Andrei Mardari / NewsMaker

Spînu, cercetat de CNA pentru pretinse conturi bancare din străinătate: „Hoții, în cârdășie cu organele de drept ale țării, continuă să mă atace”

Centrul Național Anticorupție (CNA) examinează denunțul adresat Procuraturii Generale, cu privire la tragerea la răspundere a fostului viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale Andrei Spînu pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații. Un document care confirmă informația a fost publicat pe 29 martie de către deputatul Ilan Șor, condamnat de prima instanță în dosarul „frauda bancară”. Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a CNA Angela Starinschi a confirmat autenticitatea documentului.

„Luând în considerare că, pe marginea cazului dat sunt necesare verificări suplimentare, termenul examinării a fost prelungit”, se arată în document.

Anul trecut, Ilan Șor a publicat un document din care reiese că, pe patru dintre conturile din străinătate, deschise pe numele lui Spînu și ale firmelor acestuia erau, în total, peste 43 de milioane de euro și dolari. Aceste sume nu s-au regăsit în declarațiile de avere ale fostului viceprim-ministru.

Reacția lui Spînu

Contactat de NM, Andrei Spînu, care în prezent deține funcția de secretar general al Aparatului președintelui, a menționat că va reveni ulterior cu un comentariu despre aceste acuzații. Acesta a publicat o reacție pe rețelele de socializare:

Prieteni, fugarii și hoții din țară, în cârdășie cu organele de drept ale țării continuă să mă atace public. Repet, o fac în cârdășie cu organele de drept. Pentru mine e clar de ce o fac. Încă din primele zile de guvernare (din vara 2021) am vorbit că persoanele care au lucrat împreună cu regimul plahotniuc nu trebuie să participe la reformarea justiției, sau la orice alt tip de reformă în țara asta. Am făcut-o și public, dar am făcut-o în mod special în echipa de guvernare. 

Din 2021, exponenții fugarilor din instituțiile publice m-au șantajat, m-au interogat la minister, m-au atacat la toate instituțiile de drept ale statului, mi-au trimis mascați acasă, au deschis dosare referitor la activitatea mea.

Oamenii care l-au slujit pe plahotniuc la Procuratura Anticorupție,  la CNA, la Procuratura Generală, la SIS, oameni care au participat la expulzarea profesorilor turci din țara noastră, oameni care în cariera lor au lucrat doar pe dosare politice trebuiau scoși din funcții din primele zile de guvernare. Sper ca acest lucru să se întâmple de acum în colo. Așa nu se mai poate.

Societatea și-a câștigat libertatea de oligarhi și hoți foarte greu. Exponenții lor încă sunt în instituții și ei trebuie scoși cât mai repede de acolo. Eu nu am ce ascunde, mi-am făcut și îmi voi face munca onest. Să fie clar, voi cere mereu transparență și orice suspiciune să fie investigată cap coadă. 

PS: Știu că așteptați nume și prenume, le voi da la timpul potrivit. Până atunci sper ca cei vizați să se autosesizeze și să plece”.

Andrei Spînu

 

Facebook/Ilan Șor

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: