în dreptul privind libertatea de asociere și prin urmare această decizie trebuie să corespundă legii.

Jumătate de an Curtea Constituțională a tăcut. CC a început să examineze cererea Guvernului în data de 10 mai. Examinarea a durat o lună și jumătate. În tot acest timp, susținătorii Partidului  „ȘOR” au protestat în fața sediului CC și au solicitat magistraților să nu scoată în afara legii formațiunea politică.

Decizia CC și consecințele acesteia

În data de 19 iunie, CC a pronunțat hotărârea declarând Partidul „ȘOR” drept neconstituțional. Decizia nu poate fi contestată și intră în vigoare imediat după pronunțare. Magistrata CC, fosta președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole, a menționat că judecătorii au luat această decizie în baza faptelor demonstrate privind finanțarea ilegală a partidului politic, mituirea alegătorilor și mituirea protestatarilor.

După declararea partidului drept neconstituțional, acesta este dizolvat. Deputații Partidului  „ȘOR” își păstrează mandatele, dar nu vor mai putea crea o fracțiune și nu vor putea adera la alte fracțiuni. Mai mult, dacă unul dintre deputați va renunța la mandat, locul lui va rămâne vacant. Adică următorii candidați de pe listele Partidului  „ȘOR” nu vor putea deveni deputați. Decizia se referă și la consilierii locali: toți consilierii locali ai Partidului  „ȘOR” devin independenți, iar în cazul în care renunță la mandat, locul rămâne vacant.

Este de menționat faptul că noul bașcan al Găgăuziei, Eugenia Guțul, aleasă recent în funcție, reprezintă la fel Partidul „ȘOR”. Inaugurarea acesteia este preconizată pentru data de 19 iulie, chiar dacă mandatul ei a fost aprobat de Curtea de Apel din Comrat încă în luna mai. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat în privința noului bașcan ales al Găgăuziei. Vicepreședintele Adunării Populare din Găgăuzia, Gheorghe Leiciu, a menționat pentru NM că nu vede niciun temei legal pentru anularea inaugurării bașcanului din cauza dizolvării  Partidului  „ȘOR”.

Încă un moment interesant: conform Legii privind „Partidele politice”, proprietatea partidului dizolvat se transmite statului. Ce se va alege din proprietatea Partidului  „ȘOR” nu se cunoaște deocamdată. CC nu s-a pronunțat deocamdată la acest capitol. NM a transmis instanței o solicitare în acest sens, dar nu a primit încă un răspuns.

„Pistele de rezervă” ale lui Șor

Interzicerea partidului nu va obliga membrii formațiunii să renunțe la activitatea politică, declară liderii partidului interzis. Deputatul Vadim Fotescu a declarat că vor fi găsite „alte forme pentru a continua lupta pe câmpul politic al țării”. Președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, a declarat pentru NM că […] ei „vor crea câte două partide pe zi și echipa își va continua activitatea”.

Aceleași precizări le-a făcut și vicepreședintele partidului, Marina Tauber. După pronunțarea hotărârii CC, ea a declarat că echipa Partidului  „ȘOR” va participa la alegerile locale, preconizate pentru toamna anului curent, dar și la celelalte scrutine electorale. Tauber a mai spus că vor contesta decizia CC în instanțele europene.

Experții cred că Partidul „ȘOR” va renaște în Partidul „Renaștere”. „Nu întâmplător toți foștii socialiști au aderat la Partidul „Renaștere”. Nu întâmplător acolo au poposit [Vasile] Bolea și [Alexandr] Suhodolski, care au fost excluși din PSRM și care acum câteva săptămâni au zburat la o întâlnire cu [deputatul fugar] Ilan Șor”, a menționat doctora în științe politice Angela Colațchi. Potrivit acesteia, să creezi un partid nou sau să-l transformi în Partidul „Mișcarea pentru poporul Moldovei” este un proces complicat și echipa lui Șor ar putea întâmpina dificultăți, în timp ce Partidul „Renaștere” există deja. Experta consideră că echipa „ȘOR” va depune eforturi pentru a nu comite greșeli pe viitor, astfel încât și Partidul „Renaștere” să nu fie declarat neconstituțional. Colațchi a subliniat faptul că datorită membrilor echipei „ȘOR”, care de mai mult timp se declară victime politice, ratingul Partidului „Renaștere” va crește.

De aceeași părere este și analistul politic Dionis Cenușa. El consider că Partidul „ȘOR” își va continua activitatea „doar că sub alt steag politic”. Expertul a menționat că aceștia „vor continua să-și promoveze ideile politice fără a renunța la identitatea politică, folosind un nou val de victimizări”.

„Un precedent periculos” sau triumfarea legii

Experții au păreri împărțite despre decizia CC. Angela Colațchi consideră că statul a demonstrat că nu „este neputincios” și că poate aproba decizii serioase. Colați nu vede însă nicio legătură între decizia CC și PAS.

Dionis Cenușa consideră, însă că ținând cont de legăturile politice între unii magistrații ai CC și partidul de guvernare, oponenții vor putea pune ușor la îndoială obiectivitatea deciziei CC. „Aceasta poate submina autoritatea Curții Constituționale”, a menționat expertul. Potrivit lui, decizia poate crea un precedent periculos pentru toate partidele politice, indiferent de orientarea lor geopolitică. Decizia poate servi în viitor drept o revanșă politică și poate provoca o polarizare mai profundă a câmpului politici al țării”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Nurphoto

Noi reguli de traversare a frontierei Letoniei cu Rusia și Belarus: ANTA explică cine face excepție

Începând cu 15 octombrie 2025, accesul vehiculelor la punctele de trecere a frontierei Letoniei cu Rusia și Belarus va fi permis doar în baza înregistrării prealabile online. Măsura se va aplica tuturor categoriilor de vehicule, cu excepția transportului regulat. Aceasta vizează punctele de trecere „Grebneva”, „Terehova” și „Pāternieki”. Anunțul a fost făcut pe 6 octombrie de Agenția Națională Transport Auto (ANTA) din Republica Moldova.

Agenția Națională Transport Auto a atenționat că autoritățile Letoniei au introdus modificări în ceea ce privește traversarea frontierei cu Rusia și Belarus, la punctele de trecere „Grebneva”, „Terehova” și „Pāternieki”.

„Începând cu 15 octombrie 2025, accesul vehiculelor la punctele de trecere „Grebneva”, „Terehova” și „Pāternieki” va fi permis doar în baza înregistrării prealabile în Sistemul electronic de rezervare a cozii (ERRS). Această cerință se aplică pentru toate vehiculele motorizate, indiferent dacă acestea se deplasează pe sensul de intrare/ieşire în/din Letonia”, a comunicat ANTA.

Potrivit agenției, cei care intenționează să traversele punctele trebuie să se înregistreze pe platformele www.lvborder.lv sau www.lvrobeza.lv, care sunt disponibile începând cu 1 octombrie 2025. Taxa de înregistrare este de 9,30 EUR per vehicul. După confirmarea plății, aceștia au posibilitatea să selecteze ora pentru prezentarea la punctul de trecere, cu până la 30 de zile înainte de data planificată traversării.

„Sistemul se aplică tuturor categoriilor de vehicule (camioane, autocare, autoturisme, motociclete), inclusiv transportului de pasageri, cu excepția transportului regulat. Gestionarea datelor va include prelucrarea informațiilor despre vehicul, şofer şi marfa transportată”, a precizat ANTA.

Conform agenției, prin implementarea ERRS, Letonia se alătură Estoniei și Lituaniei, devenind al treilea stat baltic care utilizează un astfel de mecanism de gestionare a fluxului la frontieră.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: