Andrei Mardari/NewsMaker

Spînu a comentat investițiile sale în criptovalută: „Cred că trebuie să dezvoltăm legislația necesară”

Andrei Spînu, fost ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, susține că Republica Moldova trebuie să dezvolte legislația necesară în domeniul criptovalutar. Potrivit lui Spînu, tehnologia din spatele criptomonedelor este sigură și începe să fie utilizată în tot mai multe sectoare. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NewsMaker „Есть вопросы”, moderată de Nicolae Paholnițchi.

În declarația de avere pentru anul 2024, Spînu a indicat că deține mai multe tipuri de criptomonede. La categoria „Bunuri virtuale, inclusiv valută virtuală, a căror valoare depășește 10 salarii medii lunare pe economie”, fostul ministru a declarat că deține: 569,07 DOGE; 500 XRP; 17,8 SOL; 402,23 TON și 1 ETH.

La emisiunea NewsMaker, Spînu a fost întrebat despre investițiile sale în criptovalută și dacă crede în potențialul domeniului.

„Tehnologia, știți cum, nu poate să o oprească nimeni. Ne mișcăm încolo, iar tehnologia din spatele la criptomonedă este blockchain-ul, care este una din tehnologiile din ce în ce mai des folosite. Este o tehnologie transparentă, sigură. Începe să fie folosită în multe alte sectoare, decât criptomonedă. (…) Mai devreme sau mai târziu, va ajunge să fie folosită de tot mai multă lume”, a comunicat Spînu.

Fostul ministru crede că Republica Moldova trebuie să legalizeze criptomonedele.

„Cred că noi trebuie să dezvoltăm legislația necesară pentru o mai bună activitate și mai transparentă activitate a criptomonedei, inclusiv în Republica Moldova. Asta se întâmplă și la nivelul Uniunii Europene, vedem că se întâmplă și în Statele Unite. Mai devreme sau mai târziu, va ajunge și la noi. Este un proces complicat, pentru că este un proces nou. Dacă vom citi un pic mai mult despre acest sector, vom vedea că și țările mari încă nu știu exact până la capăt cum să reglementeze bine acest domeniu, dar e o chestie de timp. Mai devreme sau mai târziu, oricum se va ajunge să fie reglementat inclusiv în Moldova și să putem tranzacționa eventual inclusiv cu monede cripto. (…) Ce știu eu este că în procesul de negociere cu Uniunea Europeană vom ajunge și va fi discutat inclusiv și acest subiect, pentru că va trebui să fie reglementat la fel cum va fi reglementat în Uniunea Europeană”, a menționat Spînu.

În interviul pentru NewsMaker, Spînu a fost întrebat cum a procurat aceste criptomonede în Republica Moldova, în contextul în care în țară este interzisă activitatea de criptoschimb. „Le-am cumpărat prin Revolut România. Am cont Revolut România, care iarăși este declarat în declarația mea”, a răspuns fostul ministru.

***

Funcționarea criptoschimburilor este interzisă oficial în Moldova. În urmă cu câțiva ani, în Moldova funcționau mai multe criptoschimburi, dar în 2022 Banca Națională a interzis sistemelor de plată să lucreze cu criptomonede, iar apoi Parlamentul a adoptat în 2023 o lege care interzice activitatea schimburilor de criptomonede.

Nu există interdicție privind achiziționarea de criptomonede pentru persoane fizice, dar, conform legii „Cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, cifra totală de afaceri nu ar trebui să depășească 50 de mii de lei pe lună. Această prevedere a legii a făcut, în practică, foarte dificilă achiziționarea directă a criptomonedei. NewsMaker a scris la acest subiect în anul 2024.

Mold-Street a scris că autoritățile Republicii Moldova planifică legalizarea criptomonedelor în anul 2027. Potrivit sursei, autoritățile planifică să se alinieze, până în iunie 2027, cadrului juridic privind circulația activelor virtuale la acquis-ul Uniunii Europene (Regulamentul MiCA  – Consiliul privind piețele criptoactivelor).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Apel internațional, pietre memoriale și film documentar: Comunitatea Evreiască din Moldova, despre comemorările din 2026

În contextul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a anunțat lansarea unui program de comemorare, ce se va desfășura pe parcursul anului 2026. Potrivit comunității, în cadrul programului vor avea loc ceremonii oficiale, se vor instala pietre memoriale și se va realiza un film documentar.

„Comunitatea Evreiască din Republica Moldova lansează Programul de Comemorare 2026 – Anul Memoriei și al Reflecției, dedicat comemorării a 85 de ani de la începutul Holocaustului pe teritoriul Moldovei și instituirii Ghetoului din Chișinău. Lansarea are loc în contextul Zilei Internaționale și Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului – 27 ianuarie”, a anunțat comunitatea pe 26 ianuarie.

Potrivit comunității, Programul de Comemorare 2026 va debuta cu „campania #WeRemember, un apel internațional la memorie, solidaritate și asumare”. „Pe parcursul anului 2026, în cadrul Programului de Comemorare, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova și partenerii acesteia planifică următoarele activități: organizarea ceremoniilor oficiale, instalarea pietrelor memoriale Stolpersteine, marcarea teritoriului fostului Ghetou din Chișinău prin instalarea de elemente comemorative din piatră, realizarea unui film documentar, organizarea de expoziții tematice, desfășurarea de seminare educaționale și tematice, precum și organizarea unei conferințe internaționale”, a adăugat Comunitatea Evreiască din Republica Moldova.

Comunitatea a mai spus că „vizita delegației Congresului Evreiesc Mondial în Republica Moldova în Săptămâna Memoriei accentuează relevanța internațională a demersurilor de comemorare și sprijinul constant acordat inițiativelor de educație, memorie și combatere a antisemitismului”.

Amintim că, pe 16 ianuarie, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a declarat „anul 2026 drept „Anul Memoriei și al Reflecției”, dedicat comemorării a 85 de ani de la începutul Holocaustului pe teritoriul Basarabiei și de la instituirea Ghetoului din Chișinău”. Comunitatea declara că holocaustul reprezintă cea mai tragică pagină din istoria evreilor europeni și, în mod special, a evreilor din Moldova. „În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, peste 6 milioane de evrei au fost uciși de Germania nazistă și aliații săi. Potrivit estimărilor istoricilor, pe teritoriul actual al Republicii Moldova au pierit între 200.000 și 400.000 de oameni. Unul dintre primele ghetouri de pe teritoriul Basarabiei a fost Ghetoul din Chișinău, instituit în luna iulie 1941. Chiar din primele zile ale ocupației Chișinăului, mii de evrei au fost uciși”, declara comunitatea.

***

Menționăm că, pe 23 ianuarie, Ministerul Culturii a anunțat desfășurarea unui program amplu de evenimente educative și culturale cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Ministerul declara că evenimentele se vor desfășura în toată țara, până pe 11 februarie 2026, și vor include expoziții, spectacole, lecții publice, mitinguri. Potrivit ministerului, unul dintre cele mai semnificative momente ale programului de comemorare va fi Mitingul-Requiem dedicat Zilei Internaționale a Victimelor Holocaustului, care va avea loc pe 27 ianuarie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: