Andrei Mardari/NewsMaker

Spînu a comentat investițiile sale în criptovalută: „Cred că trebuie să dezvoltăm legislația necesară”

Andrei Spînu, fost ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, susține că Republica Moldova trebuie să dezvolte legislația necesară în domeniul criptovalutar. Potrivit lui Spînu, tehnologia din spatele criptomonedelor este sigură și începe să fie utilizată în tot mai multe sectoare. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii NewsMaker „Есть вопросы”, moderată de Nicolae Paholnițchi.

În declarația de avere pentru anul 2024, Spînu a indicat că deține mai multe tipuri de criptomonede. La categoria „Bunuri virtuale, inclusiv valută virtuală, a căror valoare depășește 10 salarii medii lunare pe economie”, fostul ministru a declarat că deține: 569,07 DOGE; 500 XRP; 17,8 SOL; 402,23 TON și 1 ETH.

La emisiunea NewsMaker, Spînu a fost întrebat despre investițiile sale în criptovalută și dacă crede în potențialul domeniului.

„Tehnologia, știți cum, nu poate să o oprească nimeni. Ne mișcăm încolo, iar tehnologia din spatele la criptomonedă este blockchain-ul, care este una din tehnologiile din ce în ce mai des folosite. Este o tehnologie transparentă, sigură. Începe să fie folosită în multe alte sectoare, decât criptomonedă. (…) Mai devreme sau mai târziu, va ajunge să fie folosită de tot mai multă lume”, a comunicat Spînu.

Fostul ministru crede că Republica Moldova trebuie să legalizeze criptomonedele.

„Cred că noi trebuie să dezvoltăm legislația necesară pentru o mai bună activitate și mai transparentă activitate a criptomonedei, inclusiv în Republica Moldova. Asta se întâmplă și la nivelul Uniunii Europene, vedem că se întâmplă și în Statele Unite. Mai devreme sau mai târziu, va ajunge și la noi. Este un proces complicat, pentru că este un proces nou. Dacă vom citi un pic mai mult despre acest sector, vom vedea că și țările mari încă nu știu exact până la capăt cum să reglementeze bine acest domeniu, dar e o chestie de timp. Mai devreme sau mai târziu, oricum se va ajunge să fie reglementat inclusiv în Moldova și să putem tranzacționa eventual inclusiv cu monede cripto. (…) Ce știu eu este că în procesul de negociere cu Uniunea Europeană vom ajunge și va fi discutat inclusiv și acest subiect, pentru că va trebui să fie reglementat la fel cum va fi reglementat în Uniunea Europeană”, a menționat Spînu.

În interviul pentru NewsMaker, Spînu a fost întrebat cum a procurat aceste criptomonede în Republica Moldova, în contextul în care în țară este interzisă activitatea de criptoschimb. „Le-am cumpărat prin Revolut România. Am cont Revolut România, care iarăși este declarat în declarația mea”, a răspuns fostul ministru.

***

Funcționarea criptoschimburilor este interzisă oficial în Moldova. În urmă cu câțiva ani, în Moldova funcționau mai multe criptoschimburi, dar în 2022 Banca Națională a interzis sistemelor de plată să lucreze cu criptomonede, iar apoi Parlamentul a adoptat în 2023 o lege care interzice activitatea schimburilor de criptomonede.

Nu există interdicție privind achiziționarea de criptomonede pentru persoane fizice, dar, conform legii „Cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, cifra totală de afaceri nu ar trebui să depășească 50 de mii de lei pe lună. Această prevedere a legii a făcut, în practică, foarte dificilă achiziționarea directă a criptomonedei. NewsMaker a scris la acest subiect în anul 2024.

Mold-Street a scris că autoritățile Republicii Moldova planifică legalizarea criptomonedelor în anul 2027. Potrivit sursei, autoritățile planifică să se alinieze, până în iunie 2027, cadrului juridic privind circulația activelor virtuale la acquis-ul Uniunii Europene (Regulamentul MiCA  – Consiliul privind piețele criptoactivelor).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reforma administrativ-teritorială – ce urmează după 31 iulie? Declarațiile secretarului general al Guvernului (LIVE)

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, susține o conferință de presă despre amalgamarea voluntară a primăriilor. Anterior, autoritățile anunțaseră că termenul-limită este 31 iulie, precizând că acesta nu oprește procedura, însă localitățile care nu o finalizează până atunci nu vor mai beneficia de mecanismele actuale și vor fi incluse în amalgamarea normativă. Cu puțin timp înainte de conferință, președinta Maia Sandu a anunțat că localitățile care au inițiat amalgamarea mai au la dispoziție încă o lună pentru a ajunge la un acord și a beneficia de resursele financiare suplimentare oferite de stat.

Pe 24 iulie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, anunța că 165 de primării au adoptat decizii finale privind amalgamarea voluntară. Potrivit acestuia, comunitățile implicate reunesc aproximativ 142 de mii de locuitori, iar pentru proiectele lor de dezvoltare vor fi alocate peste 557 de milioane de lei, conform angajamentelor asumate și calendarului stabilit.

Pe 25 iulie, Congresul Autorităților Locale din Moldova s-a adresat și conducerii țării, acuzând presiuni în procesul de amalgamare voluntară și susținând că termenul de 31 iulie ar fi ilegal. De menționat că nu este pentru prima dată când reprezentanții CALM se referă la acest termen. Cancelaria de Stat a declarat că autoritățile au comunicat încă de la începutul consultărilor despre data de 31 iulie. Referitor la acuzațiile privind presiuni asupra primarilor sau aleșilor locali, instituția a precizat că, „dacă există cazuri concrete, acestea trebuie prezentate punctual și sesizate instituțiilor competente”. Detalii AICI.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Menționăm că, în martie, Vasile Tofan a prezentat propria viziune asupra reformei administrativ-teritoriale. Aceasta prevedea, între altele, crearea a 40 de municipalități în toată Republica Moldova și eliminarea raioanelor. Cu toate acestea, în iulie, după nominalizarea la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan a declarat că nu va modifica radical reforma administrativ-teritorială inițiată de Guvern, deși și-ar fi dorit o abordare mai ambițioasă. Acesta a argumentat că procesul a ajuns într-o etapă avansată, iar schimbarea fundamentală a direcției în acest moment ar fi „o nebunie”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: