Facebook/Arina Spataru

Soțul Arinei Spătaru, preot la o biserică din Bălți, obligat să scoată lăcașul din spitalul localității? Politiciana: Indicație dată la nivel de minister

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Arina Spătaru susține că Ministerul Sănătății ar fi emis o dispoziție potrivit căreia, timp de 15 zile, biserica în care activează soțul ei trebuie să fie scoasă din incinta spitalului clinic din Bălți. Potrivit Arinei Spătaru, soțul ei care este preot a fost anunțat despre dispoziție de conducerea spitalului. Președinta ALDE consideră că decizia a fost luată după ce a participat în demascarea schemei de finanțare ilegală a partidelor politice din Moldova de către oligarhul fugar Ilan Șor. NewsMaker a solicitat o reacție de la reprezentanții Ministerului Sănătății. 

Spătaru a declarat pe 27 septembrie că familia ei este atacată după ce s-a „luat de piept cu gruparea criminală” și că investigația făcută de ea ar fi „incomodă pentru toți”.

Familia mea este în Bălți și eu sunt în Chișinău. M-am luat de piept cu gruparea criminală și cu certitudine fiind disperați și înțelegând că lucrurile sunt grave vor întreprinde mai multe acțiuni. Au pornit de la atacurile în spațiul public în adresa mea, în adresa familiei mele. Au apărut deja așa zise investigații de naftalină în raport cu activitatea soțului meu care este preot de 28 de ani și din 1999 este preot paroh într-o bisericuță din incinta spitalului clinic. Astăzi soțul meu a fost la directorul spitalului și a aflat că are 15 zile la dispoziție să scoată biserica din incinta spitalului. Deci, lucrurile se agravează și această indicație a fost dată la nivel de minister. Ieri această biserică a fost deconectată de la lumina spitalului. Este evident că această investigație este incomodă pentru toți. (…) Noi vom rezista împreună cu familia”, a comunicat Spătaru.

Întrebată la ce minister s-a referit, președinta ALDE a spus că la „Ministerul Sănătății”.

Anatolii Spătaru, preot și parohul bisericii, „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” din Bălți, este soțul politicienei, scrie btv.md. Biserica se află pe teritoriul Spitalului Clinic Bălți. 

NM a solicitat o reacție de la reprezentanții Ministerului Sănătății cu privire la declarațiile fostei deputate.

UPDATE: „Spațiile spitalului clinic din Bălți sunt utilizate, sunt gestionate, ocrotirii sănătății. Iar spitalul clinic din Bălți gestionează singur desfășurarea activității și utilizarea acestor spații. Ministerul Sănătății nu a făcut vreo investigație cum declară dumneaei”, au declarat pentru NM reprezentanții Ministerului Sănătății.

***

Procuratura Anticorupție investighează finanțarea ilegală a partidelor politice de către fugarul Ilan Șor, condamnat în dosarul „Frauda Bancară”. În cadrul investigațiilor, Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au fost lipsiți de imunitate parlamentară, iar ulterior reținuți, pe 21 septembrie. Aceștia sunt acuzați că ar fi acceptat finanțări ilegale în favoarea Partidului „Renaștere” din partea grupului criminal Șor, spălare de bani și corupere pasivă.

Potrivit procurorului general interimar Ion Munteanu, Ilan Șor și Alexandr Nesterovschi ar fi încercat să o mituiască pe fosta deputată DA Arina Spătaru, în prezent președinta ALDE, pentru ca aceasta să lanseze pe arena politică din Moldova un partid pretins a fi pro-european, dar care să promoveze, din umbră, interesele lui Șor. În schimb, Șor i-ar fi promis fostei parlamentare bani pentru partid și salarii lunare pentru toții membrii formațiunii.

Pe 22 septembrie, Arina Spătaru a făcut mai multe dezvăluiri de presă din perioada în care a lucrat „sub acoperire”, sub conducerea organelor de drept. În aceeași zi, Șor a recunoscut că a purtat discuții cu Spătaru privind finanțarea unui proiect politic cu vector pro-european, însă pentru că aceasta l-ar fi convins că este „împotriva” actualei guvernări. Totodată, Șor susține că nu el a contactat-o primul pe lidera ALDE, dar ea. În ultimele zile, Șor a venit cu mai multe acuzații la adresa Arinei Spătaru. El a acuzat-o, inclusiv, că ar fi furat 1,45 milioane de dolari – bani pe care i-ar fi achitat ex-deputatei timp de patru luni. Arina Spătaru a respins public acuzațiile menționând că fiecare bănuț primit de la Șor au fost reținuți și sunt anchetați de organele de drept.

Pe 26 septembrie, Spătaru a anunțat că a cerut protecție de stat, adăugând că se teme pentru viața ei, după ce a participat în demascarea schemei de finanțare ilegală a partidelor politice din Moldova de către oligarhul fugar Ilan Șor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Dobândirea cetățeniei R. Moldova: solicitanții vor fi obligați să cunoască româna și prevederile Constituției

Parlamentul a adoptat în prima lectură proiectul noii legi cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Printre prevederile proiectului se numără obligativitatea cunoașterii limbii române și Constituției țării pentru a putea dobândi cetățenia moldovenească. Inițiativa legislativă a fost susținută de 54 de deputați.

Potrivit inițiativei legislative, cetățenia Republicii Moldova va putea fi dobândită prin naștere, recunoaștere, adopție, tutelă și curatelă, redobândire, naturalizare. Proiectul unifică procedurile de dobândire a cetățeniei, care are drept scop asigurarea egalității pentru toți solicitanții, eliminând discriminările sau favorizările pe baza categoriei de persoane. O altă prevedere ține de delimitarea clară a categoriilor de aplicanți pentru cetățenie în funcție de vârsta acestora.

Printre noutățile proiectului se numără introducerea condiției de a cunoaște limba română și prevederile Constituției pentru persoanele care intenționează să dobândească cetățenia țării noastre. De asemenea, proiectul prevede aplicarea unor măsuri împotriva fraudelor și corupției, prin adoptarea unor norme stricte de acceptare a documentelor și verificare riguroasă a acestora, pentru a preveni fraudarea procesului de acordare a cetățeniei și pentru a proteja securitatea națională. Potrivit autorilor inițiativei, în ultimii ani, au fost identificate și contracarate circa 100 de tentative de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin fraudă, în baza documentelor de proveniență necunoscută sau falsificate. Prin urmare, instituțiile guvernamentale vor avea responsabilitatea de a verifica mai riguros documentele prezentate de solicitant, precum și alte informații necesare pentru a determina eligibilitatea acestuia pentru cetățenie. Se va verifica istoricul de călătorii internaționale, pentru a se asigura că nu a avut interdicția de a intra sau rămâne în alte țări, antecedentele financiare, starea de sănătate, istoricul familial, integritatea solicitantului.

Documentul delimitează cazurile de respingere a cererilor de dobândire și a celor de refuz în acordare. Respingerea este orientată către aspectele tehnice, iar refuzul se face în cazul în care persoana nu întrunește criteriile legale pentru obținerea cetățeniei. Autorii proiectului propun introducerea unor noi prevederi ce se referă la refuzul acordării cetățeniei persoanelor împotriva cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale. Depunerea cererii pentru obținerea cetățeniei se va face personal de către solicitant, iar posibilitatea depunerii cererilor de cetățenie prin intermediari, prin procură, va fi exclusă pentru a reduce riscul de corupție și influențe externe.

Proiectul conține și prevederi privind excluderea incertitudinii cu referire la categoriile de străini care sunt în drept să depună cerere pentru dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin naturalizare, precum și la calcularea perioadei de ședere legală și/sau domiciliere pe teritoriul țării de către solicitanții de cetățenie.

Autorii proiectului menționează că revizuirea legii este necesară ca urmare a unor procese precum migrația masivă a populației, fenomenul cetățeniei multiple, nevoilor de a proteja drepturile diasporei, problemelor de securitate legate de acordarea frauduloasă a cetățeniei, integrarea europeană și racordarea legislației naționale la standardele UE.

Documentul, elaborat de un grup de deputați PAS, urmează a fi examinat de Parlament în lectura a doua.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: