Stamate, poziție diferită de PAS. Nu susține proiectul privind comasarea procuraturilor specializate VIDEO

Deputata Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Olesea Stamate, membră a Comisiei parlamentare juridice, numiri şi imunităţi, a spus că „cel mai probabil” nu va vota pentru proiectul de lege privind comasarea procuraturilor. „La moment eu nu pot să fiu de acord cu această inițiativă”, a menționat parlamentara. 

Proiectul de lege privind comasarea procuraturilor are 29 de autori iar printre semnatari nu se regăsesc trei deputați PAS din Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi, printre aceștia – Olesea Stamate. Parlamentara a venit cu o explicație. 

„Nu am semnat proiectul. În primul rând nici nu am avut timp să-l examinez. El nu a fost transmis anticipat ca să putem să-l examinăm așa la calm. Respectiv, fără să citesc proiectul eu nu obișnuiesc să-l semnez. O să-l examinez. Am examinat un pic, deja o să mai examinez pe parcursul zilei dar de principiu eu nu cred că asta este o abordare corectă față de aceste instituții. Ele sunt într-un proces, da – la moment frânat de verificarea integrității, de așa numitul vetting. Deci sunt anumite procese care sunt în desfășurare și nu știu dacă soluția cea mai bună pentru a eficientiza activitatea lor este dizolvarea sau comasarea acestora”, a spus deputata.

„La moment eu nu pot să fiu de acord cu această inițiativă, respectiv nu am semnat-o și mai vedem pe parcurs dar cel mai probabil n-am s-o votez”, a conchis Olesea Stamate.

Pe 20 ianuarie 2025, președinta Maia Sandu a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Urmare a ședinței, Consiliul Suprem de Securitate a venit cu recomandări: să fie consolidată „arhitectura instituțională a organelor responsabile de combatere a corupției” și să fie consolidat „cadrul legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală”.

Pe 29 ianuarie, urmare a recomandărilor Consiliului Suprem de Securitate, Ministerul Justiției a venit cu mai multe propuneri. Una din propuneri – ca Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) să fuzioneze. Ministerul Justiției adăuga că propunerile vor fi transmise Parlamentului, care va decide „opțiunea de urmat”. Detalii AICI. Tot pe 29 ianuarie, Procuratura Anticorupție a declarat că „nu au fost prezentate argumente plauzibile sau convingătoare” care să justifice necesitatea fuzionării instituției cu PCCOCS. Detalii AICI.

Pe 2 februarie, la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin a fost solicitată să comenteze „modul în care este interpretată în public această soluție de reformă – că se dorește fuzionarea pentru că de fapt Veronica Dragalin nu vrea să plece de la conducerea procuraturii”. „Faptul că fuzionarea ar avea ca efect scoaterea mea din funcție cred că e un lucru evident”, a comunicat Dragalin.

În ajun, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat la Jurnal TV că pe 12 februarie a fost înregistrat un proiect care prevede crearea unei instituții noi, care va comasa PCCOCS și Procuratura Anticorupție. „Din acest două instituții ne propunem să creăm o singură procuratură specializată care să combată acest fenomen de concreștere a crimei organizate și corupției politice”, a comunicat Grosu, adăugând că pe 13 februarie, în timpul unei conferințe de presă, va fi prezentat proiectul.

Pe 13 februarie, deputatul PAS Igor Chiriac a declarat, cu referire la proiectul de lege, că cele două procuraturi specializate, PCCOCS și Procuratura Anticorupție, se vor lichida și va fi creată noua procuratură care se va numi Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate.

Între timp, pe site-ul Parlamentului a fost publicat proiectul de lege. Acesta are 28 de autori – Andrian Cheptonar, Artemie Cătănoi, Boris Marcoci, Doina Gherman, Dorian Istratii, Efimia Bandalac, Gheorghe Cojoc, Grigore Grădinaru, Igor Grosu, Ion Babici, Ion Groza, Larisa Novac, Liliana Grosu, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Marcela Adam, Maria Gonța, Mariana Cușnir, Mihail Druță, Nicolae Plămădeală, Oleg Botnaru, Oleg Canațui, Radu Marian, Valentina Ghețu, Vasile Șoimaru, Veronica Briceag, Veronica Roșca, Viorel Barda și Vitalie Jacot – și un autor responsabil: Igor Chiriac. Printre semnatari nu se regăsesc trei deputați Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa. Detalii AICI


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

defence-ua.com/imagine simbol

Poliția de Frontieră confirmă detectarea unei drone în apropierea frontierei Moldovei UPDATE

O patrulă mobilă a Poliției de Frontieră din R. Moldova a detectat, noaptea trecută, sunetul unui aparat de zbor asemănător unei drone, la aproximativ 2.000 de metri de linia frontierei de stat. Potrivit Poliției de Frontieră, aparatul s-ar fi deplasat pe traseul Alexandrovca (Ucraina) – Săiți (R. Moldova), apoi îndreptându-se spre Tocuz și Opaci, localități din Moldova. Totuși, instituția a precizat că „Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a confirmat survolarea spațiului aerian național”.

Actualizare: Ministerul Apărării al Republicii Moldova a confirmat că o dronă a survolat spațiul aerian al țării noaptea trecută. Potrivit instituției, informația a fost constatată „în urma schimbului de informații cu partenerii din Ucraina și România”. Ministerul a precizat că „drona nu a fost detectată de sistemele de monitorizare a spațiului aerian din cauza altitudinii mici de zbor”.

Știrea inițială:

Instituția de la frontieră din Republica Moldova a declarat că, în noaptea de 19 noiembrie, o patrulă mobilă a Poliției de Frontieră a raportat detectarea sunetului unui aparat de zbor neidentificat, asemănător unei drone, la aproximativ 2.000 de metri de linia frontierei de stat, pe direcția Săiți (Republica Moldova) – Lesnoe (Ucraina).

„Aparatul de zbor s-ar fi deplasat la o altitudine de până la 100 de metri, pe traseul Alexandrovca (Ucraina) – Săiți (Republica Moldova), ulterior îndreptându-se spre Tocuz și Opaci. Poliția de Frontieră a informat partea ucraineană, care a confirmat observarea, pe teritoriul Ucrainei, a unei drone, fără încărcătură explozivă. Aparatul de zbor a dispărut ulterior de pe radarul autorităților ucrainene”, a comunicat Poliția de Frontieră.

Totodată, instituția a precizat că „Ministerul Apărării al Republicii Moldova nu a confirmat survolarea spațiului aerian național”.

„În baza informațiilor primite, au fost întreprinse măsurile procedurale prevăzute de legislația în vigoare, zona pe unde ar fi trecut drona este verificată, iar deocamdată nu s-au identificat obiecte care să prezinte riscuri pentru siguranța cetățenilor. Poliția de Frontieră rămâne în contact cu instituțiile naționale și partenerii internaționali, continuând să asigure supravegherea și securitatea frontierei de stat și a cetățenilor Republicii Moldova”, se mai arată în declarația instituției.

***

Amintim că, noaptea trecută, România a ridicat în aer patru aeronave și a transmis mesaje Ro-Alert în nordul județului Tulcea și în nordul județului Galați. Potrivit Ministerului român al Apărării, pentru câteva minute a fost detectat semnalul unei drone care a pătruns aproximativ 8 km în spațiul aerian al țării, apoi a dispărut de pe radar. Ulterior, drona a reapărut în România, timp de aproximativ 12 minute, venind dinspre satul Colibași, raionul Cahul din Republica Moldova, conform aceleiași instituții. Reprezentanții Ministerului Apărării al Republicii Moldova au declarat pentru NewsMaker că verifică informația și vor reveni cu un comentariu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: