Stamate, poziție diferită de PAS. Nu susține proiectul privind comasarea procuraturilor specializate VIDEO

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, membră a Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi, a spus că „cel mai probabil” nu va vota pentru proiectul de lege privind comasarea procuraturilor. „La moment eu nu pot să fiu de acord cu această inițiativă”, a menționat parlamentara. 

Proiectul de lege privind comasarea procuraturilor are 29 de autori iar printre semnatari nu se regăsesc trei deputați PAS din Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi, printre aceștia – Olesea Stamate. Parlamentara a venit cu o explicație. 

„Nu am semnat proiectul. În primul rând nici nu am avut timp să-l examinez. El nu a fost transmis anticipat ca să putem să-l examinăm așa la calm. Respectiv, fără să citesc proiectul eu nu obișnuiesc să-l semnez. O să-l examinez. Am examinat un pic, deja o să mai examinez pe parcursul zilei dar de principiu eu nu cred că asta este o abordare corectă față de aceste instituții. Ele sunt într-un proces, da – la moment frânat de verificarea integrității, de așa numitul vetting. Deci sunt anumite procese care sunt în desfășurare și nu știu dacă soluția cea mai bună pentru a eficientiza activitatea lor este dizolvarea sau comasarea acestora”, a spus deputata.

„La moment eu nu pot să fiu de acord cu această inițiativă, respectiv nu am semnat-o și mai vedem pe parcurs dar cel mai probabil n-am s-o votez”, a conchis Olesea Stamate.

Pe 20 ianuarie 2025, președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Urmare a ședinței, Consiliul Suprem de Securitate a venit cu recomandări: să fie consolidată „arhitectura instituțională a organelor responsabile de combatere a corupției” și să fie consolidat „cadrul legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală”.

Pe 29 ianuarie, urmare a recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate, Ministerul Justiției a venit cu mai multe propuneri. Una din propuneri – ca Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) să fuzioneze. Ministerul Justiției adăuga că propunerile vor fi transmise Parlamentului, care va decide „opțiunea de urmat”. Detalii AICI. Tot pe 29 ianuarie, Procuratura Anticorupție a declarat că „nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare” care să justifice necesitatea fuzionării instituției cu PCCOCS. Detalii AICI.

Pe 2 februarie, la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a fost solicitată să comenteze „modul în care este interpretată în public această soluție de reformă – că se dorește fuzionarea pentru că de fapt Veronica Dragalin nu vrea să plece de la conducerea procuraturii”. „Faptul că fuzionarea ar avea ca efect scoaterea mea din funcție cred că e un lucru evident”, a comunicat Dragalin.

În ajun, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat la Jurnal TV că pe 12 februarie a fost înregistrat un proiect care prevede crearea unei instituții noi, care va comasa PCCOCS și Procuratura Anticorupție. „Din acest două instituții ne propunem să creăm o singură procuratură specializată care să combată acest fenomen de concreștere a crimei organizate și corupției politice”, a comunicat Grosu, adăugând că pe 13 februarie, în timpul unei conferințe de presă, va fi prezentat proiectul.

Pe 13 februarie, deputatul PAS Igor Chiriac a declarat, cu referire la proiectul de lege, că cele două procuraturi specializate, PCCOCS și Procuratura Anticorupție, se vor lichida și va fi creată noua procuratură care se va numi Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.

Între timp, pe site-ul Parlamentului a fost publicat proiectul de lege. Acesta are 28 de autori – Andrian Cheptonar, Artemie Cătănoi, Boris Marcoci, Doina Gherman, Dorian Istratii, Efimia Bandalac, Gheorghe Cojoc, Grigore Grădinaru, Igor Grosu, Ion Babici, Ion Groza, Larisa Novac, Liliana Grosu, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Marcela Adam, Maria Gonța, Mariana Cușnir, Mihail Druță, Nicolae Plămădeală, Oleg Botnaru, Oleg Canațui, Radu Marian, Valentina Ghețu, Vasile Șoimaru, Veronica Briceag, Veronica Roșca, Viorel Barda și Vitalie Jacot – și un autor responsabil: Igor Chiriac. Printre semnatari nu se regăsesc trei deputați Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa. Detalii AICI


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: