Ce urmează după interzicerea Partidului „ȘOR”? Analiză NM

Pentru prima dată în Moldova un partid politic a fost declarat neconstituțional. Curtea Constituțională a pronunțat în data de 19 iunie o astfel de hotărâre în privința Partidului „ȘOR”. NM a analizat ce motive au stat la baza acestei decizii, poate sau nu deveni aceasta un precedent și ce se va alege din partidul scos în afara legii.

Solicitarea lui Litvinenco

În toamna anului trecut, ministrul Justiției din acea perioadă, Sergiu Litvinenco, a trimis Guvernului o solicitare de recunoaștere a Partidului „ȘOR” drept neconstituțional. Litvinenco a făcut trimitere la articolul 41 din Constituție potrivit căruia, „Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale”. Guvernul a acceptat solicitarea și a trimis-o Curții Constituționale.

Autoritățile au solicitat în acest sens și părerea Comisiei de la Veneția. Experții Comisei au oferit un răspuns destul de ambiguu. Comisia de la Veneția a menționat că statele au dreptul de a interzice un partid, dar a subliniat că declararea unui partid drept neconstituțional este o ingerință în dreptul privind libertatea de asociere și prin urmare această decizie trebuie să corespundă legii.

Jumătate de an Curtea Constituțională a tăcut. CC a început să examineze cererea Guvernului în data de 10 mai. Examinarea a durat o lună și jumătate. În tot acest timp, susținătorii Partidului  „ȘOR” au protestat în fața sediului CC și au solicitat magistraților să nu scoată în afara legii formațiunea politică.

Decizia CC și consecințele acesteia

În data de 19 iunie, CC a pronunțat hotărârea declarând Partidul „ȘOR” drept neconstituțional. Decizia nu poate fi contestată și intră în vigoare imediat după pronunțare. Magistrata CC, fosta președintă a Curții Constituționale, Domnica Manole, a menționat că judecătorii au luat această decizie în baza faptelor demonstrate privind finanțarea ilegală a partidului politic, mituirea alegătorilor și mituirea protestatarilor.

După declararea partidului drept neconstituțional, acesta este dizolvat. Deputații Partidului  „ȘOR” își păstrează mandatele, dar nu vor mai putea crea o fracțiune și nu vor putea adera la alte fracțiuni. Mai mult, dacă unul dintre deputați va renunța la mandat, locul lui va rămâne vacant. Adică următorii candidați de pe listele Partidului  „ȘOR” nu vor putea deveni deputați. Decizia se referă și la consilierii locali: toți consilierii locali ai Partidului  „ȘOR” devin independenți, iar în cazul în care renunță la mandat, locul rămâne vacant.

Este de menționat faptul că noul bașcan al Găgăuziei, Eugenia Guțul, aleasă recent în funcție, reprezintă la fel Partidul „ȘOR”. Inaugurarea acesteia este preconizată pentru data de 19 iulie, chiar dacă mandatul ei a fost aprobat de Curtea de Apel din Comrat încă în luna mai. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat în privința noului bașcan ales al Găgăuziei. Vicepreședintele Adunării Populare din Găgăuzia, Gheorghe Leiciu, a menționat pentru NM că nu vede niciun temei legal pentru anularea inaugurării bașcanului din cauza dizolvării  Partidului  „ȘOR”.

Încă un moment interesant: conform Legii privind „Partidele politice”, proprietatea partidului dizolvat se transmite statului. Ce se va alege din proprietatea Partidului  „ȘOR” nu se cunoaște deocamdată. CC nu s-a pronunțat deocamdată la acest capitol. NM a transmis instanței o solicitare în acest sens, dar nu a primit încă un răspuns.

„Pistele de rezervă” ale lui Șor

Interzicerea partidului nu va obliga membrii formațiunii să renunțe la activitatea politică, declară liderii partidului interzis. Deputatul Vadim Fotescu a declarat că vor fi găsite „alte forme pentru a continua lupta pe câmpul politic al țării”. Președintele raionului Orhei, Dinu Țurcanu, a declarat pentru NM că […] ei „vor crea câte două partide pe zi și echipa își va continua activitatea”.

Aceleași precizări le-a făcut și vicepreședintele partidului, Marina Tauber. După pronunțarea hotărârii CC, ea a declarat că echipa Partidului  „ȘOR” va participa la alegerile locale, preconizate pentru toamna anului curent, dar și la celelalte scrutine electorale. Tauber a mai spus că vor contesta decizia CC în instanțele europene.

Experții cred că Partidul „ȘOR” va renaște în Partidul „Renaștere”. „Nu întâmplător toți foștii socialiști au aderat la Partidul „Renaștere”. Nu întâmplător acolo au poposit [Vasile] Bolea și [Alexandr] Suhodolski, care au fost excluși din PSRM și care acum câteva săptămâni au zburat la o întâlnire cu [deputatul fugar] Ilan Șor”, a menționat doctora în științe politice Angela Colațchi. Potrivit acesteia, să creezi un partid nou sau să-l transformi în Partidul „Mișcarea pentru poporul Moldovei” este un proces complicat și echipa lui Șor ar putea întâmpina dificultăți, în timp ce Partidul „Renaștere” există deja. Experta consideră că echipa „ȘOR” va depune eforturi pentru a nu comite greșeli pe viitor, astfel încât și Partidul „Renaștere” să nu fie declarat neconstituțional. Colațchi a subliniat faptul că datorită membrilor echipei „ȘOR”, care de mai mult timp se declară victime politice, ratingul Partidului „Renaștere” va crește.

De aceeași părere este și analistul politic Dionis Cenușa. El consider că Partidul „ȘOR” își va continua activitatea „doar că sub alt steag politic”. Expertul a menționat că aceștia „vor continua să-și promoveze ideile politice fără a renunța la identitatea politică, folosind un nou val de victimizări”.

„Un precedent periculos” sau triumfarea legii

Experții au păreri împărțite despre decizia CC. Angela Colațchi consideră că statul a demonstrat că nu „este neputincios” și că poate aproba decizii serioase. Colați nu vede însă nicio legătură între decizia CC și PAS.

Dionis Cenușa consideră, însă că ținând cont de legăturile politice între unii magistrații ai CC și partidul de guvernare, oponenții vor putea pune ușor la îndoială obiectivitatea deciziei CC. „Aceasta poate submina autoritatea Curții Constituționale”, a menționat expertul. Potrivit lui, decizia poate crea un precedent periculos pentru toate partidele politice, indiferent de orientarea lor geopolitică. Decizia poate servi în viitor drept o revanșă politică și poate provoca o polarizare mai profundă a câmpului politici al țării”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Cecan / NewsMaker

„Adevărurile parțiale” pot influența alegerile din Găgăuzia? Serebrian: Turcia poate fi un aliat al Moldovei în combaterea dezinformării

Rețelele sociale și finanțarea ilicită se numără printre riscurile pentru alegerile din Găgăuzia din 15 noiembrie, consideră ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Oleg Serebrian. Diplomatul a declarat, într-un interviu pentru „Veridica”, că Ankara nu susține un anumit candidat la funcția de bașcan sau o anumită componență a Adunării Populare și este interesată ca scrutinul să se desfășoare fără interferențe externe.

Întrebat ce tipuri de interferențe consideră cele mai periculoase pentru scrutin, Serebrian a menționat finanțarea ilicită, dar a atras atenția în special asupra influenței rețelelor sociale.

„Cred că rețelele sociale sunt chiar mai penetrante decât presa în regiune, iar acest lucru s-a văzut și în Republica Moldova, în general, precum și la ultimele alegeri din România. Rețelele sociale pot juca un rol important în distorsionarea opiniilor, în promovarea unor informații parțial corecte sau a unor adevăruri parțiale, care deseori sunt mai periculoase decât minciunile totale”, a declarat ambasadorul.

Serebrian a spus că, în prezent, locuitorii Găgăuziei se informează în principal în limba rusă. El a precizat, însă, că acest lucru nu înseamnă că toate sursele respective sunt pro-ruse. În opinia sa, presa din Turcia poate oferi regiunii și alte surse de informare. Referindu-se la combaterea dezinformării în autonomie, ambasadorul a spus că „Turcia poate fi un aliat important și firesc”.

În ceea ce privește poziția Ankarei față de alegerile din Găgăuzia, ambasadorul a spus că autoritățile turce nu și-au exprimat preferința pentru vreun candidat.

„Ankara este interesată, întâi de toate, ca alegerile să fie libere și corecte și să fie respectată decizia populației din entitatea autonomă. Nu a fost exprimat vreun punct de vedere de către Ankara oficială sau chiar de către deputați care să indice că ar prefera un anumit bașcan sau o anumită componență a Adunării Populare”, a mai declarat Serebrian.

Ambasadorul țării noastre în Turcia a adăugat că este important să nu se repete ceea ce, potrivit lui, s-a întâmplat la alegerile precedente: „interferențe străine, acțiuni subterane care vizau subminarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și subminarea stabilității Republicii Moldova prin crearea unor animozități artificiale între Chișinău și Comrat”.

Întrebat dacă Turcia va avea observatori la scrutin, Serebrian a răspuns: „Fără îndoială că vor fi observatori și din partea organizațiilor internaționale din care Turcia face parte. Vor fi, de asemenea, observatori din partea societății civile. Cred că nu doar din Turcia vor fi observatori pentru aceste alegeri”.

Diplomatul consideră că observatorii ar trebui să urmărească și perioada premergătoare votului, în special ultima săptămână, când, spune el, pot apărea controverse. Serebrian a pledat pentru o prezență internațională neutră la alegerile din autonomie, inclusiv din partea Turciei.

Amintim că locuitorii din UTA Găgăuzia sunt așteptați la urne pe 15 noiembrie, după mai bine de un an de blocaj electoral. În aceeași zi, ei vor alege viitoarea componență a Adunării Populare a Găgăuziei și noul bașcan. Despre modul în care a fost soluționată criza electorală din Găgăuzia, rolul pe care îl va avea Chișinăul în organizarea alegerilor și semnificația acestora pentru Comrat, NewsMaker a scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: