Stamate, poziție diferită de PAS. Nu susține proiectul privind comasarea procuraturilor specializate VIDEO

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, membră a Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi, a spus că „cel mai probabil” nu va vota pentru proiectul de lege privind comasarea procuraturilor. „La moment eu nu pot să fiu de acord cu această inițiativă”, a menționat parlamentara. 

Proiectul de lege privind comasarea procuraturilor are 29 de autori iar printre semnatari nu se regăsesc trei deputați PAS din Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi, printre aceștia – Olesea Stamate. Parlamentara a venit cu o explicație. 

„Nu am semnat proiectul. În primul rând nici nu am avut timp să-l examinez. El nu a fost transmis anticipat ca să putem să-l examinăm așa la calm. Respectiv, fără să citesc proiectul eu nu obișnuiesc să-l semnez. O să-l examinez. Am examinat un pic, deja o să mai examinez pe parcursul zilei dar de principiu eu nu cred că asta este o abordare corectă față de aceste instituții. Ele sunt într-un proces, da – la moment frânat de verificarea integrității, de așa numitul vetting. Deci sunt anumite procese care sunt în desfășurare și nu știu dacă soluția cea mai bună pentru a eficientiza activitatea lor este dizolvarea sau comasarea acestora”, a spus deputata.

„La moment eu nu pot să fiu de acord cu această inițiativă, respectiv nu am semnat-o și mai vedem pe parcurs dar cel mai probabil n-am s-o votez”, a conchis Olesea Stamate.

Pe 20 ianuarie 2025, președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Urmare a ședinței, Consiliul Suprem de Securitate a venit cu recomandări: să fie consolidată „arhitectura instituțională a organelor responsabile de combatere a corupției” și să fie consolidat „cadrul legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală”.

Pe 29 ianuarie, urmare a recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate, Ministerul Justiției a venit cu mai multe propuneri. Una din propuneri – ca Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) să fuzioneze. Ministerul Justiției adăuga că propunerile vor fi transmise Parlamentului, care va decide „opțiunea de urmat”. Detalii AICI. Tot pe 29 ianuarie, Procuratura Anticorupție a declarat că „nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare” care să justifice necesitatea fuzionării instituției cu PCCOCS. Detalii AICI.

Pe 2 februarie, la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a fost solicitată să comenteze „modul în care este interpretată în public această soluție de reformă – că se dorește fuzionarea pentru că de fapt Veronica Dragalin nu vrea să plece de la conducerea procuraturii”. „Faptul că fuzionarea ar avea ca efect scoaterea mea din funcție cred că e un lucru evident”, a comunicat Dragalin.

În ajun, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat la Jurnal TV că pe 12 februarie a fost înregistrat un proiect care prevede crearea unei instituții noi, care va comasa PCCOCS și Procuratura Anticorupție. „Din acest două instituții ne propunem să creăm o singură procuratură specializată care să combată acest fenomen de concreștere a crimei organizate și corupției politice”, a comunicat Grosu, adăugând că pe 13 februarie, în timpul unei conferințe de presă, va fi prezentat proiectul.

Pe 13 februarie, deputatul PAS Igor Chiriac a declarat, cu referire la proiectul de lege, că cele două procuraturi specializate, PCCOCS și Procuratura Anticorupție, se vor lichida și va fi creată noua procuratură care se va numi Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.

Între timp, pe site-ul Parlamentului a fost publicat proiectul de lege. Acesta are 28 de autori – Andrian Cheptonar, Artemie Cătănoi, Boris Marcoci, Doina Gherman, Dorian Istratii, Efimia Bandalac, Gheorghe Cojoc, Grigore Grădinaru, Igor Grosu, Ion Babici, Ion Groza, Larisa Novac, Liliana Grosu, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Marcela Adam, Maria Gonța, Mariana Cușnir, Mihail Druță, Nicolae Plămădeală, Oleg Botnaru, Oleg Canațui, Radu Marian, Valentina Ghețu, Vasile Șoimaru, Veronica Briceag, Veronica Roșca, Viorel Barda și Vitalie Jacot – și un autor responsabil: Igor Chiriac. Printre semnatari nu se regăsesc trei deputați Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa. Detalii AICI. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Factură „umflată” de aproape 40 de ori într-o licitație a Ministerului Apărării. Cazul – la CNA

O companie de construcții ar fi prezentat o factură fiscală cu date modificate pentru a demonstra că deține experiența necesară și pentru a câștiga o licitație organizată de Ministerul Apărării, în valoare estimată la aproape 92 de milioane de lei, arată o investigație publicată de RISE Moldova. Neregulile au fost descoperite în urma unei contestații depuse de o companie concurentă, iar Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a transmis materialele cazului către Centrul Național Anticorupție (CNA).

Potrivit unei sursei citate, compania „Prestigiu-AZ” SRL, administrată de Sergiu Ciobanu, a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru amenajarea teritoriului unei unități militare din apropierea comunei Băcioi, municipiul Chișinău. Firma a propus un preț de aproximativ 77,5 milioane de lei, deși valoarea estimată a contractului pentru perioada 2026–2028 era de aproape 92 de milioane de lei.

Rezultatul licitației a fost contestat de trei ori de compania DAS SRL din România. În urma ultimei contestații, depuse la 21 septembrie 2026, ANSC a solicitat informații de la Serviciul Fiscal de Stat pentru a verifica autenticitatea unei facturi prezentate de firma desemnată câștigătoare.

Documentul, care ar fi fost emis la 20 mai 2025, indica lucrări de asfaltare în valoare de peste 20 de milioane de lei, inclusiv TVA. Totuși, verificările Serviciului Fiscal de Stat au arătat că factura fusese emisă, de fapt, la 30 septembrie 2024, iar valoarea reală a livrărilor era de aproximativ 420 de mii de lei, fără TVA. Astfel, suma prezentată în documentele licitației era de aproximativ 40 de ori mai mare decât cea înregistrată oficial.

În baza acestor constatări, la 3 noiembrie 2026, ANSC a admis integral contestația companiei DAS SRL și a anulat rezultatul procedurii de achiziție. Instituția a constatat că „Prestigiu-AZ” SRL nu a demonstrat că deține experiența similară solicitată pentru executarea lucrărilor și a calificat oferta drept inacceptabilă. Totodată, autoritatea contractantă a fost obligată să reevalueze oferta în termen de cel mult 30 de zile.

Președinta ANSC, Angela Munteanu, a declarat pentru RISE Moldova că materialele cazului au fost transmise CNA pentru investigarea unei posibile falsificări a documentelor. De asemenea, acestea au fost expediate Agenției Achiziții Publice, pentru examinarea posibilității includerii companiei în Lista de interdicție.

Cazul ridică și semne de întrebare privind modul în care Agenția Asigurare Resurse și Administrare Patrimoniu (AARAP), instituție din subordinea Ministerului Apărării, a gestionat procedura de achiziție. Potrivit expertei în achiziții publice Diana Enachi, de la IDIS „Viitorul”, autoritatea contractantă a desemnat în repetate rânduri aceeași companie câștigătoare, în pofida reevaluărilor solicitate de ANSC.

Experta susține că deciziile ANSC sunt obligatorii pentru instituțiile publice, iar ignorarea acestora reprezintă o încălcare gravă a legislației privind achizițiile publice.

RISE Moldova a mai menționat că „Prestigiu-AZ” SRL a câștigat, în urmă cu doi ani, un alt contract de aproximativ 84 de milioane de lei, tot în cadrul unei proceduri organizate de AARAP, pentru construcția a două obiecte de infrastructură militară pe teritoriul aceleiași unități din apropierea comunei Băcioi.

Potrivit președintei ANSC, neregulile au putut fi identificate datorită contestațiilor depuse de compania concurentă și verificărilor suplimentare efectuate de autorități. Aceasta a atras atenția că asemenea situații ar putea exista și în alte proceduri de achiziții publice, dar nu pot fi depistate în lipsa unor sesizări și probe concrete.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: