Stamate, poziție diferită de PAS. Nu susține proiectul privind comasarea procuraturilor specializate VIDEO

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, membră a Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi, a spus că „cel mai probabil” nu va vota pentru proiectul de lege privind comasarea procuraturilor. „La moment eu nu pot să fiu de acord cu această inițiativă”, a menționat parlamentara. 

Proiectul de lege privind comasarea procuraturilor are 29 de autori iar printre semnatari nu se regăsesc trei deputați PAS din Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi, printre aceștia – Olesea Stamate. Parlamentara a venit cu o explicație. 

„Nu am semnat proiectul. În primul rând nici nu am avut timp să-l examinez. El nu a fost transmis anticipat ca să putem să-l examinăm așa la calm. Respectiv, fără să citesc proiectul eu nu obișnuiesc să-l semnez. O să-l examinez. Am examinat un pic, deja o să mai examinez pe parcursul zilei dar de principiu eu nu cred că asta este o abordare corectă față de aceste instituții. Ele sunt într-un proces, da – la moment frânat de verificarea integrității, de așa numitul vetting. Deci sunt anumite procese care sunt în desfășurare și nu știu dacă soluția cea mai bună pentru a eficientiza activitatea lor este dizolvarea sau comasarea acestora”, a spus deputata.

„La moment eu nu pot să fiu de acord cu această inițiativă, respectiv nu am semnat-o și mai vedem pe parcurs dar cel mai probabil n-am s-o votez”, a conchis Olesea Stamate.

Pe 20 ianuarie 2025, președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Urmare a ședinței, Consiliul Suprem de Securitate a venit cu recomandări: să fie consolidată „arhitectura instituțională a organelor responsabile de combatere a corupției” și să fie consolidat „cadrul legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală”.

Pe 29 ianuarie, urmare a recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate, Ministerul Justiției a venit cu mai multe propuneri. Una din propuneri – ca Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) să fuzioneze. Ministerul Justiției adăuga că propunerile vor fi transmise Parlamentului, care va decide „opțiunea de urmat”. Detalii AICI. Tot pe 29 ianuarie, Procuratura Anticorupție a declarat că „nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare” care să justifice necesitatea fuzionării instituției cu PCCOCS. Detalii AICI.

Pe 2 februarie, la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a fost solicitată să comenteze „modul în care este interpretată în public această soluție de reformă – că se dorește fuzionarea pentru că de fapt Veronica Dragalin nu vrea să plece de la conducerea procuraturii”. „Faptul că fuzionarea ar avea ca efect scoaterea mea din funcție cred că e un lucru evident”, a comunicat Dragalin.

În ajun, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat la Jurnal TV că pe 12 februarie a fost înregistrat un proiect care prevede crearea unei instituții noi, care va comasa PCCOCS și Procuratura Anticorupție. „Din acest două instituții ne propunem să creăm o singură procuratură specializată care să combată acest fenomen de concreștere a crimei organizate și corupției politice”, a comunicat Grosu, adăugând că pe 13 februarie, în timpul unei conferințe de presă, va fi prezentat proiectul.

Pe 13 februarie, deputatul PAS Igor Chiriac a declarat, cu referire la proiectul de lege, că cele două procuraturi specializate, PCCOCS și Procuratura Anticorupție, se vor lichida și va fi creată noua procuratură care se va numi Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.

Între timp, pe site-ul Parlamentului a fost publicat proiectul de lege. Acesta are 28 de autori – Andrian Cheptonar, Artemie Cătănoi, Boris Marcoci, Doina Gherman, Dorian Istratii, Efimia Bandalac, Gheorghe Cojoc, Grigore Grădinaru, Igor Grosu, Ion Babici, Ion Groza, Larisa Novac, Liliana Grosu, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Marcela Adam, Maria Gonța, Mariana Cușnir, Mihail Druță, Nicolae Plămădeală, Oleg Botnaru, Oleg Canațui, Radu Marian, Valentina Ghețu, Vasile Șoimaru, Veronica Briceag, Veronica Roșca, Viorel Barda și Vitalie Jacot – și un autor responsabil: Igor Chiriac. Printre semnatari nu se regăsesc trei deputați Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa. Detalii AICI


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Alegeri parlamentare: unde vei putea vota? Peste 2 200 de secții vor fi deschise pentru alegători

Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 vor fi deschise 2 274 de secții de votare în Republica Moldova și peste hotare, potrivit datelor anunțate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Dintre acestea:

  • 1 961 de secții vor funcționa în circumscripțiile electorale din țară;
  • 12 secții vor fi destinate alegătorilor din localitățile situate în stânga Nistrului;
  • 301 secții vor deservi cetățenii aflați în afara țării.

În circumscripția electorală Chișinău, inclusiv suburbii, alegătorii își vor putea exercita dreptul la vot în cadrul a 313 secții de votare.

Printre țările cu cele mai multe secții pentru diaspora se numără:

  • Italia – 75 secții;
  • Germania – 36 secții;
  • Franța – 26 secții;
  • Marea Britanie – 24 secții;
  • România – 23 secții;
  • SUA – 22 secții.

Pentru alegătorii din Federația Rusă vor fi deschise 2 secții la Moscova, iar în Belarus – o secție la Minsk.

Lista completă a secțiilor de votare și adresele acestora este disponibilă pe pagina oficială a CEC.

De asemenea, alegătorii își pot verifica online secția de vot unde trebuie să meargă, accesând https://verifica.cec.md și selectând opțiunea „Află unde să votezi” după introducerea adresei de domiciliu.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe data de 28 septembrie, iar campania electorală va demara oficial pe 29 august.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: