Polskie Radio

Spania: Un apropiat al ex-președintelui Ucrainei Victor Ianukovici a fost împușcat mortal

Politicianul ucrainean Andrei Portnov, considerat a fi un apropiat al fostului președinte Victor Ianukovici, a fost împușcat mortal în Spania. Cazul a avut loc în dimineața de 21 mai.

Reuters scrie, cu referire la o sursă apropiată anchetei, că Andrei Portnov a fost împușcat la poarta Școlii Americane din suburbia de lux a Madridului, Pozuelo de Alarcon.

Surse ale publicațiilor „Ukrainskaya Pravda” și „RBC-Ucraina” confirmă că victima este Portnov.

Ziarul El Pais relatează că atacatorii au fost doi sau trei la număr. Aceștia au tras asupra bărbatului la scurt timp după ce acesta și-a dus copiii la școală.

Potrivit publicației, actualmente, nu a fost reținut niciun suspect în legătură cu asasinatul.

Potrivit El Pais, care citează serviciile de urgență, apelul privind atacul a fost primit de poliție în jurul orei 09:15. Persoana care a sunat a raportat că a găsit un bărbat rănit, întins pe jos, inconștient.

Paramedicii sosiți la fața locului au constatat decesul „din cauza unor răni incompatibile cu viața, după ce bărbatul a fost împușcat de cel puțin trei ori”.

Cine este Andrei Portnov

Potrivit BBC, Andrei Portnov a fost un apropiat al fostului președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, care a fost înlăturat de la putere în 2014. El a activita în calitate de adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Ianukovici și a fost responsabil de supravegherea sistemului judiciar al Ucrainei.

Înainte de alegerile prezidențiale din 2010, Portnov a fost unul dintre liderii echipei juridice a premierului Iulia Timoșenko, însă ulterior a trecut de partea președintelui Ianukovici.

După Euromaidan, Portnov a părăsit Ucraina împreună cu echipa lui Ianukovici și, potrivit presei, a locuit timp de cinci ani la Viena. În 2019, după alegerea lui Vladimir Zelenski în calitate președinte, Andrei Portnov s-a întors în Ucraina, însă a părăsit din nou țara la scurt timp.

În Ucraina, numele lui Andrei Portnov era menționat frecvent de către organele de drept în contextul investigării a diverse dosare penale — de la delapidări de terenuri și proprietăți imobiliare până la crimele comise pe Maidan în timpul „Revoluției Demnității”. Acesta a contestat cu succes aceste acuzații în instanțele ucrainene.

După fuga lui Ianukovici, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva lui Portnov, dar acestea au fost anulate în 2015, în urma demersurilor sale.

În 2021, Statele Unite ale Americii au introdus sancțiuni împotriva lui Andrei Portnov. Departamentul american al Trezoreriei a declarat că acesta „a dezvoltat, prin intermediul mitei, relații extinse în sistemul judiciar și în structurile de aplicare a legii din Ucraina”.

De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, în februarie 2022, în Spania — unde locuiește un număr semnificativ de cetățeni originari din ambele țări — au avut loc mai multe infracțiuni răsunătoare cu implicarea rușilor și ucrainenilor, relatează Reuters. În februarie 2024, în provincia Alicante, a fost împușcat pilotul militar rus Maxim Kuzminov, care în 2023 a trecut de partea Ucrainei, deturnând un elicopter militar Mi-8.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popșoi la APCE, despre unirea Moldovei cu România: „Nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată”

Unirea Republicii Moldova cu România nu este un subiect pe agenda politică imediată a Chișinăului, chiar dacă face parte din discursul politic moldovenesc de peste 30 de ani. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi la sesiunea de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg. Acesta a răspuns în plen la o întrebare despre declarațiile președintei Maia Sandu privind reunificarea.

„Mișcarea de reunificare cu România face parte integrantă din discursul politic moldovenesc de la independența țării. De peste 30 de ani este o prezență constantă în dezbaterile politice și alegerile din Moldova. Dar mesajul a fost explicat în repetate rânduri acasă, nu este neapărat un subiect pe agenda politică imediată a deciziilor de la Chișinău astăzi”, a declarat Popșoi.

Popșoi a vorbit și despre legăturile comune și istorice dintre Moldova și România.

„Trebuie să fim conștienți de similitudinile istorice, lingvistice și culturale dintre Republica Moldova și România. Aproximativ un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români. Și în lumina circumstanțelor geopolitice foarte grave în care ne aflăm, trebuie să ne reamintim trecutul nostru comun”, a adăugat oficialul.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: